referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Fibrele de sticla

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

RezistenÅ£a la rupere a fibrelor sticloase cu diametrul 3-6 mc oxilează între 200- 400rg/mm2, fiind cu mult mai mare decît a sticlei ÅŸi a oÅ£elului.RezistenÅ£a fibrelor de sticlă depinde de diametru fibrelor, de condiÅ£iile prelucrării lor ÅŸi de conÅ£inutul chimic al sticlei. A fost stabilit că rezistenÅ£a fibrelor de sticlă la micÅ£orarea diametrului de la 20 pînă la 2 mc, creÅŸte aproximativ de 10 ori...

Varianta Printabila 


untitled

TEMA:  Fibrele şi şesăturile din sticlă

 

1.     Fibre din sticlă şi articole din ele.

 

Capacitatea sticlei topite de a se întinde în fibre flexibele şi subţiri a fost cunoscută încă în Egiptul din anticitate. Cu toate acestea numai în ultimii 20-25 ani, cînd fibrele din sticlă au obţinut o largă folosire în scopuri tehnice şi proprietăţile lor au devenit remarcabile, industriea şi producerea articolelor din fibre  de sticlă, a început să se dezvăluie rapid.

Se deosebesc două tipuri elementare de fibre de sticlă:

a)     neîntrerupt cu lungimea de 20 rm şo mai mult;

b)    fibră sinteticcu lungimea de la 1-50 m.

La exterior fibrele neîntrerupte au o culoare mătăsoasă, iar cele de fibră sintetică – culoarea bumbacului sau lînei.

Diametrul fibrelor de sticlă variază de la 1,1 pînă la 100mc, inclusiv textilele 1-11, termoizolanţa ultra subţire – pînă la 1, foarte subţire -1-2, subţiri -3-10, îngroşate 11-20, groase mai mari de 20, pentru armarea materialului plastic  - 5-20, pentru fabricarea unor articole speciale – 9-100.

     La fibrele de sticlă cu diametrul pănă la 10mc este specifică clasificarea ceea ce nu e caracteristic pentru sticlă. Deoarece din ele se poate de prelucrat la maşinele textile diferite ţesăruri.

Fibrele din sticlă se caracterizează cu mare rezistenşă la rupere, modul de elasticitate mare, higroscopicitate mică, proprietăţi dielectrice mari, stabilitate chimică, rezistenţăla umeditate, nearzătoare şi neinflamabilă.

     Rezistenţa la rupere a fibrelor sticloase cu diametrul  3-6 mc oxilează între 200- 400rg/mm2, fiind cu mult mai mare decît a sticlei şi a oţelului.

Rezistenţa fibrelor de sticlă depinde de diametru fibrelor, de condiţiile prelucrării lor şi de conţinutul chimic al sticlei. A fost stabilit că rezistenţa fibrelor de sticlă la micţorarea diametrului de la 20 pînă la 2 mc, creşte aproximativ de 10 ori.

      Fibrele neîntrerupte sunt folosite pentru prelucararea ţesăturilor din sticlă, maselor plastice cu fibre de sticlă şi articolelor hidroizolante.

     Fibrele sticloase sintetice se folosesc pentru producerea articolelor termoizolante, destinate pentru panouri de pereţi cu multe straturi pentru izolaţie între panouri de plastic şi acoperiş, pentru izolarea termică a cazanelor de fierbere, cuptoarelor, conductelor.

untitled

2. Producerea fibrelor neîntrerupte şi ţesăturilor de sticlă.

          

         La producerea steclofibrelor neîntrerupte  deseori se foloseşte sticla cu componenţa puţin alcalină:

         Si O2 – 54%, Al2O3 – 14,5%, B2O3 – 10%, CaO – 16,5%, MgO – 4%, Na2O – O,7%, SO3 – 0,5%.

         Mai puţin se întrebuinţează se întrebuinţează cu componenţa alcolină: Si O2 –  71%%, Al2O3 – 3%,  CaO – 8%, MgO – 3%, Na2O – 15%.

         Steclofibrele puţin alcaline sunt mi rezistente, mai stabile la acţiunea temperaturii, decît cele cu conţinut alcalin.

         Fibrele de sticlă neîntrerupte pentru ţesături de sticlă se fabrică după schema arătată mai sus. În cuptorul electric, făcut din olioj de platină, automat se încarcă bile din sticlă cu conţinutul corespunzător şi masa calculată de 10 g şi deametrul 19 mm, pregătite la utilagul ACШ.

         În cuptorul electric sticla se topeşte şi capătă acel grad de viscozitate, care este necesar pentru produsul normal de întindere a fibrelor. La fund cuptorul dispune de 50-200 găuri cu diametrul 1-2 mm. Masa topită de sticlă sub influenţa greutăţii sale, curge din găuri sub forma unor geturi subţiri şi se întinde cu o viteză de 3000m/min şi mai mult cu ajutorul tomburului rotitor. Înainte de a nimeri pe acest tambur, legătura cu fibre paralele se unşe cu uleiuri diferite, de exemplu cu emulsie de parafină şi se formează o singură aţă, care se înfăşoară pe bobină.

         Asemenea bobini se trimit la maşinele textile pentru prelucrarea ţesăturilor.

Productivitatea instalaţiei  de prelucrare a fibrelor cu diametrul 5-7 mc ajunge pînă la 50 rg/zi, cu diametrul 10-150mc/zi.

Pentru prelucrarea fibrelor de sticlă neîntrerupte se mai folosesc aşa agregate cu o productivitate foarte înaltă, de tipul CПA-6c, CПA-3.

În aşa agregate aţa automat este condusă, fără a încălca procesul de întindere  a fibrelor.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica