referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Inflatia in Romania

Categoria: Referat Economie

Descriere:

În cea de-a doua subperioadă analizată 1994 – 1997 , se remarcă similitudinea tendinÅ£elor înregistrate de inflaÅ£ie ,măsurate prin cei 2 indicatori , respective de scădere în anii 1994 ÅŸi 1995 ÅŸi de revigorare a acesteia începând cu 1996 ...

Varianta Printabila 


1

Inflaţia în România

 

 

 Inflaţia , problematica de mare importanţă a gândirii şi practicii economice în perioada de tranzacţie spre o economie de piaţă, este un proces deosebit de complex generat de creşterea generală a preţurilor şi tarifelor .

 Înainte de a trece la o analiză detaliată în ce priveste manifestarea fenomenului inflaţionist în România , trebuie precizate câteva aspecte generale care tind de inflaţie .

Conform dicţionarului limbii române , inflaţia este un fenomen specific perioadelor de criză, constând într-o emisiune de hârtie monedă peste necesităţile reale ale circulaţiei băneşti .

Unii consideră inflaţia un cerc vicios în care o economie odată intrată , cu greu poate ieşi : dezechilibrul masa monetară , producţie de bunuri şi servicii ce determină creşterea preţurilor, de unde rezultă că nevoile de mijloace monetar financiare ale statului nu poate fi acoperite din veniturile bugetului , ceea ce determină creşterea impozitelor .

 

 

 

Impactul inflaţiei asupra României

Postdecembriste

 

 

 

Revenirea la economia de piaţă şi democraţie impunea la începutul anilor ’90  o serie de decizii majore cu privire la modul de organizare social , economic , instituţional , care să asigure restabilirea după cinci decenii de totalitarism , a normalităţii evoluţiei ţării .

După decembrie 1989 a existat o mare presiune pentru exporturi şi extinderea importurilor, atât de bunuri pentru consum , cât şi intermediare . Producţia era în scădere ( s- a introdus saptămâna lucrătoare de 5 zile ) , cursul de schimb supraevaluat iar rezervele valutare erau deficient administrate . În aceste condiţii s-a introdus un plan de stabilizare , susţinut de FMI , care nu a reuşit însă să oprească inflaţia .

În România inflaţia are origine monetară , dar intervine şi cauze structurale , ca acţiunea expectaţiilor inflaţioniste.

În legătură cu prima cauză trebuie remarcat că inflaţia s-a menţinut la cote ridicate indiferent de dinamica PIB- ului .

În tot acest interval emisiunea de bază monetară a BNR ( fie contrapartidă la creşterea de active nete externe , fie credit net suplimentar acordat băncilor comerciale) a fost considerabil .

Alte cauze ale inflaţiei : sindicatele care cer mărirea salariilor în conditiile în care nivelul general al preţurilor creşte ( metoda grevelor e bine cunoscută în România ) , creşterea costurilor  bunurilor importate ( agenţii economici nu vor să-şi diminueze profiturile şi atunci preţurile bunurilor cresc ) , scumpirea resurselor ( condiţii în care autorităţile au tendinţa de a bloca libera formare a preţurilor ) .

Pentru măsurarea dimensiunilor inflaţiei se folosesc concomitent mai mulţi indicatori . În prezent este măsurată prin următorii indici :

-          indicele general al preţurilor ;

-          indicele costului pieţii ce modifică puterea de cumpărare a banilor pe piaţa internă şi pe plan internaţional ;

-          evoluţia masei monetare şi a vitezei de rotaţie a banilor;

-          indicii macroeconomici : PIB ,PNB, VN.

 

Alături de creşterea reală a PIB , rata anuală a inflaţiei constituie un indicator deosebit de important pentru măsurarea performanţelor economice ale unei ţări .

Inflaţia , ca semn al evoluţiei negative a economiei , s-a manifestat asemănător în România ca şi în celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est după 1989 .Astfel , se poate vorbi de inflaţie în 3 faze , susţinută de creşterea exponenţială a masei monetare :

-          în prima fază , dominată de liberalizarea preţurilor are loc o explozie inflaţionistă însoţită de suprasaturaţia canalelor de circulaţie monetară . Acest fenomen se datorează în principal acumulării de disproporţii între cererea şi oferta de produse ;

-          în cea de-a doua fază , apar primele rezultate ale reducerii subvenţiilor bugetare însoţite de  scăderea presiunii inflaţioniste ;

-          în cea de-a treia fază , aplicarea consecventă a mixului de politici fiscal- monetare antiinflaţioniste , susţinută de reluarea inflaţiei sub 40% anual .

 

Fără îndoială că acest “ model general “ al inflaţiei nu este identic pentru toate ţările , durata fiecărei faze fiind diferită de la o ţară la alta în funcţie de modul de aplicare a reformelor economice de eficienţa acestora .Creşterea inflaţiei depinde de orientarea politicilor macroeconomice , de modul în care se utilizează deversele instrumente ale politicilor monetare şi bugetare. În cazul economiei româneşti , prima fază de instabilitate se caracterizează prin durata prelungită a inflaţiei galopante , exprimată prin 3 cifre . Procesul inflaţionist s-a manifestat încă de la sfârşitul anului 1990 când , în noiembrie a avut loc prima acţiune de liberalizare a preţurilor , punctul de inflexiune fiind atins în 1993 (256,1 %) .

Ritmul accelerat al inflaţiei a fost susţinut de incercările de corectare a distorsiunilor legate de preţurile administrate precum şi de scăderea drastică a PIB , ca urmare a rezulattelor obţinute într-o economie de trecere de la o structură hipercentralizată la una specifică celei de piaţă .

 

 

           Evoluţia ratelor anuale ale inflaţiei măsurate  prin preţurile de consum

                            şi preţurile de producţie în perioada 1991 – 1997

 

 

Perioada analizată poate fi subdivizată în două din punct de vedere al caracteristicilor inflaţiei , prin intermediul celor doi indici . În perioada 1991 – 1993  tendinţele de evoluţie ale  IPC şi IPP  sunt diferite , nu numai datorită sferei de cuprindere a fiecăruia , dar şi ca urmare a aplicării la momente diferite a măsurilor de liberalizare a preţurilor , nefuncţionării mecanismelor şi pârghilor din economie în mod corelat , modului diferit în care subiecţii din economie au reacţionat în procesul aplicării reformei şi adaptării la principiul adevăratei economii de piaţă . Astfel , inflaţia măsurată prin IPC are valoare maximă în 1993 în timp ce nivelul măsurat prin IPP este atins în anul 1991.

În cea de-a doua subperioadă analizată 1994 – 1997 , se remarcă similitudinea tendinţelor înregistrate de inflaţie ,măsurate prin cei 2 indicatori , respective de scădere în anii 1994 şi 1995 şi de revigorare a acesteia începând cu 1996 .

 

 

 

 

                             Evoluţia ratelor anuale ale inflaţiei măsurate prin

                                        IPC şi IPP în perioada 1991 – 1997 .

 

 

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

Rata anuala a inflaţiei măsurată prin IPC

 

 

170,2 %

 

 

210,4%

 

 

256,1%

 

 

136,7%

 

 

32,3%

 

 

38,8%

 

 

154,8%

Rata anuala a inflaţiei măsurată prin IPP

 

 

220,1%

 

 

184,8%

 

 

165%

 

 

140,5%

 

 

35,1%

 

 

49,9%

 

 

157%

 

 

Inflaţia şi deflatorul PIB în perioada 1990 – 1997

 

 

O altă măsură a inflaţiei luată în considerare în practica economică internaţională , o constituie deflatorul PIB .

În teoria economică de specialitate se fac numeroase referiri la posibilitatea măsurării  “ în sens larg “ a inflaţiei cu ajutorul  deflatorului PIB ; spre deosebire de rata inflaţiei calculată pe baza IPC , care exprimă mişcarea preţurilor şi tarifelor bunurilor şi serviciilor consumate de populaţie , rata inflaţiei determinată pe baza deflatorului PIB , are în vedere evoluţia preţurilor pentru o sferă mai largă de bunuri , inclusive a celor de capital . Dacă se are în vedere faptul că măsurarea inflaţiei tebuie să pornească de la preţurile bunurilor şi serviciilor ce constituie rezultatele integrării activităţiieconomice într-o ţară , atunci se poate aprecia ca o măsurare mai bună a inflaţie  ce poate fi dată de deflatorul PIB .

Având în vedere bazele lor diferite de calcul ,se poate aprecia că atât deflatorul PIB cât şi IPC evidenţiază aceleaşi caracteristici specifice procesului inflaţionist din România : tendinţe de creştere a inflaţiei până în 1993 când atinge nivelul maxim , scaderea acestuia în anii 1994 şi 1995 pentru ca apoi , în anul 1996 ,să se constate o revigorare a fenomenului .

                              Evoluţia ratei anuale ale inflaţie măsurate prin

                                IPC şi  deflatorul PIB în perioada 1990 -1997

 

 

 

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

Rata anuala a inflaţiei măsurată prin IPC

 

 

5,1%

 

 

170,2%

 

 

210,4%

 

 

256,1%

 

 

136,7%

 

 

32,3%

 

 

38,8%

 

 

154,8%

Rata anuala a inflaţiei măsurată prin deflatorul PIB

 

 

 

13,6%

 

 

 

195%

 

 

 

199,9%

 

 

 

227,3%

 

 

 

139%

 

 

 

35,5%

 

 

 

44,6%

 

 

 

146,7%

 

1

Corelaţia dintre ritmul de creştere a PIB

şi rata inflaţiei

 

 

După cum PIB se calculează în preţuri curente sau în preţuri  comparabile , se poate vorbi de evoluţia nominală sau reală a acestui indicator .

Evoluţia nominală este redată de relaţiile :

                    crt

               PIB 1

IPIBn = ________

                     crt

                PIB0 

 

RPIBn = IPIBn -1

 

Evoluţia reală presupune recalcularea în preţuri comparabile (ale perioadei de bază ) a PIB din perioada curentă , cu ajutorul deflatorului produsului intern brut ( D) :

                         crt

         comp.        PIB

PIB1       =_________

                       D

 

D = RI + 1

 

RI = rata inflaţiei calculată pe baza deflatorului

 

Evoluţia reală este redată de relaţiile :

                    comp.                              comp

                 PIB1                        PIB1

IPIBr = __________ = _____________

                        comp.                           crt

                  PIB0                                PIB0

 

 

   RPIBr = IPIBr   -1

 

Relaţia de legătură între PIB nominal , PIB real şi rata inflaţiei este :

 

IPIBn = IPIBr x D

 

sau transferată în ritmuri :

 

RPIBn = RPIBr + RI + RPIBt x RI

 

Cum ultimul produs înregistrează – în conditiile unei inflaţii reduse – o valoare nesemnificativă , în multe cazuri se utilizează relaţia :

 

RPIBn ≈ RPIBr + RI

 

În condiţiile actuale ale economiei româneşti , în această ultimă relaţie nu poate fi utilizată , produsul RPIBr x RI  având o valoare suficient de mare .

 

 

                                            Programe antiinflaţioniste

 

 

 

Un program ce-şi propune diminuarea inflaţiei trebuie să ţină cont si de situaţia concretă a economiei , şi de modul ei de funcţionare. Prima condiţie este în strânsă legătură cu creşterea economică . Astfel forţarea creşterii economice conduce la agravarea inflaţiei şi deteriorarea unor echilibre fragile .

În lupta împotriva inflaţiei trebuie antrenate mai multe componente de bază ale politicii economice . Programul antiinflaţie nu se poate rezuma pur si simplu la reducerea emisiunii de bani , ci trebuie să existe un pachet de măsuri în domeniile : monetar – valutar , finanţe publice , impunerea disciplinei financiare , politica veniturilor , supravegherea sistemului financiar bancar , legislaţia antimonopol şi politica concurenţei .

Se desprind următoarele condiţii :

1.      Autorităţii monetare să i se respecte independenţa ;

2.      Stabilirea de priorităţi pentru banca centrală;

3.      Acordul cu organismele internaţionale care să suplimenteze finanţarea externă şi să reducă costurile accesului pe pieţele financiare internaţionale ;

4.      Atragerea investiţiilor straine în economia românească şi deci îmbunătăţirea percepţiei faţă de aceasta;

5.      Întărirea severă a supravegherii bancare.

 

Soluţii ca inflaţia să fie redusă până la o cifră se pot implementa prin două alternative :

1.                                                          printr-un proces condus în care se impun : rezerve valutare de 5 -6 mld.$ sau investiţii externe , însă ambele necesită credibilitate , dispariţia pierderilor înregistrate de marile societăţi comerciale de stat , eficientizarea monopolurilor din unităţile publice ;

2.                                                          printr-un proces impus : crah economic şi instituirea consiliului monetar , dar această soluţie are consecinţe nefaste asupra nivelului de trai .

 

Scăderea pierderilor din economie , corelată cu scăderea dinamicii arieratelor cel puţin sub rata lunară a inflaţiei şi cu indexările salariale care să nu depăşească ţinta pentru inflaţie ar avea ca rezultat reducerea succesivă a inflaţiei.

Fostul economist şef ,la Banca Mondială , JOSEPH STIGLITZ , recomandă ţărilor în tranziţie ca unul din obiectivele pe care să se sprijine dezvoltarea economică să fie scăderea dobânzilor.

Profesorul MIRCEA COSEA afirmă: “ economia românească este asemeni unui centaur pentru că o parte a rămas închistată în vechile norme , faţă de partea care s-a structurat după noile tendinţe ” .

Scăderea inflaţiei presupune oprirea alocării de resurse către sectorul de stat , lucru realizabil prin închiderea întreprinderilor producătoare de pierderi. Dar oprirea activităţii acestor întreprinderi presupune crearea de alternative pentru forţa de muncă disponibilizată , lucru imposibil de realizat fără existenţa investiţiilor .

 

În concluzie evolutia inflatiei în România în perioada 1991 – 2000 a fost următoarea ;

1991       - 170,2%

1992       – 210,4%

1993       – 256,1%

1994       -  136,7%  

1995       – 32,3%

1996       – 38,8%

1997       -154,8%

1998       -59,1%

1999       – 45,8%

2000       – 40,7%

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIE :

 

 

 

 

 

1.                                                                  Elena Ionescu – “ Economie” Ed.Gimnasium  - 1999;

2.                                                                  I.Capanu    - “Indicatori macroeconomici “ Ed. Economică – 1998;

3.                                                                  Constanţa Popescu – “ Economie “ Ed. Bibliotheca – 2005;

4.                                                                  Anuarul Statistic al României.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica