referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Pedepse persoane juridice

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Conform prevederilor Codului Penal pot fi subiecte active ale rãspunderii penale toate persoanele juridice existente cu excepţia persoanelor juridice de drept public şi anume: statul; autoritãţile publice; instituţii publice ce desfãşoarã o activiate ce nu poate fi desfãşuratã de o persoanã juridicã de drept privat...

Varianta Printabila 


1

I Noţiuni generale şi particularitţi

 

Rspunderea penal a persoanei juridice a fost introdus prin modificrile aduse de legea 278/2006 pin care persoanele juridice cu excepţia statului, a autoritţilor şi instituţiilor publice, care desfşoar activitţi ce nu pot face obiectul domeniului privat, rspund penal pentru infracţiunea svrşit n realizarea obiectului de activitate sau n interesul ori n numele persoanei juridice.

Ca şi rspunderea persoanei fizice, rspunderea persoanei juridice, este şi ea un raport juridic penal de conflict, nscut ca urmare a svrşirii unei infracţiuni, de data aceasta ntre stat pe de o parte şi o persoan juridic pe de alt parte.

Statul are dreptul şi ndatorirea de a trage la rspundere penal persoana juridic, iar aceasta este obligat s rspund penal pentru infracţiunea svrşit n realizarea obiectului su de activitate, n interesul ori n numele su. n acest caz subiect pasiv al rspunderii penale este persoana juridic.ntruct ns persoana juridic se manifest n viaţa social prin persoana fizic al crei reprezentant este sau care acţioneaz pentru realizarea obiectului su de activitate, persoana juridic e ţinut s rspund de infracţiunile svrşite de persoana fizic. Putem spune astfel c persoana juridic apare ca subiect indirect al infracţiunii svrşite.

Pentru ca persoana juridic s aib calitatea de subiect indirect activ al infracţiunii trebuie s se verificepe de o parte, dac ea ndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a putea rspunde penal, iar pe de alt parte trebuie examinate raporturile persoanei juridice cu persoana fizic subiect activ nemijlocit al infracţiunii, pentru a putea stabili dac fptele comise de aceştia pot fi impuatate persoanei jurdice şi dac se poate declanşa rspunderea penal a acesteia. Temeiurile obiective şi subiective ale rspunderii penale a persoanei juridice sunt specifice şi se realizeaz n condiţii diferite n raport cu rspunderea penal a persoanei juridice. Pentru nţelegerea mecanismului de funcţionare a rspunderii penale a persoanei juridice, este necesar examinarea amnunţit a condiţiilor obiective şi subiective ale rspunderii penale a persoanei juridice.

 

II Persoana juridic, subiect al rspunderii penale

 

Conform prevederilor Codului Penal pot fi subiecte active ale rspunderii penale toate persoanele juridice existente cu excepţia persoanelor juridice de drept public şi anume: statul; autoritţile publice; instituţii publice ce desfşoar o activiate ce nu poate fi desfşurat de o persoan juridic de drept privat. Este justificat exceptarea statului de la rspunderea penal deoarece deoarece el este titularul drptului de a trage la rspundere persoana juridic şi astfel el nu poate fi n acelaşi timp subiect activ şi subiect pasiv al rspunderii penale. Eventualele infracţiuni comise de funcţionarii publici nu sunt comise n numele autoritţii ce le reprezint ci n nume personalşi atrag rspunderea penal a celor ce le-au svrşit, ca infracţiuni de serviciu.

                                              

 

Constantin Bulai, Bogdan Bulai; „Manual de drept penal. Partea generala” Editura Universul Juridic. Bucuresti 2007.

 

 

 

III Condiţiile obiective ale rspunderii penale a persoanelor juridice

 

Temeiul obiectiv al rspunderii penale l constituie svrşirea unei infracţiuni, ns n condiţiile specifice persoanei juridice, adic svrşirea unei infracţiuni de ctre persoana sau persoanele fizice care acţioneaz pentru ndeplinirea obiectului de activitate sau n numele sau n interesul acesteia. Pentru angajarea rspunderii persoanei juridice trebuie s se constate pe de o parte svrşirea unei infracţiun, iar pe de alt parte infracţiunea svrşit se al ntr-o anumit legtur cu persoana juridic, anume s fie determinat de obiectul de actvitate al acesteia. n concepţia legiuitorului romn este suficient s se constate c infracţiunea a fost svrşit de un reprezentant al persoanei juridice, de un angajat al acesteiaori de o persoan care acţioneaz n realizarea obiectului de activitate, n numele sau n interesul persoanei juridice. Este suficient s se constate c persoana se afl n anumite relaţii de fapt cu persoana juridic.

Ct priveşte cealalt condiţie anume aceea a existenţei unei legturi obiective ntre infracţiune şi persoana juridic, se realizeaz atunci cnd infracţiunea a fost svrşit n una din cele trei situaţii prevzute de lege: a. n realizarea obiectului de activitate; b. n interesul persoanei juridice; c. n numele persoanei juridice.

Se consider a fi infracţiune şi atunci cnd se realizeaz pentru ndeplinirea oricrui obiect de activiate al acesteia. Şi atunci cnd infracţiunea este svrşit de o persoan mputernicit s acţioneze n numele şi pentru persoana juridic, de un reprezentant al acesteia.

 

 

IV Condiţiile subiective ale rspunderii penale a persoanei juridice

 

Ca şi n cazul persoanei fizice şi la persoana juridic nu se poate ajunge lasvrşirea unei infracţiuni fr stabilirea legturii psihice ntre persoana juridic şi infracţiunea svrşit. Legea nu face nici un fel de referire la condiţiile subiective ale acestei rspunderi. Astfel urmeaz ca  stabilirea imputatiei sau a culpabilitţii s se fac pe baza principiilor generale a dreptului penal.

Unul dintre aceste principii este acela c vinovţia persoanelor juridice nu se poate confunda cu aceea a persoanei fizice care a svrşit infracţiunea, sau faptul c infracţiunea svrşit de persoana fizic sub forma de vinovţie stabilit de legea penal nu induce neaparat şi rspunderea persoanei juridice.ns fr existenţa unei infracţiuni svrşite de persoana fizic nu se poate vorbi nicicnd de rspunderea penal a persoanei juridice.

Un alt principiu aplicabil n materie este acela c vinovţia persoanei juridice nu poate fi determinat prin aplicarea mecanic a dispoziţiilor din Codul Penal privind vinovţia şi formele acesteia.

Imputabilitatea subiectiv sau culpabilitatea poate fi definit ca fiind atitudinea psihic a persoanei juridice, care prin organul su individual sau colectiv de conducere, a cunoscut sau ncurajat sau numaia ncuviinţat svrşirea cu intenţie, de ctre persoana fizic a infracţiunii legate de obiectul su de activitate. n cazul infracţiunilor din culp, atitudinea persoanei juridice  este culpabil atunci cnd se constat n sarcina ei lipsa de supraveghere sau de control care a fcut posibil svrşirea acelei infracţiuni. Trebuie s fie examinat mecanismul de formare a voinţei proprii a persoanei juridice şi de funcţionare a procesului decizional din cadrul acesteia, precum şi dac persoana juridic n discuţie a cunoscut n mod real, a voit, a ncurajat sau ncuvinţat svrşirea unei infracţiuni ori dac aceasta a fost comis mpotriva voinţei persoanei juridice şi cu excluderea oricrei culpe.

n cazul n care nu poate fi identificat persoana fizic rspunztoare, ns persoana juridic a fost pe deplin dovedit, rspunderea penal va reveni exclusiv persoanei juridice.

 

V Termenele de prescripţie a rspunderii penale pentru persoana juridic

 

Termenele de prescripţie a rspunderii penale a persoanei juridice sunt:

1.                            10 ani cnd legea prevede pentru infracţiunea svrşit de persoana fizic pedeapsa detenţiunii pe viat sau pedeapsa nchisorii mai mare de 10 ani;

2.                            5 ani cnd legea prevede pentru infracţiunea svrşit de persoana fizic pedeapsa inchisorii mai mici de 10 ani sau amenda.

Termenele diferite ale rspunderii penale a paersoanei fizice faţ de cele ale persoanei juridice nu se confund ci se suprapun deoarece rspunderea penal a persoanei juridice nu exclude rspunderea penal a persoanei fizice care a svrşit infracţiunea. Se nţelege c este posibil mplinirea termenului de prescripţie rspunderii penale a persoanei fizice care, prin ipotez este ţinut s rspund singur pentru infracţiunea svrşit deoarece este foarte posibil ca prescripţia pentru persoana juridic s fi intervenit, deoarece termenul este mai scurt, iar pentru persoana juridic nu.

Cu excepţia termenelor de prescripţie, care sunt diferite ca durat, celelalte condiţii n care poate fi prescris rspunderea penal a persoanei juridicesunt aceleaşi ca şi pentru persoana fizic.

 

VI Pedepsele aplicabile persoanei juridice

 

Prin dispoziţiile articoleleor 53 şi 53, introduse n Codul penal n vigoare prin legea 278/2006 sunt prevzute felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice ca urmare a rspunderii penale a acestora. Articolul 53 prevede c pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale şi complementare. Se prevede o singur pedeaps principal anume amenda de la 2500 RON la 2000000 RON singura pedeaps adecvat n raport cu paticularitţile persoanei juridice, dar care este proprie prin cuantumul ei s ndeplineasc funcţia specific pedepsei fat de subiectul rspunderii penale ce i se aplic. Legea prevede urmtoarele  pedepse complementare ce pot fi aplicate:

 

 

                                              

Op. Cit. Pag 334

 

1.      Conţinutul pedepsei complementare a dizolvrii persoanei juridice;

2.      Conţinutul pedepsei compementare a suspendrii activitţii sau a uneia dintre activitţile persoanei juridice;

3.      Neaplicarea dizolvrii sau a suspendrii activitţii persoanei juridice;

4.      Conţinutul pedepsei complementare a nchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice;

5.      Conţinutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice;

6.      Conţinutul pedepsei complementare a afişrii sau difuzrii hotrrii de condamnare.

Aplicarea uneia sau a mai multor pedepse complementare se dispune atunci cnd se constat c fat de natura, gravitatea infracţiunii şi mprejurrile acesteia, pedepsele sunt necesare. Aplicarea mai multor pedepse este obligatorie cnd legea prevede expres acest lucru.

Ca şi n cazul pedepselor aplicate persoanei fizice şi cele aplicate persoanei juridice şi ncep aplicarea odat cu rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare.

 

VI Pedeapsa principal a amenzii

 

1.      Conţinutul pedepsei amenzii este reglementat de Codul Penal n art. 71 acesta avnd urmtorul cuprins:

(1)   Pedeapsa amenzii const n sumele de bani pe care persoana juridic este condamnat s o plteasc.

(2)   Cnd legea prevede pentru infracţiunea svrşit de persoana fizic pedeapsa nchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridic este de 5.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 600.000.

(3)   Cnd legea prevede pentru infracţiunea svrşit de persoana fizic pedeapsa detenţiunii pe viaţ sau pedeapsa nchisorii mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pentru persoana juridic este de 10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei.

 

Amenda este o pedeaps cu caracter patrimonial constnd n diminuarea patrimoniului persoanei juridice prin obligarea acesteia la plata unei sume de bani care se face venit la bugetul statului.

Faţ de pedeapsa amenzii aplicabile persoanelor fizice, amenda aplicabil persoanei juridice este reglementat n partea general a Codului Penal, prin raportare la pedeapsa nchisorii.

Pentru garantarea plţi amenzii penale se pot lua msuri asiguratorii (art. 163 C. Proc. Pen.)

Existenţa patrimoniului persoanei juridice este un argument n favoarea instituirii rspunderii penale a acesteia deoarece i pot fi aplcabile pedepse patrimoniale.

Amenda aplicabil persoanei juridice nu se transform ntro creanţ civil , nu urmeaz regimul de execuţie al acesteia, ci regimul de execuţie comun persoanelor fizice. Astfel pesoana juridic nu are dreptul de a nainta o acţiune n regres pentru palta amenzii la care a fost condamnat deoarece s-ar nclca principiul rspunderii personale pentru svrşirea infracţiunii.

Pentru determinarea limitelor amenzii aplicabile trebuie s aib loc mai nti, calificarea juridic a faptei svrşit de persoana fizic n cadrul activitţii persoanei juridice n numele ori n interesul acesteia, pentru ca n raport cu pedeapsa prevzut de lege pentru persoana fizic, s se determine n concret limitele amenzii aplicabile persoanei juridice.

VI Pedepepsele complementare aplicabile persoanei juridice

1

1.      Conţinutul pedepsei complementare a dizolvrii persoanei juridice este  reglementat de art 71 care are urmtorul cuprins:

 

(1)   Pedeapsa compementar a dizolvrii persoanei juridice se aplic atunci cnd persoana juridic a fost costituit n scopul svrşirii de infracţiuni sau cnd obiectul su de activitate a fost deturnat n acest scop.

(2)   n caz de neexecutare, cu rea-credinţ, a uneia dintre pedepsele complementare prevazute n art. 53 alin.(3) lit. b)-d), instanţa dispune dizolvarea persoanei juridice.

(3)   Pedeapsa compementar a dizolvrii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie dup dispozitivul hotrrii definitive de condamnare prin care s-a aplicat aceast pedeaps va fi comunicat, de ndat, instanţei civile competent, care va proceda la desemnarea lichidatorului.

 

Prin dizolvarea persoanei juridice se creeaz o veritabil moarte civil a acesteia, astfel c majoritatea legislaţiilor care au reglementat mai de mult acest msur o consider o pedeaps principal, numai legislaţiile noi n materie consider aceast moarte civila o pedeaps complementar.

ns datorit implicaţiilor sociale acest msur se ia destul de rar pentru c se consider c: angajaţii care şi-au exercitat atribuţiile nu au nici o vin c s-au comis infracţiuni sau acţionarii care nu au avut cunoştinţ de infracţiunile comise. Legiuitorul romn a restrns tocmai din considerentele artate mai sus condiţiile n care se poate dispune o asemenea pedeaps, acestea fiind mai restrictive dect cele ale rspunderii penale a persoanei fizice.

Astfel pedeapsa se poate lua dup cum se precizeaz n alineatele urmtoare doar atunci cnd : persoana juridic a fost constituit n scopul svrşirii de infracţiuni, cnd obiectul de activitate a fost deturnat n acest scop; sau atuci cnd persoana juridic deşi condamnat definitiv nu a respectat pedesele complementare dispuse de instanţ pe baza art.53 alin.b)-d) care costau n suspenadarea n tot sau n parte a activitţii, nchiderea unor puncte de lucru, interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice; toate realizndu-se cu rea credinţ.

Prima grup de acţiuni pe baza crora se dizolv persoana juridic are ca temei legal faptul c nsşi existenţa persoanei n cau nu este dect un „paravan” pentru svrşirea de infracţiuni, iar n cel de-al doilea caz dizolvarea este consecinţa nerespectrii unor hotrri judectoreşti.

Dizolvarea persoanei juridice nu poate fi aplicat n cazul partidelor politice sindicatelor, patronatelor, organizaţiilor religioase ori aparţinnd minoritţilor, presei.

Acest hotrre are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. n acest sens o copie a deciziei de condamnare va fi comunicat de ndat instanţei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului. Instanţa competent este tribunalul n cazul societţilor comerciale, dar se va urma procedura prevzut de Legea 31/1990 ori dispoziţiile Lefii 85/2006 privind procedura insolvenţei. Persoana juridic dizolvat prin hotrrea judectoreasc de condamnare şi continu activitatea , avnd o capacitate juridic restrns la acele activitţi necesare lichidrii, fcnd ncasri şi plţi n acest sens.

Persoana juridic societate comercial şi nceteaz existenţa doar prin radierea din Registrul Comerţului, dup depunerea şi aprobarea raportului lichidatorului, iar asociaţiile şi fundaţiile prin radierea din registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de la instanţa care a autorizat nfiinţarea lor.

 

 

2.      Conţinutul pedepsei compementare a suspendrii activitţii sau a uneia dintre activitţile persoanei juridice este reglementat de art. 71 care are urmtorul conţinut:

 

(1)      Pedeapsa compementar a suspendrii activitţii persoanei juridice const n interzicerea desfşurrii activitţiisau a uneia dintre activitţile persoanei juridice, n realizarea creia a fost svrşit infracţiunea.

(2)      n caz de neexecutare, cu rea-credinţ, a pedepsei complementare prevzute de art.53 alin. 3 lit. e) instanţa dispune suspendarea activitţii sau a uneia dintre activitţile persoanei juridice pna la punerea n executare a pedepsei complementare , dar nu mai mult de trei luni.

(3)      Dac pn la mplinirea termenului prevzut n alin. (2) pedeapsa complementar nu a fost pus n execuatare instanţa dispune dizolvarea persoanei juridice.

 

n articolul menţionat anterior se reglementeaz de fapt dou situaţii juridice disticte: a) este reglementat conţinutul pedepsei complementarea suspendrii activitţii sau a uneia dintre activitţile desfşurate de persoana amintit; b) se reglementeaz o adevrat pedeaps n caz de neexecutare, cu rea-credinţ, a pedepsei complementare a afişrii sau difuzrii hotrrii de condamnare. Suspendarea ntregii activitţi nseamn de fapt ncetarea tuturor activitţilor prevzute n actul constitutiv al persoanei juridice pe o perioad de la 3 luni la 1 an. Acest pedeaps se poate dispune atunci cnd ntreaga activitate a persoanei juridice conadamnate are un caracter infracţional prin deturnarea de la activitţile şi scopurile licite stabilite n actul de nfiinţare.

Suspendarea ntregii activitţi poate avea ca efect falimentarea acesteia, putnd avea efecte sociale similare dizolvrii, motiv pentru care considerm c n aplicarea ei trebuie fcut o distincţie ntre activitţile licite cu cele iliciteşi numai dac ntreaga activitate este ilicit se poate dispune ncetarea tuturor activitţilor.

Suspendarea ntregii activitţi sau suspendarea uneia poate s apar ca sancţiune subsecvent neexecutrii cu rea-credinţa, a pedepsei complementare a afişrii sau difuzrii hotrrii de condamnare, prevzut de art. 53 alin(3) lit e).

Persoana condamnat are obligaţia de a comunica instanţei dovada nceperii executrii afişrii sau a publicriin termen de 30 de zile de la comunicarea hotrrii. n caz de neexecutare din oficiu instanţa poate aplica pedeapsa complementar de a opri total activitatea dar ntr-un termen de maxim trei luni. n cazul n care persoana insist n refuzul acesteia de a nu afişa se poate lua msura dizolvrii persoanei juridice. Astfel ajungem la concluzia c neexecutarea unei pedepse complementare poate duce la impunerea unei pedepse mult mai severe ajungnd pn la cea capital anume dizolvare.

 

 

3.      Neaplicarea dizolvrii sau a suspendrii activitţii persoanei juridice este reglementat de art.71 care are urmtorul conţinut:

 

(1)   Pedepsele complementare prevzute n art.53 alin. (3) lit a) şi b) nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronateor şi organizaţiilor religioase ori aparţinnd minoritţilor, constituite potrivit legii.

(2)   Dispoziţiile prevzute n alin(1) se aplic şi persoanelor juridice vare şi desfşoar activitatea n domeniul presei.

 

Din considerente de politic penal legiuitorul a instituit o rspundere oarecum atenuat n sarcina organizaţiilor enumerate anterior fat de care sunt incapabile pedepsele complementare a dizolvrii şi suspendrii totale ori parţiale a activitţii.

n joc este exerciţiul libertţii de conştiinţ al libertţii de exprimare , al dreptului la informaţie şi al dreptului la asociere; toate reglementate de Constituţie.

Tot legiuitorul declar ca neconstituţionale partidele sau organizaţiile care prin scopurile ori activitatea lor militeaz mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitţii sau integritţii teritoriale.

Se naşte astfel ntrebarea dac este sancţionat corect desfinţarea partidelor numai dup ce Curtea Constituţional se pronunţ asupa constituţionalitţii constituirii partidului sau a activitţii sale?

 

 

4.      Conţinutul pedepsei complementare a nchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice este reglementat de art. 71 care are urmtorul cuprins:

(1)   Pedeapasa complementar a nchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice const n nchiderea unuia sau a mai multora dintre punctele de lucru  aparţinnd persoanei juridice cu scop lucrativ, n care s-a desfşurat activitatea n realizarea creia a fost svrşit infracţiunea.

(2)   Dispoziţiile prevzute n alin.(1) nu se aplic persoanelor juridice care şi desfşoar activitatea n domeniul presei.

 

nchiderea unuia sau mai multor puncte de lucru nu se poate dispune dect n cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ respectiv n cazul: societţilor comerciale, organizaţii cooperatiste, societţi personale cu personalitate juridic.

ntre punctul sau punctele de lucru, activitatea desfşurat şi infracţiunea svrşit trebuie s existe o legtur indisolubil pentru a se putea dispune nchiderea acestora, fiind indiferent dac deschiderea respectivelor puncte de lucru a fost sau nu legal deschis.

Prin pedeapsa atribuit persoana juridic este obligat s intre n legalitate şi s desfşoare n acele locuri, dup execuatrea pedepsei, doar activitţile licite, conforme cu obiectul de activitate stabilit prin actul de nfinţare.

Neexecutarea cu rea-credinţ a pedepsei complementare a nchiderii unuia sau mai multor puncte de lucri are drept consecinţ dizolvarea persoanei juridice. Dizolvarea nlocuieşte astfel pedeapsa complementar a nchiderii punctului sau punctelor de lucru, neexecutat cu rea-credinţ. Considerm c şi partea vtmat ar fi fost ndreptţit s fac o asemenea sesizare.

Aceast sancţiune ndeplineşte şi funcţia de msur de siguranţ constnd n eliminarea posibilitţii de svrşire de noi infracţiuni odat cu ncetarea activitţii generatoare de infracţiuni. Pedeapsa nu se poate aplica persoanei juridice ce şi desfşoar activiatea n domeniul presei.

 

 

5.      Conţinutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice este reglementat de art. 71 care are urmtorul conţinut:

Pedeapsa pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice const n interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice prevzute de lege.

 

Pedeapsa complementar a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice are ca efect o restrngere a capacitţii de folosinţşi de exerciţiu a persoanei juridice, respectiv o incapacitate de a contracta lucrri de achiziţii publice n oricare dintre modalitţile prevzute n O.U.G. 34/2006. Sunt asemenea  contracte care nu pot fi ncheiate nici direct nici indirect, prin interpunere de persoanesau prin asociere cu alte persoane juridice, contractele de lucrri, contractele de furnizare, contractele de servicii, contractul de achiziţie public.; precum şi contractele de concesiune, contracte sectoriale, parteneriatul public-privat. Procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice sunt licitaţia deschis, licitaţia restrns, dialogul competitiv, negocierea cu sau fr publicarea prealabil a unui anunţ de participare, cererea de ofert sau concursul de soluţii.

Contractele ncheiate cu nclcarea acestei incapacitţi sunt lovite de nulitate absolut , iar omisiunea persoanei juridice condamnate de a informa partenerul contractual despre acesta poate atrage obligarea la despgubiri pentru pagubele cauzate prin conduita ilicit a persoanei juridice condamnate.

nclcarea cu rea-credinţ a interdicţiei de a participa la procedurile de achiziţii publice are drept consecinţ dizolvarea persoanei juridice.

Autoritatea public organizatoare a procedurilor este ndreptţit s se adreseze judectorului delegat cu executarea pedepselor pentru a se lua o msur fat de persoana condamnat la o asemenea pedeaps şi cu rea-credinţ se nscrie la o procedur de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

 

 

 

6.      Conţinutul pedepsei complementare a afişrii sau difuzrii hotrrii de condamnare este reglementat de articolul 71 şi are urmtorul cuprins:

(1)    Afişarea hotrrii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se realizeaz pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.

(2)    Prin afişarea sau difuzarea hotrrii de condamnare nu poate fi dezvluit identitatea victimei, afar n cazul n care exist acordul acesteia sau al reprezentantului su legal.

(3)    Afişarea hotrrii de condamnare se realizeaz n extras, n forma şi locul stabilite de instanţ pentru o perioad cuprins ntre o lun şi trei luni.

(4)    Difuzarea hotrrii de condamnare se face n extras şi n forma stabilit de instanţ, prin intermediul presei scrise sau audio-vizuale ori prin alte mijloace de comunicare audio-vizual, desemnate de instanţ.

(5)    Dac difuzarea se face prin presa scris sau audio-vizual instanţa stabileşte numrul apariţiilor , care nu poate fi mai mare de 10, iar n cazul difuzrii prin alte mijloace audio-vizuale, durata acestora nu poate depşi 3 luni.

 

Aceata este o pedeaps infamant , supunnd persoana oprobiului public, fiind la urma urmei o publicitate negativ efectuat pe cheltuiala proprie, menit s avertizeze publicul cu privire la activitatea desfşurat, ca s nu mai vorbim de efectele economice pe care le poate avea aceast pedeaps.

Afişarea hotrrii se realizeaz  de ctre persoana condamnat, creia i se comunic hotrrea, acesta fiind obligat s afişeze n acele locuri descrise de instanţ ca aceast afişare s ajung la cunoştinţa publicului ntro formulare ct mai bun. Astfel de locuri ar fi sediul Registrului Comerţuluisau al unor asociaţii profesionalela care este afiliat persoana juridic ori chiar sediul social al persoanei juridice. Afişarea se realizeaz pe o perioad de la o luna la trei luni.

n cazul n care instanţa dispune ca hotrrea s fie publicat audio-vizual ea stabileşte n cuprinsul hotrrii şi numrul de apriţii care nu poate fi mai mare de 10 apariţii. Astfel ea are o limt maxim de apariţii .

Persoana juridic are obligaţia de a nnainta instanţei de executare dovada afişrii sau difuzrii hotrrii n termen de 30 de zile de la comunicare, dar nu mai trziu de 10 zile de la nceperea executrii ori de la executare.

n caz de neexecutare cu rea-credinţ a pedepsei, poate dispune aplicarea sancţiunii de suspendare totale sau parţiale a activitţii persoanei juidice pe o perioad de pn la 3 luni.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica