referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Investigarea infractiunilor de furt si talharie

Categoria: Referat Drept

Descriere:

De asemenea, este calificat si furtul care a produs consecinte deosebit de grave. La rândul ei, tâlharia, potrivit art. 253 din noul Cod penal, se considera calificata si poate fi savârsita în doua variante agravante:..

Varianta Printabila 


1

Investigarea infractiunilor de furt si

tālharie

 

 

1. Consideratii generale

Infractiunile de furt si tālharie sunt principalele infractiuni care, prin frecventa si pericolul social ridicat, constituie un potential stres īn viata de zi cu zi a romānilor, reprezentānd peste 70 de procente din peisajul criminalitatii comise īn Romānia.

         Furtul este definit, īn forma sa simpla, īn art. 249 alin. 1 C. pen. ca fiind luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamāntul acestuia īn scopul īnsusirii lui pe nedrept.

         Tālharia, īn varianta tip, este incriminata īn art. 252 C. pen., constānd īn furtul savārsit prin īntrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei īn stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de īntrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru īnlaturarea urmelor infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.

         Atāt furtul, cāt si tālharia sunt infractiuni īndreptate īmpotriva patrimoniului, cu precizarea ca tālharia este o infractiune complexa, cuprinzānd īn elementul sau material o actiune principala – cea de furt si o actiune adiacenta – cea de violenta, de amenintare sau de folosire a celorlalte mijloace de constrāngere.

         Prin notiunea de patrimoniu īntelegem atāt proprietatea publica, ai carei titulari exclusivi sunt statul si unitatile administrativ-teritoriale, precum si proprietatea privata, al carei titular poate fi orice subiect de drept (persoane fizice, organizatii sociale care au personalitate juridica, societati comerciale, regii autonome, fundatii, asociatii cu scop lucrativ, cetateni straini sau apatrizi, statul si unitatile administrativ teritoriale etc.). Obiectul proprietatii publice īl constituie bunurile prevazute īn mod expres īn Legea fundamentala: bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si cele ce pot fi folosite īn interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege. Pentru a putea fi exploatate privat, bunurile proprietate publica pot fi īnchiriate sau concesionate.

         Pentru existenta infractiunii de furt, trebuie īntrunite cumulativ urmatoarele cerinte:

         O actiune de luare a unui bun mobil. Prin „a lua” se īntelege „a scoate bunul din

sfera de stapānire a persoanei īn posesia sau detentia careia se gasea sau trebuia sa se gaseasca”.

         Actiunea de luare poate fi savārsita īn orice mod (prin apucare, dosire, detasare, consumare etc.), prin orice mijloace (cu propria māna, cu ajutorul unor animale dresate, prin racordari la surse de energii etc.). Luarea se poate realiza chiar si prin inactiune (de exemplu, cel care preda o masa de bunuri omite sa predea unele bunuri pe care le retine pentru el).

• Lucrul sustras sa fie un bun mobil, adica sa poata fi deplasat, transportat, transferat dintr-un loc īn altul.

         Bunul mobil poate fi animat sau neanimat (animale, pasari domestice, precum si orice vietuitoare care s-ar gasi īn stapānirea unei persoane; cele neanimate pot fi īn stare lichida, gazoasa, solida). Banii, titlurile de credit si orice alte valori, echivalānd bani, sunt bunuri mobile.

         Sunt bunuri mobile: parti detasate dintr-un bun imobil (usi, ferestre etc.); arborii, recoltele, dupa ce au fost desprinse de sol, precum si fructele, dupa ce au fost desprinse de tulpini; adaosuri detasabile dintr-un cadavru uman (proteza, peruca, picior, māna etc.); acele energii care sunt susceptibile de a fi sustrase si care au o valoare economica (electrica, termica, hidraulica etc.); īnscrisurile de orice fel, precum si vehiculele, indiferent daca au fost sustrase īn scopul de a fi īnsusite sau numai īn scopul folosirii lor temporare.

• Bunul sa se fi aflat īn posesia sau detentia unei alte persoane.

Termenii posesie si detentie au īntelesul de simpla stapānire de fapt. Un obiect care nu se afla īn stapānirea unei persoane este un lucru extrapatrimonial si nu poate forma obiectul material al infractiunii de furt (res nullius, res delictae).

• Bunul sa fie luat fara consimtamāntul celui deposedat, adica fara permisiunea sau īngaduinta acestuia. Consimtamāntul celui care poseda sau detine bunul trebuie sa fi intervenit anterior actiunii de luare.

• Actiunea de luare sa aiba o urmare imediata, adica scoaterea bunului din sfera de stapānire a celui deposedat si lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de acel bun.

• Sa existe o legatura de cauzalitate īntre actiunea de luare si urmarea imediata.

(1) Potrivit art. 250 din noul Cod penal, furtul este calificat cānd a fost savārsit īn urmatoarele īmprejurari:

a) de o persoana avānd asupra sa o arma sau o substanta narcotica;

b) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

c) īntr-un loc public;

d) īntr-un mijloc de transport īn comun;

e) īn timpul noptii;

f) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase;

(2) Furt calificat se considera si furtul privind:

a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;

b) un act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau

identificare;

c) titei, produse petroliere sau gaze naturale;

d) echipamente, instalatii si componente ale acestora, daca sunt bunuri de interes general.

(3) De asemenea, este calificat si furtul care a produs consecinte deosebit de grave.

La rāndul ei, tālharia, potrivit art. 253 din noul Cod penal, se considera calificata si poate fi savārsita īn doua variante agravante:

(1) Prima varianta agravanta exista atunci cānd tālharia s-a produs īn urmatoarele īmprejurari:

a) de o persoana avānd asupra sa o arma, o substanta narcotica sau paralizanta;

b) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

c) īn timpul noptii;

d) īntr-un loc public;

e) īntr-un mijloc de transport;

f) īntr-o locuinta sau īn dependinte ale acesteia;

g) a avut vreuna din urmarile prevazute īn art. 187: pricinuirea integritatii corporale

sau sanatatii a unei vatamari care necesita pentru vindecare īngrijiri medicale mai mult de

60 de zile; pierderea unui simt sau organ, īncetarea functionarii acestora, o infirmitate

permanenta fizica, slutirea, avortul ori punerea īn primejdie a vietii persoanei; savārsirea

faptei īn scopul producerii consecintelor prevazute mai sus.

(2) A doua varianta agravanta exista atunci cānd tālharia a produs consecinte

deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei

 

2. Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea furtului si a tālhariei

2.1. Stabilirea exacta a locului si a timpului savārsirii faptei prezinta importanta:

 

• pentru īncadrarea corecta a infractiunii de furt sau tālharie: de exemplu, furtul sau tālharia savārsite īntr-un loc public sau īntr-un mijloc de transport ori īn timpul noptii;

• deoarece locul faptei este cel mai bogat īn urme;

• deoarece locul si timpul ofera indicii pretioase pentru formarea cercului de suspecti, verificarea alibiurilor acestora;

• pentru selectionarea martorilor oculari, verificarea sinceritatii persoanei vatamate privind bunurile sau valorile despre care pretinde ca a fost deposedata;

• pentru determinarea precisa a bunurilor sustrase, estimarea cuantumului prejudiciului cauzat, precum si a caracteristicilor de identificare, pentru darea īn urmarire locala sau generala īn vederea prinderii faptuitorilor.

1

2.2. Modurile de operare folosite

Cunoasterea modului de operare prezinta un interes operativ deosebit pentru:

• stabilirea cailor de acces ale infractorilor;

• daca a actionat unul sau mai multi infractori;

• vicii sau deprinderi profesionale;

• cāt timp s-a aflat īn locul faptei;

• daca a cunoscut amplasarea locului faptei;

• identificarea si ridicarea obiectelor care au servit la savārsirea infractiunii;

• formarea cercului de suspecti;

• īncadrarea juridica a faptei savārsite.

 

2.2.1. Moduri de operare folosite la savārsirea furtului din locuinte:

• patrunderea īn locuinte dupa un studiu prealabil ori ca urmare a „vānzarii de ponturi”. Hotii profesionisti se orienteaza asupra locuintelor care sunt prevazute cu geamuri termopan ori cu instalatii de aer conditionat, actionānd, de regula, īntre orele 8–13, iar īn blocuri de locuinte, de la etajele superioare spre cele inferioare; patrunderea īn locuinte sub diferite pretexte (cititori de contoare de gaze sau electricitate, postasi, telefonisti, folosindu-se de legitimatii false sau profitānd de credulitatea unor persoane).

         Īn aceasta categorie intra si „furturile de buna ziua” ori cele comise prin „īmprietenire”, ademenirea copiilor, ori profitānd de naivitatea si neatentia victimelor;

 prin efractie:

- spargerea geamurilor cu pumnul sau cu un obiect;

- fortarea usilor si ferestrelor prin folosirea fortei fizice;

- folosirea cheilor originale, a cheilor potrivite, a speraclelor (denumite īn argou

„pontoarce”), precum si a unor instrumente perfectionate, denumite pistol-speraclu sau „cupometru”

- folosirea „ruptorului”, daca usa este prevazuta cu broasca si butuc;

- folosirea „extractorului”, pentru yale de tip rotund;

- fortarea usilor cu ajutorul unor instrumente ca: levier, scoaba, ranga, bare metalice, menghina de smulgere a butucului yalei sau prin utilizarea unui instrument special, denumit buldozer;

- distrugerea toartei lacatului prin taiere, pilire, īndoire, rupere sau smulgere;

- patrunderea īn balcoane prin coborāre de pe acoperisul locuintei;

- patrunderea prin spargerea plafonului sau a zidurilor ori a chepengurilor;

- taierea cu pānza de bomfaier a buloanelor de la balamale sau a zavoarelor caselor de bani, taierea peretilor laterali cu gura de lup sau cu aparat de sudura ori bormasina electrica.

 

2.2.2. Moduri de operare folosite la furtul din buzunare, posete sau genti

 De regula, se opereaza īn mijloace de transport īn comun sau īn locuri aglomerate: magazine, piete, gari, sali de spectacol, stadioane etc.

 Infractorii īsi aleg victimele dintre persoanele care lasa impresia ca au bani asupra lor, dar care sunt si neatente, obosite, preocupate, fiind preferate victimele din categoria femeilor, batrānilor sau provincialilor

 Infractorii sustrag portofelele fie introducānd degetul aratator si mijlociu īn buzunarul victimei, fie recurgānd la taierea partii de jos a buzunarului sau la taierea posetei, folosindu-se de instrumente de taiat minuscule, mascate īntre degete

 De asemenea, infractorii recurg la busculade, īn special la urcarea sau coborārea din mijloacele de transport ori īn piete, magazine, sali de spectacole.

 Portofelul sustras este trecut din māna īn māna la complici, care dispar imediat.

 Furtul din buzunare, posete, genti sau sacose se īnscrie printre cele mai frecvente infractiuni flagrante. Odata prins īn flagrant delict, infractorul este perchezitionat, se cerceteaza locul īn care a fost prins si īmprejurimile, pentru a se stabili eventuale obiecte sau arme aruncate, se audiaza victima si martorii oculari si se insista pe descoperirea si cercetarea īntregii filiere de infractori. De asemenea, se vor efectua perchezitii domiciliare si la locurile de munca ale infractorilor.

 

2.2.3. Moduri de operare folosite la violarea sigiliilor de plumb

         Miscarea plumbului pe sfoara pāna la largirea orificiilor. Largirea se poate realiza si cu un vārf ascutit, iar extragerea nodului se poate efectua si prin taierea plombei īn lateral sau cu o lama ascutita.

         Introducerea aceleiasi sfori, reīnnodata, sau a alteia si strāngerea din nou, cu māna sau prin lovire. Sigiliul taiat lateral poate fi lipit cu plumb topit.

 

2.2.4. Moduri de operare folosite la furturile de si din autovehicule

         Cele mai multe furturi se comit pe timpul noptii, dar se īntālnesc si īn cursul zilei, īndeosebi īn parcarile aglomerate, uneori si cu complicitatea unor paznici, dupa urmarirea victimei.

         Usile sunt deschise prin spargerea geamurilor, prin chei potrivite ori prin fortarea īncuietorilor cu surubelnite, sārme de otel etc.

         Contactul poate fi realizat prin legatura directa a firelor de contact.

         Sistemele de pornire ori de alarmare, oricāt ar fi de sofisticate, sunt anihilate cu usurinta, indiferent de tipul autoturismului, pentru ca infractorii sunt „scoliti” īn Occident, actioneaza īn bande si dispun de mijloace ultramoderne.

         Cānd sunt prinsi conducānd autoturisme furate, declara ca le-au cumparat de la persoane necunoscute. Trebuie sa se actioneze cu promptitudine pentru a li se „demonta” orice alibi si sa se coopereze cu unitatea de politie de la locul de nastere, deoarece pot figura cu antecedente penale sau pot fi īnvinuiti ori inculpati īn mai multe dosare aflate īn diferite faze ale cercetarii judiciare.

         Furturile autoturismelor de lux din strainatate pot fi comise īn dauna societatilor de asigurare, prin īntelegere cu proprietarii. Autoturismele sunt reclamate ca furate dupa trecerea frontierei.

         Seriile de motor sunt modificate prin poansonare, iar īnscrierea īn circulatie se face folosindu-se documente falsificate.

Masinile furate vor fi date īn regim de urgenta īn urmarire generala pentru a se preveni scoaterea lor peste granita.

         De asemenea, se va actiona la atelierele de reparatii, garaje, agentii particulare pentru intermedierea vānzarii, tārguri de masini etc.

         Cercetarea criminalistica a locului faptei se va face īn mod obligatoriu si la abandonul autovehiculelor furate, examināndu-se cu atentie fiecare piesa, portierele, clantele, aripile, capota, anvelopele, osiile si mai cu seama interiorul autoturismelor

         Īn toate cazurile se vor efectua perchezitii domiciliare si se vor solicita constatari

tehnice sau expertize criminalistice si tehnice.


2.2.5. Moduri de operare folosite la comiterea tālhariilor:

 Smulgerea lantisoarelor, a gentilor si posetelor īn strada.

 Deposedarea victimelor īn holul, liftul sau scara blocurilor, uneori dupa o prealabila urmarire.

 Patrunderea īn locuinte si agresarea persoanelor despre care s-au obtinut informatii ca detin sume de bani ori valori.

 Identificarea, urmarirea si deposedarea persoanelor care depun sau ridica sume de bani ori care au īncheiat diferite tranzactii.

 Atacarea persoanelor care mānuiesc valori monetare (factori postali, casieri, patroni, taximetristi, functionari de la unitatile CEC, LOTO, PECO etc.).

 Atacarea autoturismelor care transporta valori monetare.

 Atacarea persoanelor aflate sub influenta alcoolului ori īn stare de ebrietate.

Atacarea si jefuirea persoanelor care poarta asupra lor arme si munitii (paznici, padurari, militari etc.).

Tālhariile comise īn ultimii ani se caracterizeaza prin comiterea lor de catre persoane care actioneaza īn grup, cu folosirea spray-urilor, asupra strainilor sau patronilor, de predilectie īn centrele urbane.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica