referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Stat de drept

Categoria: Referat Drept

Descriere:

În tratatul lui I. Deleanu “Drept constituţional şi instituţii politice” se evidenţiază realizarea în practică a conceptului statului de drept, în conformitate cu trei modele:...

Varianta Printabila 


1

Introducere

 

 

 

 

         Oricare ar fi  realitatea mai aproape sau mai departe de ideea ca atare, conceptul statului de drept este bine conturat n doctrina despre statul de pretutindeni. Se observă mai ales n ţările  eliberate de totalitarismul comunist abordarea “statului de drept” este o reacţie mpotriva statului dictatorial, care l-a oprimat pe om, fie prin abuzul de ilegalitate, fie prin editarea şi aplicarea unor legi nedrepte. Chiar atunci cnd tratăm  problematica statului de drept, viznd finalităţi aplicative, practice, nu putem proceda altfel dect pornind de la clarificarea conceptului. Şi acesta cu att mai mult cu ct, deşi desemnează una dintre spectaculoasele  transformări n curs de desfăşurare n ţările Europei Centrale şi de Est, deci inclusiv n Romnia, Republica Moldova. Conceptul statului de drept riscă deşi nu ar trebui să rămnă o simplă obstracţiune, o mare necunoscută pentru majoritatea oamenilor din ţările amintite.

 

         Se consideră că statul de drept nseamnă  n mod permanent că dreptul ncetează să fie un simplu instrument de ligitimare a puterii, nseamnă supunerea puterii dreptului, protejarea individului n faţa puterii, autolimitarea acţiunii statului n favoarea  individului.

 

         Conceptul statului de drept are dimensiunea  universalităţii indiferent de contextul naţional temporal al utilizării lui.

 

 

 

 Această dimensiune decurge din faptul  că are ca trăsătură definitorie ocrotirea drepturilor individului decurgnd din natura umană pretutindeni şi oricnd aceiaşi. De aici  şi posibilitatea  şi necesitea aprecierii existenţei reale a statului de drept  n diferite ţări, după standarte internaţionale unice.

 nsă şi utilizarea conceptului implică recunoaşterea, acceptarea unui minimum de trăsături esenţiale, n absenţa cărora statul de drept nu ar putea exista, iar conceptul nsăşi ar fin un non sens.

Statul de drept se caracterizează printr-o multitudine  de trăsături, printre care se menţionează şi principiul separării puterilor, adică limitarea fiecăruia dintre cele trei puteri – legislativă,  executivă,  şi judecătorească de către  celelalte două. O ierarhiezare a puterii executive şi a puterii judecătoreşti, care să permită controlul ntre autorităţile existente n sistemul aceleiaşi puteri.

 

         Savantul şi filozoful  grec Aristotel, care n celebra sa lucrare “Politica” constată existenţa unui stat, a unor organe diferite cu atribuţii precis determinate, precum Adunarea Generală, Corpul Magistraşilor (funcţionarilor) şi Corpul Judecătoresc.

         Se observă, astfel, că descrierea lui Aristotel avea doar semnificaţia unei simple constatări a  realităţilor de organizare a statului elen şi nu putea fi pusă n nici o legătură cu principiul separării puterilor.

         Ideea a fost prezentată n timpul evului mediu n tezele şcolii dreptului natural, n lucrările lui Groţius, Wolf, Pufendorf, care au constatat diferitele atribuţii ale statului, fără a intrezări, nsă conceptul de separaţie.

         n Franţa a fost formulat pentru prima dată  n secolul al XVI – lea de scriitorul Jean Bodin, n lucrarea sa “Tratat asupra Republicii”.

1

 CAPITOLUL I. Conceptul şi trăsăturile statului de drept.

 

Conceptul statului de drept

 

         Statul de drept, termen juridic, folosit foarte fregvent n literatura de specialitate, apare ca concept a cărui realizare n prezent este o necesitate vitală pentru existenţa  tuturor statelor democratice contemporane.

         Locuţiunea “stat de drept” reese din asocierea celor doi termeni – “Statul” şi “Dreptul”. ntre stat şi drept există o relaţiei puternică. Statul şi dreptul constituie o unitate de contrarii. Referindu-se la problema aceasta, profesorul universitar  N. Popa menţionează următoarele: “Dreptul are rolul de “corset” al forţei, de ncadrare a acestei puteri n limitile de ordine, de “calmare” a tensiunilor ce se ivesc  n procesul exercitării conducerii sociale prin intermediul activităţii de stat. Pe de altă parte, statul garantează realizarea dreptului şi reintegrează ordinea juridică lezată prin activităţi ilicite” 1 .

         Altfel spus, n timp ce dreptul furnizează regulile generale şi obligatorii, potrivit cărora se exercită puterea de stat, statul asigură obligativitatea normelor juridice, traducerea lor n viaţă.

         n această ordine de idei, evidenţiem şi remarca pe care o face savantul maghiar  Impre Szabo: “n cea ce priveşte  legătura dintre “stat” şi “drept” ghilimelele trebuie să fie plasate n mod corect, astfel  dacă se vorbeşte de drept fără de stat, cuvntul “drept” trebuie să fie pus ntre ghilimele, pentru că n acest caz, nu este n mod real dreprt; dacă se vorbeşte dimpotrivă de “drept statal”, atributul “statal” nu trebuie să fie

 

1.     


Nicolae Popa, “Teria generală a dreptului”, Bucureşti, 1993, pag.100.

 

pus  n ghilimele, căci este de  prisos. n orice caz prin intervenţia statului ia naştere dreptul. Fără stat nu există drept” 2.

         Cele expuse permit de a concluziona  că “statul de drept”, n calitate de concept şi formă de exprimare, nu o simplă asociere de cuvinte. El exprimă o condiţie cu privire la putere, o mişcare de raţionlizare şi de ordonare a acesteia. 3

         Căutarea principiilor, ideilor pentru  stabilirea corelaţiei, interdependenţei dintre putere şi drept  a nceput ncă din perioada antică. n procesul dezvoltării concepţiilor despre drept şi stat  s-a conturat ideea privind  corectitudinea şi echitatea acestei forme de organizare a societăţii. Unele idei importante pentru dezvoltarea de mai departe a conceptului statului de drept, au fost expuse ncă de autorii antici. Printre aceştea pot fi menţionaţi existenţa puterii legii ca o corelaţie dintre forţă şi drept (Aristotel) 4; deosebirea formelor de guvernămnt  corecte şi incorecte, guvernarea mixtă şi rolul dreptului n tipologia formelor de stat (Socrate, Platon, Aristotel); 5 corelaţia dintre dreptul natural şi dreptul determinat  de voinţa membrilor societăţii (Democrit, Sofiştii) 6; egalitaea oamenilor conform dreptului natural (unii sofişti, jurişti, romani) 7

         n perioada dezvoltării feudalismului ideile statului de drept de pe poziţiile  istoricismului le-au expus gnditorii progresişti ai timpului: Nicolo Machiavelli şi Jean Boden.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica