referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Fibrele de sticla

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Rezistenţa la rupere a fibrelor sticloase cu diametrul 3-6 mc oxilează între 200- 400rg/mm2, fiind cu mult mai mare decît a sticlei şi a oţelului.Rezistenţa fibrelor de sticlă depinde de diametru fibrelor, de condiţiile prelucrării lor şi de conţinutul chimic al sticlei. A fost stabilit că rezistenţa fibrelor de sticlă la micţorarea diametrului de la 20 pînă la 2 mc, creşte aproximativ de 10 ori...

Varianta Printabila 


untitled

TEMA:  Fibrele şi şesăturile din sticlă

 

1.     Fibre din sticlă şi articole din ele.

 

Capacitatea sticlei topite de a se ntinde n fibre flexibele şi subţiri a fost cunoscută ncă n Egiptul din anticitate. Cu toate acestea numai n ultimii 20-25 ani, cnd fibrele din sticlă au obţinut o largă folosire n scopuri tehnice şi proprietăţile lor au devenit remarcabile, industriea şi producerea articolelor din fibre  de sticlă, a nceput să se dezvăluie rapid.

Se deosebesc două tipuri elementare de fibre de sticlă:

a)     nentrerupt cu lungimea de 20 rm şo mai mult;

b)    fibră sinteticcu lungimea de la 1-50 m.

La exterior fibrele nentrerupte au o culoare mătăsoasă, iar cele de fibră sintetică – culoarea bumbacului sau lnei.

Diametrul fibrelor de sticlă variază de la 1,1 pnă la 100mc, inclusiv textilele 1-11, termoizolanţa ultra subţire – pnă la 1, foarte subţire -1-2, subţiri -3-10, ngroşate 11-20, groase mai mari de 20, pentru armarea materialului plastic  - 5-20, pentru fabricarea unor articole speciale – 9-100.

     La fibrele de sticlă cu diametrul pănă la 10mc este specifică clasificarea ceea ce nu e caracteristic pentru sticlă. Deoarece din ele se poate de prelucrat la maşinele textile diferite ţesăruri.

Fibrele din sticlă se caracterizează cu mare rezistenşă la rupere, modul de elasticitate mare, higroscopicitate mică, proprietăţi dielectrice mari, stabilitate chimică, rezistenţăla umeditate, nearzătoare şi neinflamabilă.

     Rezistenţa la rupere a fibrelor sticloase cu diametrul  3-6 mc oxilează ntre 200- 400rg/mm2, fiind cu mult mai mare dect a sticlei şi a oţelului.

Rezistenţa fibrelor de sticlă depinde de diametru fibrelor, de condiţiile prelucrării lor şi de conţinutul chimic al sticlei. A fost stabilit că rezistenţa fibrelor de sticlă la micţorarea diametrului de la 20 pnă la 2 mc, creşte aproximativ de 10 ori.

      Fibrele nentrerupte sunt folosite pentru prelucararea ţesăturilor din sticlă, maselor plastice cu fibre de sticlă şi articolelor hidroizolante.

     Fibrele sticloase sintetice se folosesc pentru producerea articolelor termoizolante, destinate pentru panouri de pereţi cu multe straturi pentru izolaţie ntre panouri de plastic şi acoperiş, pentru izolarea termică a cazanelor de fierbere, cuptoarelor, conductelor.

untitled

2. Producerea fibrelor nentrerupte şi ţesăturilor de sticlă.

          

         La producerea steclofibrelor nentrerupte  deseori se foloseşte sticla cu componenţa puţin alcalină:

         Si O2 – 54%, Al2O3 – 14,5%, B2O3 – 10%, CaO – 16,5%, MgO – 4%, Na2O – O,7%, SO3 – 0,5%.

         Mai puţin se ntrebuinţează se ntrebuinţează cu componenţa alcolină: Si O2 –  71%%, Al2O3 – 3%,  CaO – 8%, MgO – 3%, Na2O – 15%.

         Steclofibrele puţin alcaline sunt mi rezistente, mai stabile la acţiunea temperaturii, dect cele cu conţinut alcalin.

         Fibrele de sticlă nentrerupte pentru ţesături de sticlă se fabrică după schema arătată mai sus. n cuptorul electric, făcut din olioj de platină, automat se ncarcă bile din sticlă cu conţinutul corespunzător şi masa calculată de 10 g şi deametrul 19 mm, pregătite la utilagul ACШ.

         n cuptorul electric sticla se topeşte şi capătă acel grad de viscozitate, care este necesar pentru produsul normal de ntindere a fibrelor. La fund cuptorul dispune de 50-200 găuri cu diametrul 1-2 mm. Masa topită de sticlă sub influenţa greutăţii sale, curge din găuri sub forma unor geturi subţiri şi se ntinde cu o viteză de 3000m/min şi mai mult cu ajutorul tomburului rotitor. nainte de a nimeri pe acest tambur, legătura cu fibre paralele se unşe cu uleiuri diferite, de exemplu cu emulsie de parafină şi se formează o singură aţă, care se nfăşoară pe bobină.

         Asemenea bobini se trimit la maşinele textile pentru prelucrarea ţesăturilor.

Productivitatea instalaţiei  de prelucrare a fibrelor cu diametrul 5-7 mc ajunge pnă la 50 rg/zi, cu diametrul 10-150mc/zi.

Pentru prelucrarea fibrelor de sticlă nentrerupte se mai folosesc aşa agregate cu o productivitate foarte naltă, de tipul CПA-6c, CПA-3.

n aşa agregate aţa automat este condusă, fără a ncălca procesul de ntindere  a fibrelor.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica