referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Romania, Basarabia si Transnistria in anii celui de-al doilea razboi mondial.

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

În sudul Basarabiei ofensiva s-a desfăşurat spre Reni şi Cahul. Drept urmare, la 26 iulie armatele române au atins linia Nistrului, eliberînd întreg teritoriul Basarabiei, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa. Scopul principal al României în război: eliberarea teritoriilor ocupate de Uniunea Sovetică în vara anului 1940- a fost realizat...

Varianta Printabila 


1













































•    Regimul politic n Romnia (1940-1944).
Cedările teritoriale din vara anului 1940, haosul intern şi criza economică, presiunea exercitată de legioneri au determinat transformări radicale n regimul politic al Romniei. n scopul ieşirii din criză, Carol al II-lea iniţiază formarea unui nou guvern n frunte cu generalul Ion Antonescu, acordndu-i mputerniciri dictatoriale. Nu trecură nici 24 de ore de la numirea n funcţie şi I. Antonescu l-a impus pe rege să abdice de la tron (6 septembrie) şi apoi să părăsească ţara.
Ajuns la crma statului romn, generalul I. Antonescu a ncercat să colaboreze cu partidele „istorice”, dar att ţărăniştii ct şi liberalii, fideli principiilor democratice, au refuzat să se asocieze unui regim de dictatură. n aceste condiţii I. Antonescu a adus la guvern Legiunea, declarnd Romnia „stat naţional-legionar”. Horia Sima, conducătorul legionarilor, a devenit viceprim-ministru, iar majoritatea funcţiilor n guvern au ocupat-o adepţii săi.
Alianţa dintre legionari şi I. Antonescu nu putea fi de lungă durată. Principiile şi metodele de guvernare pe care le promovau erau diferite. Grave erau contradicţiile n plan economic şi administrativ. Relaţiile dintre I. Antonescu şi legionari s-au nrăutăţit brusc mai ales după asasinarea n noaptea de 26-27 noiembrie 1940 n nchisoarea Jilava a 64 de deţinuţi (oameni politici, militari nalţi funcţionari de stat, printre care Gh. Argeşanu, fost prim-ministru, V. Iamandi, fost ministru de justiţie, generalul G. Marinescu, fost prefect al poliţiei capitalei). La 27 noiembrie este asasinat Virgil Madgearu, fost prim-ministru, economist de seamă. n aceiaşi zi, a fost ucis mişeleşte marele istoric Nicolae Iorga. Dezmăţul şi crimele luau proporţii tot mai mari. Politica legionarilor a trezit o largă nemulţumire n ţară. n aceste condiţii Ion Antonescu a ntreprins un şir de măsuri mpotriva legiunii. n conflictul dintre Antonescu şi Garda de Fier, Hitler a intervenit n favoarea primului. n scopul nlăturării lui I. Antonescu, la 21 ianuarie, legionarii n frunte cu Horia Sima au nceput o rebeliune. Au fost ocupate unele instituţii de stat, legionarii trecnd la devastări, jafuri şi crime. Ei au prezentat conducerii statului un şir de cerinţe, printre care formarea unui guvern alcătuit numai din legionari numiţi de Horia Sima. Ion Antonescu a ntreprins măsuri hotărte pentru a restabili ordinea, utiliznd n acest scop armata. n ziua de 22 ianuarie rebeliunea practic a fost nfrntă. n scurt timp, la 27 ianuarie 1941 Ion Antonescu a format un guvern alcătuit n majoritate din militari, cu doar patru civili.
n guvernarea sa I. Antonescu nu s-a sprijinit pe un partid politic. El considera dictatura militară drept cel mai eficient mijloc pentru consolidarea situaţiei interne şi realizarea solidarităţii naţionale. Baza socială a regimului o constituia armata şi funcţionarii aparatului de stat. I. Antonescu deţinea puterea supremă n stat, ntitulndu-se Conducător al statului romn. El iniţia şi promulga legi, numea şi revoca miniştrii şi funcţionarii statului, avea dreptul de a ncheia tratate cu alte ţări, de a declara război şi de a ncheia pace. Conducătorul statului nu răspundea n faţa nimănui pentru acţiunile sale pe plan intern şi extern. Legislaţia, promovată sub formă de decrete-legi, confirma caracterul dictatorial al regimului. Au fost adoptate măsuri de natură represivă, n special ndreptate mpotriva legionarilor şi comuniştilor. S-a impus principiul obligativităţii muncii, ntreprinderile fiind militarizate. n domeniul agriculturii de asemenea au fost nfăptuite măsuri stricte. Toţi sătenii de la 12 ani n sus erau impuşi la munci agricole. Caracterul politicii interne ntre anii 1941-1944 a fost determinat de condiţiile prin care trecea ţara. Regimul politic al lui I. Antonescu a avut un caracter militar, autoritar, dar moderat, de toleranţă faţă de opoziţie.
•    Angajarea Romniei n război. Elibrerarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord.
Romnia nu avea semnată o convenţie militară cu Germania, care să prevadă acţiuni concrete ale armatei romne n alianţa cu trupele germane. n planurile de război ale Germaniei nsă, Romnia ocupa un loc deosebit. n cadrul operaţiunii „Barbarossa”, trupelor romne le revenea rolul de a acoperi armatele germane ce urmau să pornească ofensiva de pe teritoriul Romniei. I.Antonescu a făcut cunoştinţă cu planul operaţiei „Barbarossa” la 12 iulie 1941, acceptnd fără ezitare comanda supremă a armatelor germano-romne staţionate n Moldova. S-a format grupul de armate „General Antonescu”, n componenţa cărui intrau Armata a 11-a germană şi Armatele 3 şi 4 romne. La 22 iunie, armata romnă, urmnd ordinul generalului Ion Antonescu, a nceput operaţiile mpotriva Uniunii Sovetice. Operaţia pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord a avut două etape. n primele zece zile de război s-au dat luptă la frontieră. ndeosebi de nverşunate au fost luptele din localităţile Cahul, Ungheni, Lipcani pe unde treceau podurile peste Prut. n urma unor lupte grele snt eliberate oraşele Bălţi, Soroca, Orhei. La 16 iulie, a fost părăsit de către unităţile sovetice oraşul Chişinău. n sudul Basarabiei ofensiva s-a desfăşurat spre Reni şi Cahul. Drept urmare, la 26 iulie armatele romne au atins linia Nistrului, elibernd ntreg teritoriul Basarabiei, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa. Scopul principal al Romniei n război: eliberarea teritoriilor ocupate de Uniunea Sovetică n vara anului 1940- a fost realizat.
•    Participarea armatelor romne la operaţiile militare de la est de Nistru.

1 După eliberarea Basarabiei şi a Bucobinei de Nord, Germania a insistat asupra participării armatei romne la războiul n adncul teritoriului sovietic de la est de Nistru. La 27 iulie şi 14 august, Hitler solicita prin scrisorile adresate lui Ion Antonescu continuarea operaţiilor militare. Conducătorul statului romn I. Antonescu a acceptat fără condiţii participarea armatei romne la operaţiile militare n Est.
Armata romnă, redusă numeric faţă de prima fază a războiului, a participat la ofensiva spre Bug, Nipru, Crimeea. Pnă la 15 octombrie 1941 s-au dus lupte grele pentru ocuparea Odesei, pierderile armatei romne constituind 90.000 morţi, răniţi şi dispăruţi. Această campanie a nrăutăţit brusc relaţiile Romniei cu Anglia şi cu S.U.A., care i-au declarat război.
A urmat ofensiva pentru cucerirea Crimeei, la care unităţile romne au participat mpreună cu Armata a 11-a germană. Luptele au avut un caracter ndrjit, Sevastopolul fiind cedat de către trupele sovietice abia la 4 iulie 1942. cele mai grave pierderi armata romnă le-a suferit n bătălia de la Stalingrad. mpreună cu forţele hitleriste unităţile romne au luat parte n anii 1942-1943 la luptele din Caucaz şi Cuban şi la cele de menţinere a Crimeei (1943-1944).
•    Basarabia şi Transnistria n anii 1941-1944.
După retragerea armatelor sovietice, n Basarabia au rămas localităţi incendiate, ntreprinderi distruse, ci ferate deteriorate. n Chişinău focul nu a putut fi stins timp de cteva săptămni. Au fost aruncate n aer importante clădiri şi ntreprinderi: Palatul Mitropolian, Primăria oraşului, Banca Comercială, tipografiile, uzina electrică şi staţia de pompare a apei, postul de radio, cartiere ntregi cu sute de magazine şi case partiulare. n adncul Uniunii Sovetice au fost evacuate 19 ntreprinderi din Chişinău. După eliberarea de către armatele romne şi germane, Basarabia şi Bucovina au constituit n cadrul statului romn două provincii separate, fiecare cu administraţie proprie, reşedinţele fiind la Chişinău şi Cernăuţi. Locul central n administraţia provinciei l ocupa guvernatorul, investit cu funcţii civile şi militare. Pentru conducerea diferitor domenii ale vieţii sociale şi economice au fost nfiinţate 9 directorate, printre care: al Afacerilor Administrative, Finanţelor, Agriculturii, Economiei Naţionale, Lucrărilor Publice, nvăţămintelor şi Cultelor ş. a. Poliţia, Jandarmeria şi Siguranţa, căile de comunicaţie, porturile erau subordonate guvernului de la Bucureşti.
La 13 iulie 1941, guvernator al Basarabiei a fost numit generalul C. Voiculescu. Sub conducerea lui directoratele şi-au orientat eforturile la refacerea căilor ferate, a ntrprinderilor distruse n rezultatul luptelor. Pnă la sfrşitul anului 1942, au fost restabilite 16 din cele 227 de ntrprinderi metalurgice (turnătorii şi ateliere), altele trei erau n curs de reparaţie. Un rol mare l-au avut industria uleiului şi morăritul. O preocupare importantă a administraţiei au constituit-o căile ferate, refacerea şi construcţia podurilor. n centrele judeţene au fost nfiinţate Camere de Comerţ şi Industria. Regimul antonescian a dus o politică de ncurajare a capitalului romnesc, a promovat specialişti de origine etnică romnă, susţinnd pregătirea acestora din rndurile populaţiei băştinaşe.
O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării agriculturii, obiectivul primordial fiind aprovizionarea armatei şi a populaţiei cu produse alimentare necesare. Cultivarea suprafeţelor arabile şi repartizarea produselo au fost puse sub controlul strict al statului. Au fost ntreprinse şi măsuri pentru asigurarea provinciei cu seminţe, utilaj agricol, personal tehnic.
n domeniul culturii şi nvăţămntului au fost urmărite obiectivele: restabilirea şcolilor, promovarea spiritului naţional n educaţia copiilor, alfabetizarea populaţiei adulte, asigurarea cu personal didactic necesar, promovarea valorilor culturii naţionale. Pe prim plan s-a pus organizarea nvăţămntului primar, fapt care avea o importanţă deosebită pentru ridicarea nivelului ştiinţei de carte a populaţiei rurale. n anul de nvăţămnt 1942-1943 funcţionau de acum 1897 de şcoli primare. nvăţămntului primar i s-a dat un caracter practic „spre a fi ct mai aproape de nevoile vieţii şi ocupaţiei populaţiei”. Restabilirea nvăţămntului secundar a fost nsoţită de mari greutăţi. Din cauza lipsei de cadre administraţia n-a reuşit să redeschidă toate liceele care activau n Basarabia nainte de ocupaţia sovietică, multe din ele fiind transformate n gimnazii. n anul de nvăţămnt 1942-1943 funcţionau 10 licee ţi 11 gimnazii.
n anii războiului, n Basarabia şi-au reluat activitatea un şir de muzee: la Chişinău- Muzeul Regional al Basarabiei şi Muzeul Religios, iar la Cetatea Albă- Muzeul Arheologic. A fost redeschisă Biblioteca Centrală din capitală. Statul romn a acordat mijloace pentru restaurarea monumentelor istorice, n special a vechilor cetăţi de la Nistru, pentru săpăturile arheologice la „Valurile lui Traian”. La propagarea valorilor culturii romneşti, a tradiţiior şi obiceiurilor populare au contribuit Căminele Culturale sub egida Fundaţiei Culturale Regale „Regele Mihai I”.
n teritoriile dintre Nistru şi Bug, după retragerea trupelor sovetice, prin decretul mareşalului Ion Antonescu, a fost nfiinţat la 19 august 1941 Guvernămntul Transnistriei. n funcţie de guvernator civil a fost numit profesorul Gheorghe Alexianu. Guvernămntul Transnistriei cuprinde teritoriul fostei R.A.S.S.M., partea de sud a regiunii Viniţa şi unele raioane din regiunea Nikolaev, n total 44.000 km. Populaţia alcătuia 1 mil. 200 mii de locuitori. Din punct de vedere teritorial-administrativ, Transnistria se mpărţea n judeţe, raioane, comune şi municipii. n fruntea judeţului era un prefect, iar fiecare raion era administrat de un pretor. Iniţial centrul administrativ de un pretor. Iniţial centrul administrativ era oraşul Tiraspol, apoi de la 17 octombrie 1941 drept capitală a fost desemnat oraşul Odesa. Activitatea administraţiei a fost orientată spre menţinerea ordinii şi securităţii, combaterea acţiunilor subversive, restabilirea economiei.
 Din martie 1942 colhozurile au fost transformate n obşti de muncă, fiecare cuprinznd brigăzi alcătuite din 20-30 de familii. Repartizarea produselor agricole era strict centralizată.
•    Recuceirea Basarabiei de către U.R.S.S.
n anul 1943 şi n primăvara anului 1944 armatele sovetice au desfăşurat operaţii ofensive de mare amploare, elibernd o mare parte a teritoriului U.R.S.S. La 26 martie 1944, trupele sovetice au ajuns la rul Prut, ocupnd teritoriile de nord-est ale Romniei. Pnă la mijlocul lunii aprilie au fost recucerite judeţele Soroca, Bălţi şi parţial judeţul Orhei. Unităţile armatei roşii au ieşit pe căile de acces apre oraşele Iaşi şi Chişinău, crend un cap de pod la Tiraspol, lngă localitatea Chiţcani.
Ofensiva armatelor sovetice pe frontul Iaşi- Chişinău a nceput la 20 august 1944. trupele Frontului II Ucrainean au desfăşurat ofensiva de pe capul de pod Chiţcani, iar unităţile Frontului III din nord, făcnd joncţiune n zona Leuşeni-Leova. Au fot ncercuite 18 divizii germano-romne. La 22 august armatele sovetice au intrat n Ungheni, Căuşeni, Cimişlia, a doua zi la Bender şi Comrat, iar la 24 august este recucerit Chişinăul. Către 26 august ntreg teritoriul Basarabiei se afla n nile armatelor sovetice. n rezultatul luptelor au fost distruse majoritatea oraşelor, ntreprinderilor industriale, drumurilor. n stare dezastruoasă se afla agricultur.
•    Lovitura de stat de la 23 august 1944.
Romnia era ameninţată de o invadare totală a armatelor sovetice. I. Antonescu, n speranţa de a opri naintarea armatelor sovetice şi de a obţine condiţii mai favorabile pentru ieşirea Romniei din război, a respins proiectele de armistiţiu naintate la Cairo şi Stokcholm.
n aceste mprejurări, opoziţia ntreprinde acţiuni tot mai ndrăzneţe pentru răsturnarea regimului antonescian şi schimbarea cursului politic al ţării. n scopul coordonării acţiunilor ndretate mpotriva acestui regim, n aprilie 1944, social-democraţii şi comuniştii au creat Frontul Unic Muncitoresc. Mai trziu, la 20 iunie 1944, aceste două partide au ncheiat un acord cu Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal, alcătuind Blocul Naşional Democrat. Scopurile Blocului erau: semnarea imediată a armistiţiului, alăturarea Romniei la război mpotriva Germaniei, nlocuirea regimului antonescian cu un „regim constituţional democratic”.
Opoziţia a acceptat, ncă la 10 mai 1944, condiţiile de armistiţiu propus de aliaţi că va ntreprinde măsurile necesare pentru răsturnarea guvernului şi angajarea n război mpotriva Germaniei. Cu toate acestea răspunsul de la aliaţi n-a mai venit. Soveticii ocupaseră teritoriile Moldovei de Nord şi pentru ei semnarea armistiţiului nu mai prezenta interes deosebit. Mareşalul Antonescu acceptase şi el, n principiu, la 5 august 1944, ncheierea armistiţiului, nsă, ncrezut n posibilitatea opririi ofensivei sovietice, spera să obţină condiţii mai avantajoase.
n condiţiile cnd armata sovetică ncepuse la 20 august ofensiva pentru zdrobirea trupelor germane n Moldova şi Basarabia, regele şi-a asumat responsabilitatea pentru arestarea nentrziată a mareşalului. Momentul potrivit s-a ivit la 23 august, cnd mareşalul I. Antonescu s-a prezentat la Palatul regal n audienţă la rege. După ce mareşalul a refuzat să ncheie armistiţiul, din ordinul regelui a fost arestat. Seara, la orele 23, a fost difuzată la radio Proclamaţia regelui Mihai I către ţară, iar a doua zi, la 24 august, s-a constituit un guvern, n majoritatea sa din militari, n frunte cu generalul C. Sănătescu. Baza politică a guvernului o constituia Blocul Naţional Democrat. Prin declaraţia publicată la 24 august guvernul se obliga să instituie un regim democratic, cu respectarea libertăţilor politice şi drepturilor cetăţeneşti. Romnia se angaja n războiul mpotriva Germaniei fasciste. Astfel a fost nfăptuită lovitura de stat, care a avut drept urmare schimbarea regimului politic din Romnia.
•    Participarea Romniei la războiul mpotriva Germaniei fasciste.
mpreună cu armatele aliaţilor, trupele romne de la 1 septembrie 1944 au nceput naintarea n Transilvania, care fusese ruptă de la Romnia prin Dictatul de la Viena. Către 25 octombrie inamicul a fost izgonit din ultimele localităţi romneşti ocupate de trupele germane şi ungare, astfel ncheindu-se eliberarea ntrgului teritoriu al ţării după eliberarea Romniei, armata romnă, mpreună cu cea sovetică, a participat la luptele din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria.
ntreaga economie naţională a Romniei a fost mobilizată pentru nevoile frontului. Cheltuielile necesare pentru susţinerea armatelor sovetice şi plata despăgubirilor de război au depăşit de 3,5 ori venitul naţional al Romniei n anul 1938. la luptele mpotriva armatelor hitleriste, de la 23 august 1944 pnă la capitularea Germaniei naziste, au participat aproape 540.000 de oameni. n bătăliile purtate au căzut şi au fost răniţi circa 170.000 de romni. n linii generale, Romnia a pierdut n cel de-al doilea război mondial peste 800.000 de oameni. Prin participarea la operaţiile militare Romnia a contribuit substanţial la zdrobirea Germaniei fasciste.
 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica