referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Inceputuri ale logicii romanesti

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Scopul lui Aristotel şi al adepţilor săi, fie păgâni, fie creştini, era de a lua în stăpânire formele gândirii, de a face cunoscute criteriile prin care să poată determina cazurile în care gândirea este corectă şi când anume ea nu este corectă...

Varianta Printabila 


1

                                        UN  MANUAL  SLAVON  DE  LOGICĂ     

         Fondul de manuscrise slave din secolele XIII-XIX al Academiei Republicii socialiste Romne cuprinde, ntre altele, scrieri de filozofie antică şi medievală, printre  care un nsemnat număr de texte de logică. Prin depozitele şi bibliotecile principale din ţara noastră se mai găsesc, desigur, şi alte manuscrise slave avnd conţinut filozofic. Va trebuie să ne ntreptăm atenţia şi spre acele manuscrise slave care s-au copiat n ţările romne şi care se găsesc prin numeroase arhive şi biblioteci n aproape toată Europa.

        n manuscrisul slavon nr. 72 alcătuit din 28 de caiete, fiecare din cte 8 foi de pergament, din Biblioteca Academiei,datnd din secolul al-XIV-lea, se află inclus şi un scurt tratat de logică. Aceasta pare sa fie cel mai vechi text cu un astfel de conţinut care a ajuns pnă la noi. Examinarea lui mai de aproape ne va ngădui să ne facem o imagine mai clară şi mai adecvată despre filozofia şi logica pe care le-au cultivat cărturarii romni de orientare slavonă n perioada constituirii şi consolidării statelor feudale romneşti de sine stătătoare.            

       Poate că tocmai acest caracter de ,,manual’’, iar nu cercetare originală, a făcut pe istoricii culturii romne să lase la o parte examinarea unora dintre aceste scrieri, precum şi a rolului lor n ansamblul preocupărilor filozofico-teoretice din cultura romnă n veşmnt slavon.   

        Cercetarea atentă a manuscrisului slavon de logică demonstrează lipsa de temei a acestei lipse de interes susţinut privind studierea  acestor manuscrise.                                                                                                          Relevnd orientarea raţionalistă a preocupărilor de logică prezente n acest manuscris, autorul cărţii schiţează cteva idei interesante şi originale despre contextul ideologic al secolului al-XIV-lea romnesc.

       Lucrarea de faţă este rezultatul activităţii ntreprinse de cercetătorii Institutului de Filosofie si Psihologie "C. Radulescu-Motru" al Academiei Romne n colaborare cu specialişti n domeniul logicii de la instituţii universitare si culturale de prestigiu din Romnia. Scopul elaborării prezentei Istorii a logicii romneşti a fost de a nfăţişa publicului interesat contribuţiile logicienilor romni la dezvoltarea  disciplinei, ncepnd de la primele scrieri care s-au pastrat şi pna azi. 

       Lucrarea slavă păstrează n ntregime caracterul nominalist, formal şi teoretic al logicii damaschiene. Acest lucru l-am putut observa prin reducţiile şi adaosurile ce le cuprinde, scrierea slavă accentuează caracterul mistic al logicii: fiinţele şi au nceputul, numele şi mişcarea de la Dumnezeu; părinţii bisericii au nlăturat ,,certurile’’ filozofilor ,,cei vechi’’, stabilind soluţiile logico-filozofice n funcţie de dogmele creştine. n această concepţie substanţa singură, n nţelesul de totalitate a ipostazelor, are existenţă naturală, iar esenţa este la Dumnezeu. 

         Scopul lui Aristotel şi al adepţilor săi, fie păgni, fie creştini, era de a lua n stăpnire formele gndirii, de a face cunoscute criteriile prin care să poată determina cazurile n care gndirea este corectă şi cnd anume ea nu este corectă.Unui scop similar i este destinată şi lucrarea slavonă. Totuşi aici se impune un corelativ important: autorul slav nu se ocupă de cercetarea şi elaborarea formelor gndirii, ci se mulţumeşte să nfăţişeze pe scurt rezultate deja stabilite prin cercetare.  

         Este admis că la Aristotel logica nu poate fi privită ca avnd un caracter dominant psihologist, deşi soluţionează şi unele momente de psihologia cunoaşterii, mai ales n Analitice şi n Despre interpretare, mai puţin n Categorii. n schimb, ea prezintă un puternic aspect lingvistic, aspect ce s-a dovedit foarte dificil pentru cercetătorii din veacurile următoare. Se pare că a fost dificil să se stabilească faptul că Aristotel apreciază corect legăturile intime dintre gndire şi limbaj, că n logica sa el porneşte totdeauna de la distincţiile verbale curente, nu pentru a se opri la ele, ci pentru a putea păşi mai departe n sfera regulilor şi legilor gndirii. Dacă n clipa nceperii cecetării se pare că formele logice sunt subordonate structurii  limbajului, gramaticii, apoi curnd se observă cum nu se poate mai limpede că lingvistica este subordonata formelor gndirii.

         Judecnd din punctual de vedere al problemei condiţiilor, aspectul de manual al scrierii slavone confirm o dată mai mult părerea că ea era destinată unor nvăţăcei, se adresa tinerilor care invăţau carte spre a deveni capabili nu numai să caligrafieye şi să copieze texte, ci oameni n stare să alcătuiască acte şi scrisori, să tălmăcească populaţiei textile evanghelice, hrisovele duhovniceşti sau scrisorile negustorilor, să militeze, ca preoţi şi călugări, mpotriva ereziilor şi mpotriva catolicismului militant.

1

Cele şapte părţi ale lucrării cuprind date despre nceputurile investigaţiei logice si fixarea terminologiei de specialitate romneşti, dezvoltarea nvăţămntului logic universitar romnesc pna la cel de-al doilea război mondial, contribuţiile esenţiale din logica matematica, logica dialectică, logica sistematică şi istoria logicii, rezultatele cercetării din domeniul logicii ale unor autori proeminenţi contemporani, precum si prezentarea ctorva contribuţii romneşti n logica juridică.     

 

           SPIRITUALITATEA  ROMNEASCĂ  PNĂ LA  JUMĂTATEA SECOLULUI AL-XV-LEA

        Constituirea şi ntărirea statelor independente, Ţara Romnească, Moldova şi Transilvania, au marcat momente ascendente n consolidarea şi dezvoltarea feudalismului pe teritoriul lor. Pe temelia raporturilor de proprietate feudale s-au cristalizat şi clasele specific acestei ornduiri: boierimea şi ţărănimea. Aceste clase erau structurate n diferite stări sociale. Aceste categorii posedă nu numai pămnturi ntinse, păduri, ruri şi bălţi, ci şi sate, trguri şi chiar oraşe. ,,Casa’’ sau ,,curtea’’ boierului era n acelaşi timp centru economic şi administrativ, militar şi politic, tot ea includea, n afară de membrii de familie, pe robi, servitor, meşteri, garda personală narmată, diferiţi slujbaşi şi biserica locală.

        Cele mai vechi monumente scrise la noi se plasează n veacul al-X-lea. Este vorba despre inscripţiile de la Basarabi (Dobrogea), Snicolaul Mare (Banat) şi Bucov (Ploieşti). Primul document slavo-romn care nu s-a păstrat este hrisovul domnitorului muntean Vladislav I dat mănăstirii Vodiţa, document ce se păstrează la Arhivele statului din Bucureşti. Pentru Moldova, cel mai vechi document slavo-romn cunoscut este scrisoarea din 10 februarie 1388 a lui Petru Muşat către regele polon Vladislav Jagello. Printre documentele scrise trebuie să include şi inscripţiile de ctitorie, care au fost desigur n număr mult mai mare dect cele pe care le cunoaştem astăzi, unele dintre ele provenind din Transilvania (Maramureş, Haţeg). 

        Primele cărţi religioase folosite n ţările romne erau n limba slavă veche aduse din sudul Dunării, din Bulgaria şi Serbia. Odată ajunse pe teritoriul Romniei ele au trebuit copiate si răspndite, pentru a se putea folosi biserica. Cărţile slave copiate n ţările romne pnă n secolul al-XV-lea ar fi: o Evanghelie, numită ,, Savina Kniga’’; un Minei pe luna lui martie numit ,,Codex Supresilensis’’; trei Evangheliare care se află acum la Sofia, la Moscova şi la

Reims; două Evangheliare existente n depozitul Academiei R. S. Romnia; două file dintr-un manuscris liturgic n manuscrisul nr. 84.

 

             GNDIREA  ROMNEASCĂ  ŞI  DOCTRINA  HESYCHASTĂ

       Un prim moment legat de influenţele hesychasmului n ţările romne, atestat documentar , este corspondenţa dintre Nicodim şi Eftimie al Trnavei. Nu cunoaştem scrisorile călugărului din Ţara Romnească, dar s-au păstrat două răspunsuri ale patriarhului bulgar. Printre răspunsurile pe care i le dă Eftimie lui Nicodim se află şi următoarele: cum pot fi deosebite creaturile lui Dumnezeu de creaturile lumeşti şi de creaturile spirituale; dacă Dumnezeu este prezent n toate cte sunt, de ce mai este nevoie să se ceară, prin rugăciune, ajutorul sfinţilor pentru unirea cu Dumnezeu; n ce constă natura şi puterea făpturilor diavoleşti?

       Un promor al linie hesychaste n cultura religioasă slavo-romnă a fost şi Grigore Ţamblac (1364-1452). Documente şi izvoare certe arată că Grigore Ţamblac era un om nvăţat, de factură atonită, a luat parte nemijlocită la viaţa politică şi social şi culturală a Moldovei ntre anii 1401 şi 1406, a stat n fruntea delegaţiei ortodoxe la consiliul de la Constanţa, este autorul uni nsemnat număr de predici şi scrieri habiografice, precum şi copistul, sub numele de Gavriil monahul, unui mare număr de manuscrise  slavone.

       Printre scrierile tipic hasychaste este socotită Leastviţa sau Scara văzduhului. Această scriere a avut o largă răspndire n mediul monahal, dar şi n mediul laic romnesc. Autorul are n vedere o nchipuită scară cerească, pe care o urcă n visul său biblic Iacob.

       Au circulat n societatea romnească şi lucrări ale pricipalilor reprezentanţi ai doctrinei hesychaste Grigore Palamas, Ioan Cantacuzin şi alţii. Aşadar,  literatura de orientare hesychastă a cunoscut o circulaţie intensă n mediul cărturăresc din societatea romnească. 

       Fiecare material din această lucrare este nsoţit de cte o bibliografie cuprinznd att opera autorului prezentat, ct si opinii formulate n decursul timpului despre aceasta, astfel nct cei intresaţi sa aiba posibilitatea, continund pe cont propriu investigaţia, de a-şi forma o imagine ct mai coerentă despre valoarea fiecăreia.       

         Autorul lucrării de faţă a pus accentul pe prezentarea obiectivă a contribuţiilor romneşti n domeniul logicii, limitnd pe ct posibil opiniile personale cu privire la semnificaţia acestora.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica