referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Recoacerea si calirea sticlei

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Prin temperatura mică a recoacerii se subînţelege temperatura răspîndită la tenacitatea sticlei 10 la a 15 ng. La această temperatură tensiunile se micşorează de 10 ori în timp de 100 ori mai mare decît la temperatura de mai sus a recoacerii în 500 min. Recoacerea poate merge şi mai jos de această temperatură, răspunzînd la tenacitatea sticlei la 10 la 16 ng...

Varianta Printabila 


untitled

TEMA: Recoacerea şi călirea sticlei

 

     La răcirea sticlei ncălzite straturile externe se răcesc mai repede dect cele interne. Diferenţa temperaturii se lămureşte mai nti de toate prin conductibilitatea termică rea a sticlei. n materiale care conduce bine căldura, de exemplu n metale, straturile externe şi interne se răcesc aproape odată, de aceea diferenţa temperaturii dintre ele este nulă (neimportantă).

n rezultatul răcirii neuniforme a straturilor externe şi interne n sticlă apare tensiunea de compresiune şi ntinderea. Cnd procesul de răcire se termină definitiv şi temperatura diferitor straturi ale sticlei se ndreaptă, tensiunile apărute n momentul răcirii, ori rămn, ori dispar.

Cunoştem două tipuri de tensiune: a) reziduale; b) temporale.

Tensiunile reziduale apar n sticlă n procesul trecerii lui din starea plastică n starea fină, atunci cnd bucăţelele de sticlă treptat şi pierd mobilitatea.

Tensiunile temporale apar n procesul răcirii ndepărtate a sticlei fine cnd mobilitatea bucăţelelor meseo de sticlă practic e egală cu zero.

n practică confecţionării sticlei tensiunile temporale rar snt pricina distrugerii fabricatelor aşa că cu nlăturarea gradientului de temperatură ele dispar.

n condiţiile fabricării prin recoacere se subţinţelege ntreg procesul de răcire a fabricatului reformat pnă la temperatura normală, pentru care se micşorează tensiunile reziduale şi se prentmpină originea tensiunilor temporale distruse.

Recoacerea se consideră calitativă n prezenţa n sticlă a tensiunii n calitate de maximum 5% de tensiuni distruse.

Pentru instalarea regimului recoacerii al fabricat din sticlă stabilesc mai nti intervalul de temperatură n care pot să apară sau să dispară tensiunile reziduale.

Prin temperatura mare a recoacerii se subnţelege temperatura răspndită la tenacitatea sticlei 10 la a 13 nz. La această temperatură tensiunile n sticlă se micşorează de 10 ori n timp de 5 min.

Prin temperatura mică a recoacerii se subnţelege temperatura răspndită la tenacitatea sticlei 10 la a 15 ng. La această temperatură tensiunile se micşorează de 10 ori n timp de 100 ori mai mare dect la temperatura de mai sus a recoacerii n 500 min. Recoacerea poate merge şi mai jos de această temperatură, răspunznd la tenacitatea sticlei la 10 la 16 ng, doar foarte ncet. La această temperatură tensiunile se micşorează de 10 ori n timp de 1000 ore mai mare dect la temperatura de mai sus. Procesul recoacerii la majoritatea fabricatelor din sticlă l efectuează n 4 etape.

untitled

Etapa prencălzirii sau răcirii – fabricatele trebuie să fie duse pnă la temperatura dată mare a recoacerii.

Etapa temperaturii permanente – prefabricatele se menţin la temperatura naltă a recoacerii n decursul timpului destul pentru tensiunea micşorată dată.

Etapa temperaturii constante – fabricatele se menţin la temperatura mare a recoacerii ntr-att timp ca să fie deajuns pentru micşorarea tensiunii.

Etapa răcirii lentr – fabricatele se răcesc cu o viteză mică n deajuns care nu permite apariţia tensiunilor date pentru această etapă.

 

Călirea

 

Procesul prelucrării termice a sticlei (ncălzirea şi răcirea rapidă) aducătoare la studierea mpărţirii egale a tensiunilor reziduale comprimarea straturilor externe şi lungimea celor externe se numeşte călirea.

Tăria ridicată a plăcii se numeşte călirea se poate lămuri astfel: cum se vede din diafragma sarcinilor n sticlă călită, nesimţind sarcina de ncovoiere externă stratul de deasupra a sticlei dovedeşte a fi comprimată, totuşi n măsura ndepărtării de la suprafaţă tensiunile de compresiune se micşorează şi la o anumită distanţă de la ea n aşa numitul strat neutru, ele dispar cu totul.

Mai departe snt aranjate straturile sticlei care se lungesc, treptat crese pe măsura aproprierii de mijlocul plăcii de sticlă, unde ea ajunge la maximum. Tensiunile n a doua jumătate a plăcii snt situate simetrie n comparaţie cu prima. Rezistenţa mecanică şi stabilitatea termică a sticlei călite depind de starea călirii care se determină cantitatea tensiunii n sticlă.

Cu ct e mai sus stadia călirii cu att e mai sus rezistenţa mecanică şi cantitatea termică a sticlei.

Pentru călire o deosebită importanţă au regimurile ncălzirii şi răcirii. Mai nti de toate fabricatul e nevoie de ncălzit egal pnă la aşa numita temperatură călirii. Temperatura călirii depinde de alcătuirea chimică a sticlei şi tot timpul e mai mare dect temperatura sticlei.

Dacă sticlele snt ncălzite mai jos de această temperatură, atunci gradul călirii cade, n fond chemnd deformaţiile spontane a sticlei n procesul răcirii.

Sticla călită se deosebeşte de cea obişnuită printr-o rezistenţă mai mare la loviri şi ndoiri. Sticla călită curbată şi cea netedă se folosesc pentru automobile, se fabrică totodată şi ţevi călite, sticlă de şahtă, izolatoare şi alte fabricate.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica