referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Gajul in Republica Moldova

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Această ordine poate fi schimbată astfel încât creditorul gajist de rang inferior să fie satisfăcut înaintea creditorului de rang superior: pentru aceasta este necesar acordul scris al fiecărui creditor de rang superior, care va produce efecte doar după înregistrarea lui în registrul gajului...

Varianta Printabila 


1

Cel mai important atribut al dreptului real de gaj, care pune n valoare conţinutul acestuia, este dreptul persoanei n favoarea căreia a fost creat gajul de a pretinde satisfacerea creanţei garantate din valoarea bunurilor pe care le-a acceptat n calitate de garanţie. Modul şi procedura de exercitare a dreptului de gaj stabilită prin Codul Civil al Republicii Moldova din 2003 (CC) şi Legea R.M. cu privire la gaj din 2001(Lege) oferă o protecţie adecvată att persoanei n favoarea căreia a fost instituit gajul, ct şi celeia ce l-a constituit.

         Dreptul creditorului gajist de a cere executarea obligaţiilor garantate din valoarea bunului gajat poate fi exercitat n cazurile stabilite de lege sau contract, şi anume, potrivit prevederilor al.(1) art.487 CC şi art. 61 al Legii mai sus menţionate ,,creditorul gajist poate exercita dreptul de gaj dacă debitorul nu a executat conform contractului sau a executat n mod necorespunzător obligaţia garantată sau doar o parte a acesteia”. Observăm că Legea foloseşte termenul de ,,debitor”, pe cnd n cod se utilizează cea de ,,debitor gajist”, n acest sens literatura de specialitate se pronunţă pentru prima utilizare,  deoarece debitor gajist poate fi şi o terţă persoană conform legii, dar acesta nu poate fi obligat la executarea corespunzătoare o obligaţiei garantate prin gaj[1].

         Datorită caracterului său accesoriu, dreptul de gaj va fi exercitat atunci cnd obligaţia principală nu este executată n conformitate cu condiţiile acesteia, fiind vorba despre o neexecutare lato sensu care include şi executarea necorespunzătoare şi pe cea tardivă.

         Regula generală este că: gajul poate fi pus sub urmărire dacă obligaţia principală nu este executată la scadenţă. Totuşi, n anumite circumstanţe stabilite de lege, creditorul gajist este ndreptăţit să ceară executarea nainte de termen a obligaţiei garantate prin gaj şi anume:

1) ncetarea dreptului debitorului gajist asupra bunului gajat n temeiurile prevăzute de legislaţie, de exmplu cazul revedincării bunului gajat de la debitorul gajist de rea-credinţă de către adevăratul proprietar sau ca urmare a confiscării lui ca sancţiune pentru săvrşirea unei infracţiuni. – art. 433 al. (1) CC.

2) Dispariţia bunului gajat, astfel fiind imposibilă urmărirea lui la scadenţă – atunci cnd debitorul gajist este debitorul obligaţiei garantate prin gaj, n caz contrar norma nu este aplicabilă. – art.487, al.(1)CC

         Creditorul gajist, de asemenea are dreptul să ceară executarea nainte de termen a obligaţiei garantate prin gaj, iar n cazul neexecutării să urmărească bunul gajat, dacă debitorul gajist:

a)     a ncălcat regulile unui gaj următor (art.480CC);

b)    a nstrăinat gajul contrar regulilor din art.477 al.(3)CC;

c)     nu a executat obligaţiile prevăzute de art.477 al.(6)CC;

d)    nu se află n posesia bunului gajat, conform condiţiilor contractului de gaj;

e)     a ncălcat regulile de nlocuire a bunului gajat(art.479CC).

Temeiurile de exercitare a dreptului de gaj nu sunt enumerate exhaustiv, putnd fi exercitate şi n alte cazuri prevăzute de lege sau contract. Alte cazuri n care creditorul gajist va fi n drept să iniţieze exercitarea dreptului de gaj pot fi stabilite prin contractul din care se naşte obligaţia principală, cum ar fi de exemplu:

-         obţinerea creditului sau determinarea de a contracta prin nşelăciune;

-         lipsirea debitorului de dreptul de a desfăşura anumite activităţi sau retragerea licenţei;

-         schimbarea proprietarului persoanei juridice debitor gajist;

-         scăderea venitului şi apariţia unor dificultăţi financiare de natură ă pericliteze executarea obligaţiilor garantate;

-         pornirea unui proces judiciar patrimonial mpotriva debitorului sau depunerea cererii de dizolvare, reorganizare a debitorului fără acordul creditorului.

La fel nu se exclude nserarea n contract a unor clauze ce ar echivala cu neexecutarea obligaţiei, cum ar fi de exemplu: neexecutarea de către debitorul gajist a obligaţiei de informare a creditorului gajist despre schimbarea domiciliului, sediului, viciilor bunului gajat cunoscute de către debitor la momentul ncheierii contractului de gaj.

Unii autori consideră că aceste temeiuri pot constitui premise de exercitare a dreptului de gaj, doar dacă există argumente temeinice care demonstrează că ncălcările comise de către debitorul gajist lezează drepturile creditorului gajist. Deoarece nu orice acţiune a debitorului gajist este ne natură de a ncălca drepturile, de exemplu nstrăinarea bunului gajat conform art.477 al.(6)CC este interzisă, totuşi nerespectarea ei nu atrage lezarea drepturilor creditorului, deoarece el şi valorifică dreptul de gaj indifirent n minile cui se află bunul gajat.

    Creditorul gajist, n prezenţa unui temei din cele enumerate mai sus, are tripla opţiune:

(1)  să vndă el nsişi bunul gajat;

(2)  să-l vndă sub controlul instanţei de judecată:

(3)  să obţină gajul n posesiune pentru a-l administra.

Aceste modalităţi sunt enumerate exhaustiv şi nu pot fi extinse prin contract, astfel, de exemplu, darea n plată, adică dobndirea proprietăţii bunului gajat n contul creanţei garantate este nulă.

Unii autori[2] consideră că nimic nu mpiedică părţile să convină asupra transmiterii obiectului gajat n proprietatea creditorului gajist prin ncheierea unui contract de vnzare-cumpărare cu direcţionarea preţului la stingerea obligaţiei garantate sau prin novaţie – adică nlocuirea obligaţiei garantate prin acordul părţilor cu o altă obligaţie – nu cred că este adecvată, deoarece nu corespunde finalităţii gajului şi intereselor creditorului gajist care doreşte să-şi valorifice creanţa iniţială nu să o nlocuiască cu alta.

Alegerea modalităţilor de exercitare a dreptului de gaj ţine de discreţia creditorului gajist, care totuşi se va orienta pentru obţinerea celui mai bun rezultat pentru ambele părţi.

 Luarea n posesie n scop de administrare operează n special n cazul ipotecii de ntreprinzător, cnd scopul creditorului nu este att de a vinde rapid bunul gajat, ct de a-l administra eficient pentru a-l păstra n calitate de complex

[1] Tabuncic Tatiana, Gajul ca mijloc de garanţie a executării obligaţiilor, Ed. Concordia, Arad 2006, p.140

[2] Roger Gladei, Gajul, Ghidul judecătorului n materie civilă şi comercială a Republicii Moldova, Chişinău 2004

1

patrimonial lucrativ care să producă venituri pentru achitarea creanţei garantate.Crditorul gajist sau terţul delegat de el pentru administrarea bunului gajat vor avea drepturile şi obligaţiile administratorului fiduciar n conformitate cu art.art.1053 – 1060 CC şi art.art. 29 – 31 Lege.

nainte de a exercita dreptul de gaj printr-o modalitate sau alta, creditorul gajist trebuie să aştepte expirarea termenului pe car l are debitorul gajist pentru transmiterea benevolă a bunului gajat către creditorul gajist (art.488 al.4CC). Acest termen nu poate fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil şi 20 zile pentru un bun imobil. Instanţa de judecată poate reduce acest termen dacă sunt prezente circumstanţe care ar conduce la pieirea sau distrugerea bunului gajat. Ca excepţie, participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, n calitate de creditori gajişti ce deţin un gaj asupra valorilor mobiliare le pot lua n posesiune sau vinde fără respectarea termenului respectiv. (art.66 Lege).

         n cazul exercitării dreptului de gaj trebuie respecta gradul de prioritate al gajului, care se stabileşte n dependenţă de consecutivitatea apariţiei dreptului de gaj. Creditorul de rang superior are prioritate n exercitarea dreptului său de gaj faţă de creditorii de rang inferior. Creanţa celui din urmă se satisface doar după satisfacerea totală a creanţei primului. Această ordine poate fi schimbată astfel nct creditorul gajist de rang inferior să fie satisfăcut naintea creditorului de rang superior: pentru aceasta este necesar acordul scris al fiecărui creditor de rang superior, care va produce efecte doar după nregistrarea lui n registrul gajului.

         Dacă creanţa este garantată cu mai multe bunuri, creditorul gajist poate decide asupra consecutivităţii de urmărire a bunurilor gajate. El poate să exercite, la alegerea sa, simultan sau succesiv dreptul de gaj asupra bunurilor gajate, fără a face distincţie dacă sunt ale debitorului sau ale uni terţ debitor gajist. Dacă părţile au stabilit o consecutivitate de urmărire a bunurilor gajate, creditorul este obligat să le respecte.[1].

         Unii autori consideră că n virtutea faptului că debitorul gajist l garantează subsidiar pe debitor, ar fi corect de inclus n Lege prevederea că dacă n garantarea unei obligaţii este constituit, pe lngă gajul debitorului şi gajul terţului, terţul poate cere creditorului să nceapă executarea dreptului de gaj cu bunurile debitorului[2].

Proiectul Codului civil prevedea situaţia n care unul din bunurile gajate era grevat cu o sarcină, titularului ei i era recunoscut dreptul de a cere exercitarea dreptului de gaj cu prioritate din bunul care nu era grevat[3], prevedere ce avea drept scop evitarea abuzurilor excesive din parte creditorului gajist la exercitarea dreptului său de gaj.

         Prezintă particularităţi şi exercitarea dreptului de gaj asupra Valorilor mobiliare, unde creditorul gajist are următoarele opţiuni[4]:

1)    să vndă nsuşi acţiunile gajate, cu acordul debitorului gajist;

2)    să vndă acţiunile gajate sub controlul instanţei de judecată.

Creditorul gajist este n drept să le vndă sub nume propriu pe piaţa bursieră sau extrabursieră, ţinnd cont de regulile privind tranzacţionarea lor pe piaţa secundară. După vnzare, creditorul gajist este obligat să elibereze noului proprietar o declaraţie scrisă despre radierea gajului din registrul deţinătorilor de valori mobiliare, care mpreună cu contractul de vnzare-cumpărare se prezintă registratorului independent pentru radierea gajului din registru.

     La fel specifică, este exercitarea dreptului de gaj n cazul n care obiectul acestuia l reprezintă un drept de creanţă care cade sub incidenţa dispoziţiilor generale cu privire la urmărirea bunurilor mobile, totuşi, n virtutea particularităţilor obiectului dat, n lipsa unor prevederi legale speciale, practica judiciară va fi cea care va determina procedura specifică n cazul dat.

Ţinem să menţionăm că, n Proiectul Codului Civil era un articol care expres reglementa problema dat şi anume art. 750 intitulat ,,Exercitarea dreptului de gaj sau ipotecă asupra creanţelor grevate sau ipotecate”[5]. Conform prevederilor art. mai sus menţionat, n caz de existenţă a temeiurilor, creditorul gajist este ndreptăţit la ncasarea creanţei şi debitorul nu poate efectua plăţi dect către el. Creditorul gajist are dreptul la ncasarea creanţei pecuniare doar n măsura n care această este necesară pentru satisfacerea pretenţiilor sale. n măsura n care ncasarea este ndreptăţită el poate solicita şi ca această creanţă să-i fie cedată n loc de plată, iar dacă prestaţia debitorului terţ constă n transmiterea unui bun, creditorul gajist obţine după prestare un drept asiguratoriu accesoriu asupra acestui bun şi are drept să-l valorifice. Consider că ar fi binevenit reglementarea expresă de către legislaţia n vigoare aferentă gajului n ceea ce priveşte exercitarea dreptului de gaj asupra creanţelor, pentru că reprezintă un obiect specific şi ar putea apărea disensiuni la realizarea lui n practică.

Posedă particularităţi şi modul de satisfacere a creanţelor creditorului gajist din valoarea bunurilor gajate ale debitorului n privinţa căruia a fost intentat procesul de insolvabilitate. Legea insolvabilităţii din 2001 include n premieră, şi bunurile gajate n componenţa masei debitoare, dar fără a face o distincţie dintre drepturile debitorilor chirografari şi celor garantaşi. Astfel, aceşti din urmă sunt ndreptăţiţi la satisfacerea prioritară a capitalului mprumutat[i], a dobnzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat. Bunurile gajate vor fi administrate sau vndute silit de către administratorul insolvabilităţii, numit de creditori. Creditorul gajist va formula creanţele garantate cu ocazia adunării creditorilor şi este n drept să propună administratorului condiţii mai avantajoase  de valorificare a gajului, ultimul fiind obligat să ţină cont de ele. Creditorul gajist va obţine suma realizată din valorificarea gajului după deducerea cheltuielilor de validare şi valorificare.

Dacă creditorul gajist renunţă la dreptul de executare prioritară a creanţei sau creanţa garantată nu este executată integral din valoarea bunului gajat, el devine creditor chirografar pentru creanţa care nu mai este prioritară sau pentru partea creanţei neacoperită n mod prioritar,


[1] M.Buruiană, Particularităţile examinării litigiilor ce ţin de gaj şi registrul bunurilor imobile, Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile, Chişinău 2007

[2] Tabuncic Tatiana, Gajul ca mijloc de garanţie a executării obligaţiilor, Ed. Concordia, Arad 2006.

[3] Proiectul Codului Civil, Drept Modovean nr.1 din 2002, Ed. Cartier Juridic, Chişinău 2002.

[4] Regulamentul privind gajul valorilor mobiliare corporative, aprobat prin Hot.BNM nr.4/4 din 06.02.2003.

[5] Proiect Codului Civil, art.750.


[i] Comentariul Codului Civil, Vol.I , art.487, Roger Gladei.

 

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica