referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Conceptul de produse

Categoria: Referat Marketing

Descriere:

PRODUSUL este rezultatul material al unei activităţi umane, destinat satisfacerii unei nevoi şi reprezintă o sumă de componente materiale şi imateriale, şi caracteristici interdependente ce alcătuiesc un tot unitar...

Varianta Printabila 


1 Conceptul de produse

Terminologia şi concepţiile privind produsele

Activitatea umană are la bază utilizarea unor produse şi servicii variate care ajută pe om să-şi satisfacă o largă paletă de nevoi.
Termenul de PRODUS a evoluat de la semnificaţia unui bun material, rezultat al activităţii umane destinat să satisfacă o trebuinţă, la semnificaţii mai complexe generate de originea, natura, alcătuirea sa, relaţiile cu mediul natural şi cel creat de om prin civilizaţia modernă. Termenul de „bun” reprezintă un element material care este util sau necesar existenţei sau bunăstării umane.
SENSUL PROPRIU al conceptului de produs este:
- bun material rezultat dintr-un proces de muncă
- obiect sau bun obţinut n procesul de producţie
- corp sau substanţă obţinută pe care naturală sau n laborator
- rezultat material al unui proces social sau natural, al unui proces fiziologic sau de creaţie
- rezultat material al unui complex de fenomene sau de acţiuni
    PRODUSUL este rezultatul material al unei activităţi umane, destinat satisfacerii unei nevoi şi reprezintă o sumă de componente materiale şi imateriale, şi caracteristici interdependente ce alcătuiesc un tot unitar.
    Produsul adus pe piaţă trebuie abordat ntr-o concepţie de sistem, care nglobează alături de substanţa materială a bunului şi o componentă ambientală formată din elemente imateriale. Astfel, pentru a defini produsul ca obiect al schimbului, acesta trebuie abordat din mai multe puncte de vedere, conturndu-se concepţiile următoare :
1. Concepţia integratoare asupra produsului priveşte produsul ca un sistem complex de componente materiale şi imateriale, de natură informaţională şi subiectivă:
a) componente materiale (corporale): proprietăţile şi caracteristicile produsului determinate de substanţa materială tengibilă (ex: aspect, culoare, formă, conţinut, greutate, densitate)
b) componente imateriale (acorporale): sau fără support material nemijlocit (ex: nume, marcă, preţ, instrucţiuni de utilizare, protecţia legată de brevet)
c) comunicaţii referitoare la produs: ansamblul informaţiilor transmise de producător sau comerciant consumatorului potenţial (ex: efectuare acţiunilor de reclamă şi publicitate)
d) componente subiective: imaginea pe care consumatorul o are asupra produsului (ex: reprezentări mentale de natură cognitivă, afectivă, socială, personală privind produsul)
2. Concepţia valorică
a) produsul are valoare dată de costurile necesare pentru producerea sa
b) expresia n bani a valorii mărfii este preţul
c) produsul adus pe piaţă trebuie să demonstreze că are att valoare ct şi valoare de ntrebuinţare, dată de utilitatea sa (ex: raportul calitate/preţ)
3. Concepţia funcţională
a) produsul are o sumă de funcţii pe care le ndeplineşte pentru satisfacerea nevoilor
b) prin funcţiile pe care le are produsul are o anumită utilitate (valoare de ntrebuinţare) pentru consumator (ex: Aspiratorul are principala funcţie de a aspira praful, prin acesta este util n efectuarea curăţeniei n locuinţe sau alte spaţii)
4. Concepţia privind statutul schimbător al produsului pe piaţă
a) produsul se uzează moral (nu mai este modern şi performant)
b) produsul poate avea statutul de nou sau de vechi pe piaţă (ex: televizorul alb-negru şi televizorul color).
Concepţiile prezentate anterior caracterizează produsul din mai multe unghiuri, care definesc de fapt produsul total.
    n accepţiune aconomică, produsul este considerat un bun destinat schimbului. Atunci cnd produsul devine un element al ofertei, pe piaţă, capătă statut de marfă. Produsul devine marfă şi se realizează numai după ce este supus actului de vnzare/cumpărare pe piaţă. Din această perspectivă, marfa poate fi definită astfel:
    MARFA este un produs al muncii omeneşti ce satisface o anumită trebuinţă umană şi care este destinat pieţii, pentru a fi supus actului de cnzare-cumpărare n vederea realizării acestuia.
    Astfel, produsul devenit marfă are o serie de trăsături distincte:
- este rezultatul muncii omeneşti
- este destinat satisfacerii unor nevoi sociale şi face obiectul schimbului pe piaţă
- schimbul mărfii pe piaţă se face prin acte de comerţ, respectiv acte de vnzare-cumpărare
- are valoare şi utilitate (valoare de ntrebuinţare)
n concepţie modernă, marfa nu mai este o denumire sinonimă cu termenul de produs. Marfa se prezintă sub formă materială/tangibilă (produs) sau imaterială/intangibilă (activităţi/servicii) şi se realizează numai prin vnzare pe piaţă, către clienţi. Astfel şi ndeplineşte misiunea pentru care a fost creată.


      
1  Cadrul conceptual al clasificării produselor

    Clasificarea este o opreţie conceptuală reprezentnd o modalitate de a distinge elementele unei mulţimi n funcţie de anumite criterii. Lumea mărfurilor se află n permanentă transformare, iar abordarea n scopuri practice a produselor a condus la elaborarea unor sisteme de clasificare, conform cerinţelor fiecărui domeniu de activitate.
    Produsele pot fi clasificate după criterii care vizează aspectul material şi tehnologic al produselor, anumite criterii generale:
- după felul materialelor din care provin sunt: natural şi sintetice
- după stadiul de prelucrare şi folosire sunt: materii prime, produse semifabricate şi produse finite
- după destinaţie sunt: mbrăcăminte, materiale sportive, de uz casnic
Produsele se pot clasifica şi după criterii specifice :
a) După complexele de utilizare n funcţie de categoriile de nevoi pe care le satisfac. Principalele tipuri de nevoie sunt: de hrană, de apărare mpotriva factorilor de mediu,de cunoaştere, estetice, de recreere, de asigurare a sănătăţii
b)După modelul propus de ştiinţele naturii (după G. Grundke) prezentat n următoarea figură:

    Abordarea cea mai modernă a criteriilor de clasificare a mărfurilor se face după principiile enunţate de Grundke:
- posibilităţile de utilizare ale unui produs sporesc cu ct produsul respectiv are un grad mai mic de prelucrare
- cu ct gradul de prelucrare al produsului creşte, cu aat acesta se ndepărtează cu stadiul de materie primă sau de originea sa
- cu ct domeniul de utilizare al unui produs este mai specializat, cu aat este mai mic numărul de posibilităţi de clasificare
c) După modul de grupare a produselor n alcătuirea ofertei pe piaţă se clasifică astfel:
- sectorul: alcătuit din produse care provin din aceeaşi ramură economică (ex: sectorul alimentar)
- grupa: cuprinde o parte dintr-un sector (ex: grupa „Lapte şi produse lactate”)
- subgrupa: cuprinde o parte dintr-o grupă (ex: subgrupa „Conserve de lapte”)
- sortimentul de marfă: cuprinde o parte a subgrupei care cuprinde mprfuri de acelaşi fel, iar o subgrupă are mai multe sortimente de mărfuri (ex: sortimentele de „Lapte praf”)
- articolul: este o individualitate de bază a sortimentului, care se distinge prin mai multe proprietăţi: calitate, mărime, culoare etc. Un sortiment de mărfuri cuprinde mai multe tipuri de articole (ex: articolul „Lapte praf Rarăul”)
- sortul: este o individualitate a articolului care detaliază viariantele acestuia, disngndu-le printr-o singură proprietate (ex: laptele praf „Malita” 4,5% grăsime)
n practica comercială, pentru clasificarea produselor/mărfurilor, se utilizează o serie de termeni: sortiment, gamă de produse, linii de produse, familii de produse, grupe de produse, srticole, sorturi etc.
SORTIMENTUL reprezintă o colectivitate de produse/mărfuri realizate şi comercializate de o anumită organizaţie n scopul satisfacerii unui segment de consumatori.
Sortimentul de produse poate fi interpretat n sens „comercial” sau „industrial”. Sortimentul comercial se referă strict la mărfurile ce alcătuiesc oferta unui magazin, indiferent de producător, iar sortimentul industrial se referă la ntreaga ofertă de produse a unui producător sau a unei ramuri industriale aflate pe piaţă, n mai multe magazine, la un moment dat.
GAMA DE PRODUSE reprezintă o grupare de produse nrudite prin asemănările date de caracteristicile de calitate esenţiale şi prin destinaţia de consum.
O gamă de produse poate fi alcătuită din mai multe linii de produse. Acestea reprezintă colectivităţi de produse omogene din punct de vedere al materiei prime şi procesului tehnologic. Totodată, se pot defini şi dimensiunile gamei de produse:
- profunzimea gamei: numărul de produse distincte conţinute de o linie de produse
- lărgimea gamei: numărul de linii de produse ce o compun
- lungimea gamei: numărul de produse din toate liniile de produse ce alcătuiesc gama.
n cadrul sortimentului sau gamei de produse se pot delimita articolul si sortimentul.
ARTICOLUL reprezintă individualitatea de bază a unui sortiment care se diferenţiază n cadrul sortimentului prin mai multe proprietăţi.
Articolele se diferenţiază ntre ele n cadrul aceluiaşi sortiment prin mai multe proprietăţi (ex: o bluză pentru femei de aceeaşi mărime şi materie primă care se deosebeşte de alta din cadrul sortimentului prin model şi culoare).
SORTUL este unitatea elementară dintr-un sortiment, care particularizează articolele, deosebindu-le ntre ele printr-o singură proprietate (ex: o bluză pentru femei de aceeaşi mărime, model, design, materie primă care se deosebeşte de alta din cadrul sortimentului doar prin culoare).
Clasificare produselor/mărfurilor permite realizarea codificării acestora, evidenţei lor computerizate şi ntocmirii nomenclatoarelor de produse n diferite domenii.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica