referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Energia nucleara si dezvoltarea durabila

Categoria: Referat Biologie

Descriere:

Cand centrala nuclearo-electrică este situată pe un rau interior şi debitul apei de răcire din rau este insuficient,”turnurile de răcire” sunt folosite pentru a preveni aruncarea unei cantitaţi prea mare de căldură în rau.Atmosfera este încălzită foarte puţin.Norii curaţi „ecologici” emişi de turnurile de răcire ale centralelor nuclearo-electrice pot fi inhalaţi fără riscuri,ceea ce nu...

Varianta Printabila 


untitled

 1.Energia nucleară este mai curată decat credeţi.

 

         Teama de energia nucleară este de nţeles datorită asocierii cu ororile războiului nuclear,dar e nejustificată.

Centralele nuclearo-electrice nu sunt bombe atomice.Ceea ce a fost iniţial o preocupare justificată pentru  securitate

a devenit o anxietate aproape patologică,iar majoritatea criticilor vin din partea presei,a industriei de film si televiziune şi a scriitorilor de ficţiune.Toţi aceştia au folosit teama de chestiunile nucleare ca un aliat pentru a-şi vinde produsele.mpreună cu factorii politici de dezinformare,ei au incercat să discrediteze industria nucleară prezentand-o ca pe un potenţial inamic.Ei au reuşit perfect să nspăimante publicul astfel ncat n multe ţări este imposibil să mai vorbeşti azi de energetica nucleară.Suntem ngrijoraţi de deşeurile nucleare şi de depozitarea lor n siguranţă.Ca orice altă industrie ,energetica nucleară şi are riscurile ei.Folosirea materialelor nucleare trebuie controlată şi reglementată strict ,nu numai pentru a proteja sănătatea publicului şi a persoanelor care lucrează n domeniu,dar şi pentru a asigura viitorul planetei.  După descoperirea radioactivitaţii la nceputul secolului 20 de către Marie şi Pierre Curie,acesteia i-au fost atribuite multe virtuţi (vindecarea reumatismului,a căderilor nervoase,a insomniei,a durerilor,etc).Oamenii nu se temeau de ea.n reclamele lor ,firmele de ape minerale se ntreceau n a revendica apa cea mai radioactivă,n timp ce staţiunile ncercau să atragă turiştii dornici sa-şi ngrijească sănătatea,lăudandu-se că ele au cea mai ridicată radioactivitate naturală.

         Au venit apoi cele două explozii tragice ale bombelor atomice de la Hiroşima şi Nagasaki,doua dezastre umane care au pus capăt celui de-al doilea război mondial şi au traumatizat ntreaga opinie publică internaţională.Lumea a devenit n mod brusc şi violent conştientă de potenţialul distructiv al energiei atomice.De atunci atomul a devenit n mintea publicului sinonim cu pericolul şi distrugerea.Centralele nuclearo-electrice producătoare de energie electrică folositoare nu existau ncă,iar aplicaţiile nucleare, relativ puţin cunoscute anterior,s-au cristalizat brutal n jurul imaginii razboiului,suferinţei,violenţei şi barbariei.Chiar şi astazi,publicul nu face bine distincţia dintre o bombă atomică  şi o centrală nucleară ce produce energie electrică,care nu au nimic n comun din punct de vedere tehnologic.Industria nucleară este unul din domeniile industriale n care regulile de securitate şi de protecţie a mediului sunt cele mai stricte şi mai bine respectate.Desigur,energia nucleară trebuie să fie perfect stăpanită şi cat mai bine controlată.Riscul erorilor ce se pot face şi al accidentelor ce au loc n industria nucleară pot şi trebuie reduse cat mai mult posibil.Ţările din Vest trebuie să ajute ţările din Europa de Est să mbunătăţească securitatea unităţilor nucleare energetice şi să nchidă cat mai repede posibil pe cele vechi,care nu mai pot fi mbunătăţite.Ideal ar fi să se nlocuiască electricitatea produsă de centralele nuclearo-electrice nvechite din ţările Estice cu programe de economisire a energiei şi să se nlocuiască  acele unitaţi nvechite cu reactori de tip Vestic,care sunt mai bine proiectaţi şi mai siguri,sau cu o combinaţie a celor doua.Riscul  unui posibil  accident nuclear nu trebuie uitat,dar nici nu trebuie să mascheze faptul că o utilizare rezonabilă şi inteligentă a energiei nucleare are avantaje incontestabile pentru sănătatea publicului şi protecţiei mediului.

       Mulţi oameni au o idee stereotipă despre energetica nucleară : ei o văd ca o industrie care produce imense cantităţi de deşeuri puternic radioactive pe care le eliberează n mediu.Acest lucru nu este adevărat n Vest,dar a fost adevărat multă vreme n fosta URSS.Imaginea unei centrale nuclearo-electrice,cu norii albi care se ridică din imensele turnuri din beton numite „turnuri de răcire”,inspiră temeri copleşitoare n ideea că acestea conţin o forţă enormă (ce se ntamplă dacă toate explodează?).Marele public -şi imaginează adesea că aceşti nori neliniştitori conţin chimicale toxice sau chiar substanţe radioactive.Dar nu este aşa.Norul nu este altceva decat picături de apă formate de aerul umed,la fel ca orice alt nor de pe cer.Scopul turnurilor de răcire este eliminarea acelei părţi din căldura produsă de centrală care nu poate fi tranformată n electricitate.Apa caldă de la schimbătorul de căldură,care nu este radioactivă deoarece ea nu vine niciodată n contact cu combustiblilul nuclear,circulă n turnurile de răcire şi se răceşte n contact cu atmosfera.De-a lungul turnurilor se crează un curent de aer cald şi umed care se ridică lent şi se evacuează pe la partea de sus a acestora.Pe măsură ce se răceşte la contactul cu aerul rece din exteriorul turnului,vaporii de apă condensează n picături ,producand norii mari,albi,caracteristici.

      Cand centrala nuclearo-electrică este situată pe un rau interior şi debitul apei de răcire din rau este insuficient,”turnurile de răcire” sunt folosite pentru a preveni aruncarea unei cantitaţi prea mare de căldură n rau.Atmosfera este ncălzită foarte puţin.Norii curaţi „ecologici” emişi de turnurile de răcire ale centralelor nuclearo-electrice pot fi inhalaţi fără riscuri,ceea ce nu este cazul cu fumul gros şi negru,emis de centralele n care se arde cărbune sau petrol.Aici avem următoarele exemple:

-la producerea a 1kWh de electricitate prin arderea cărbunelui,gazului natural sau petrolului,se degajă n atmosferă aproximativ un metru cub de CO2 care contribuie la efectul de seră.

-la producerea a 1 TWh de elctricitate folosind cărbune,gaz natural sau petrol ,se degajă n atmosferă aproximativ un milion de tone de CO2 care contribuie la efectul de seră.

-la producerea a 1kWh de electricitate ntr-o unitate nuclearo-electrică nu se degajă deloc CO2 şi după ce elementul combustibil iradiat este reciclat,răman numai 0,1 miligrame de deşeuri nalt active.Acestea nu sunt eliminate n mediu,ci sunt atent confinate,procesate,stocate şi monitorizate.Radioactivitatea lor scade n timp,ele devenind inofensive.

     O singură centrală nuclearo-electrică,ca cea de la Nogentsur-Seine,cu două unităţi de 1300 Mwe fiecare,a furnizat 50 miliarde kWh,n decursul primilor patru ani de funcţionare (1987-1992),adică n medie 12 miliarde kWh pe an,ceea ce reprezintă consumul anual total de electicitate al oraşului Paris,sau 5% din electricitatea consumată anual n Franţa.Pentru a produce aceiaşi cantitate de energie ,ar fi trebuit arse 11 milioane tone de combustibil petrolier,echivaland cu un tren lung de 4600 kilometri format din vagoane ncărcate fiecare cu 55 tone de cărbune(distanţa de la Paris la Moscova).

    O centrală nuclearo-electrică care consumă 27 tone de uraniu mbogăţit 3%(conţinutul unui camion de 14 metri cubi),fără emisii de CO2,fără SO2,fără Nox şi fără praf şi cenusă,produce numai 14 metri cubi de deşeuri nalt

active(combustibil iradiat,din care 97% poate fi recuperat şi reutilizat prin reprocesarea elementelor combustibile arse) şi circa 500 metri cubi de deşeuri slab şi mediu active(confinate şi izolate de mediu),şi degajă anual,n medie,circa 11.100 Curie de radioactivitate.Această radioactivitate produsă de om şi degajată n mediu de toate centralele nuclearo-electrice n funcţiune azi pe planeta noastră,este de circa 0,000...(13 zerouri n total)...001 din cantitatea de radioactivitate naturală prezentă n scoarţa pămantului.

    Deşi petrolul şi gazul natural sunt mai puţin poluante decat cărbunele,energia nucleară consumă comparativ infinit mai puţin şi este mult mai curată.O centrală termică pe cărbune consumă de 100.000 de ori mai mult combustibil,n termeni de masă,decat o unitate nuclearo-electrică şi produce de circa 100.000 de ori mai multe deşeuri,tot n termeni de masă.Deşeurile sunt diferite pentru că sunt chimice ntr-un caz-circa 5 milioane tone de cenuşă şi gaze,care sunt degajate n atmosferă-şi radioactive n celălalt-14 metri cubi de combustibil iradiat,care nu este eliminat n mediu,ci stocat şi/sau reprocesat.

    Mulţi oameni de ştiinţă consideră creşterea treptată a conţinutului de CO2 din atmosferă drept cauza,cel puţin n parte,a efectului de seră care produce lent,aproape imperceptibil,ncălzirea planetei.Nivelul atmosferic al al CO2 a crescut cu aproape 20% de cand ţările industrializate au nceput să ardă combustibilii fosili(cărbune,gaz natural,petrol) n cantităţi masive pentru a produce energie.O centrală nuclearo-electrică produce o mare cantitate de energie,fără emisii de CO2.Chiar şi benzina fără plumb sau combustibilul organic,numit „combustibilul verde”(cum este combustibilul auto fabricat din trestie de zahăr sau seminţe de rapiţă) produce CO2 cand este ars.Dacă nivelul atmosferic al CO2 se va dubla candva,temperatura medie de pe suprafaţa planetei va creşte cu 3 sau 4 grade Celsius,ceea ce va conduce la importante schimbări climatice şi creşterea cu caţiva metri a nivelului mării.

 

 

2.O centrală nuclearo-electrică bine proiectată are un efect

                        minim asupra mediului.

     

     O centrală nuclearo-electrică cu patru unităţi de 1300 Mwe acoperă o suprafaţă de numai un kilometru patrat(aproximativ aceiaşi suprafaţă ca un centru sportiv cu peluze şi terenuri de parcare) şi produce suficientă electricitate pentru a alimenta un oraş mare,cum este Parisul,Londra sau Tokyo.Pentru a produce aceiaşi cantitate de electricitate folosind energia solară,regiuni ntregi ar trebui acoperite cu panouri de celule solare,ceea ce este neplăcut,iar fabricarea lor este poluantă(mii de tone de materiale sintetice şi vopsea anticorozivă vor fi folosite pentru suporţii metalici ai panourilor,iar aceste panouri trebuie nlocuite la fiecare 30 de ani).Aşa cum am văzut cantităţile de substanţe chimice evacuate n mediu de o centrală nuclearo-electrică sunt neglijabile,iar radioactivitatea eliberată ridică foarte puţin nivelul natural de radioactivitate din amplasament.mprejurimile unei centrale nuclearo-electrice n Germania,Japonia sau Statele Unite sunt prin urmare,mai puţin radioactive decat o plajă din Bretania,unde roca granitică emite sensibil mai multă radioactivitate naturală decat solul terenurilor sedimentare.

    Singurul impact al centralelor nuclearo-electrice asupra mediului,practic neglijabil,se referă la peisaj şi la uşoara ncălzire,cu cateva grade a apei mării sau a raurilor,folosită pentru a absorbi căldura deşeu,care favorizează creşterea algelor şi a peştilor.Pentru aceiaşi producţie de energie,o centrală nuclearo-electrică alterează zona rurală,mult mai puţin decat o centrală solară sau eoliană.Efectul ei asupra peisajului este mai mult sau mai puţin echivalent cu cel al unei centrale termice cu petrol sau cărbune(centrale care poluează chimic).Probabil ecosistemul unui rau nu este perturbat prea mult de o creştere de temperatură cu cateva grade,deoarece ştim că n acele locuri temperatura apei poate varia natural cu 10 pană la 20 de grade Celsius,de la iarnă la vară.Trebuie să semnalăm că toate centralele termice care produc energie,inclusiv pentru ncălzirea locuinţelor şi centralele electrice cu cărbune şi petrol,ncălzesc atmosfera sau apa raurilor folosită ca sursă de răcire.ncălzirea mediului nu este aşadar specifică energiei nucleare,ci este proprie oricărui sistem de producere a energiei.

    S-a observat că peştele din rauri,căprioarele,cartiţele,şoarecii de camp şi alte mamifere terestre trăiesc şi se hrănesc foarte bine n imediata vecinătate a centralelor nuclearo-electrice,unde nivelul radioactivitaţii este doar puţin mai ridicat decat a fost nainte de construirea centralei.Deoarece amplasamentul este mai bine protejat decat alte locuri,ele chiar prosperă,aşa cum se ntamplă cu unele păsări sau iepuri langă pistele aeroporturilor,deoarece sunt prezenţi mai puţini prădători umani(vanători şi pescari).

   Există o mare disproporţie ntre locul(important şi justificat) acordat ecologiei şi sănătăţii publicului atunci cand este vorba de energia nucleară şi standardele permisive,absenţa totală a reglementărilor sau violarea continuă a acestora n celelalte domenii,cum sunt:industria petrolului(spălarea tancurilor petroliere cu apă de mare),industria

chimică(eliminarea de poluanţi n mediu),agricultura şi sectorul agroalimentar(un mare numar de substanţe toxice şi chimicale dubioase folosite n producţia de alimente nainte şi dupa recoltare,depăşirea datelor de valabilitate pentru consum,etc.)

          3.Gospodărirea deşeurilor nucleare.

    Ce trebuie să facem cu deşeurile radioactive generate de centralele nuclearo-electrice?Este o problemă importantă al cărei răspuns a fost amanat mulţi ani,deşeurile fiind ntre timp stocate temporar.nainte de toate,trebuie să precizăm faptul că volumul de deşeuri radioactive este foarte mic n comparaţie cu deşeurile altor industrii,ceea ce nseamnă că este posibilă stocarea n bune condiţii pe termen mediu sau lung.

   Pentru a nţelege problema deşeurilor radioactive ar trebui să ştiţi că există deşeuri radioactive nalt active(puternic radioactive,n general cu durată de viaţă lungă) şi deşeuri slab şi mediu active care sunt mai voluminoase dar mai puţin periculoase conţinand n special radionuclizi de viaţă scurtă( avand timpul de njumătăţire sub 30 de ani).Cel mai dificil de gospodărit sunt deşeurile cu timp de njumătăţire destul de lung  şi untitled

nivel de radioactivitate relativ ridicat.Deşeurile nucleare nalt active vitrificate,corespunzătoare consumului de electricitate pe durata de viaţă a unei familii standard moderne,au un volum ce poate fi ţinut ntr-o mană,sub forma unui mic cilindru de circa trei centimetri n diametru şi opt centimetri lungime.Deşeurile radioactive slab şi mediu active cu izotopi de viaţă scurtă(avand timp de njumătăţire sub 30 de ani),reprezintă 90% din volumul total.Ele sunt comprimate pentru reducerea volumului,ambalate n butoaie standard din beton şi stocate ntr-o instalaţie de depozitare special proiectată,unde sunt atent monitorizate.nainte de a fi reprocesate,deşeurile nalt-active sunt stocate pentru caţiva ani la locul de producere.Apoi ele sunt transportate la un alt amplasament pentru stocare şi tratare,spre exemplu la uzina de reprocesare La Hague.Au fost analizate şi/sau testate mai multe scenarii pentru a rezolva problema controversată a gospodăririi deşeurilor nucleare de viaţă lungă.Printre ipotezele considerate putem menţiona:simpla stocare a materialelor radioactive n clădiri special echipate(opţiunea S.U.A),reprocesarea deşeurilor şi reciclarea unei mari părţi din acestea(opţiunea curentă a Franţei,Marii Britanii şi Japoniei),sau depozitarea deşeurilor la cateva sute de metri sub pămant n formaţiuni geologice potrivite sau n mine de sare.Ultimele două ipoteze,reciclarea n proporţie de 97% şi depozitarea la mare adancime a deşeurilor reziduale,pot fi combinate şi alcatuiesc cel mai probabil scenariu pentru viitor,avand n vedere avantajele lor deosebite.

   O centrală nuclearo-electrică cu apă uşoară de 1000  MWe produce n fiecare an circa 20 tone de uraniu sărăcit,parţial reciclabil,750 kg produşi de fisiune(n special stronţiu şi cesiu,o mică parte din aceştia putand fi

reciclaţi pentru utilizare n instalaţii de iradiere medicale sau industriale),260 kg de plutoniu care este reciclat prin fabricarea combustibilului cu oxid mixt(MOX) sau a combustibilului pentru reactorii cu neutroni rapizi şi 21 kg de actinide care sunt produse de activare cu neutroni incluzand neptuniul,americiul şi curiumul.n total,o ţară ca Franţa produce anual circa 1000 de tone de combustibil iradiat,conţinand 960 de tone de uraniu,10 tone de plutoniu,30 tone de actinide şi diferite alte deşeuri.Aceste deşeuri nucleare sunt complet confinate şi nu sunt dispersate n mediu.Ele ocupă foarte puţin spaţiu n comparaţie cu miile de milioane de tone de particole de fum ce ar fi fost eliberate n atmosferă de termocentralele cu combustibil fosil producand tot atata electricitate.

   Combustibilul nuclear ars este stocat caţiva ani ntr-o piscină langă centrala nuclearo-electrică,pentru dezintegrarea radionuclizilor de viaţă scurtă ce constituie cea mai mare parte a radioactivităţii.Apoi,el este transferat la o uzină de reprocesare pentru separarea diferiţilor constituenţi.Numai o parte a deşeurilor solide,,deşeurilor nalt-active,este vitrificată pentru a preveni dispersarea.Celelalte deşeuri solide sunt stocate n containere din beton cateva decenii,timp n care radioactivitatea lor scade atat de mult,ncat nu mai constituie un pericol.

    Există cateva căi de a trata deşeurile radioactive:una constă n a nu le trata deloc ci doar a le stoca aşteptand să vedem ce am putea face cu ele mai tarziu,celelalte constand n reprocesare,ngropare sau alte soluţii.ngroparea este calea aleasă de americani.Franţa şi Japonia au decis să urmeze altă cale: reprocesarea deşeurilor prin separarea uraniului sărăcit, a plutoniului şi a celorlalţi constituenţi,recicland 97% din volumul total.Uraniul care formează cea mai mare parte a combustibilului ars,poate fi trimis la o uzină de mbogăţire pentru a fi rembogăţit n uraniu 235,iar apoi reutilizat n reactorii cu apă sub presiune.Din volumul iniţial rămane 3% care conţine:plutoniul cu un volum foarte mic dar foarte radioactiv,actinidele şi produşii de fisiune.Nu s-a găsit ncă o soluţie mai bună decat depozitarea lor.n viitor,aceste deşeuri reziduale ar putea fi reprocesate cu tehnici ce nu sunt disponibile astăzi.Costul real al depozitării definitive nu este cunoscut exact,n timp ce costul actual al reprocesării este cunoscut.Reprocesarea este scumpă,dar mai avantajoasă pentru mediu,deoarece 97% din material este recuperat.Indiferent de gradul lor de radioactivitate,dacă deşeurile sunt depozitate la adancime mai mare de 100 de metri,absolut nici o radiaţie nu poate ajunge la suprafaţă.De fapt,chiar dacă am mprăştia aceste deşeuri nucleare uniform pe suprafaţa planetei,n sol,n oceane şi n atmosferă,nu s-ar produce o creştere semnificativă a nivelului mediu al radioactivităţii de pe suprafaţa globului.


 

4.Avantajele economice şi strategice ale energeticii nucleare.

   Combustibilul consumat de o centrală nuclearo-electrică este de cateva zeci de tone de uraniu pe an,n timp ce consumul de petrol al unei termocentrale se ridică la milioane de tone pe an.Din acest motiv o ţară şi poate face uşor stocuri de combustibil cu uraniu,suficiente pentru a se adăposti de orice fel de blocadă economică,militară sau de alt fel,timp de decenii,n timp ce stocul de petrol pentru trei luni,reprezintă deja un volum enorm.Aşadar,continuitatea alimentării cu energie electrică poate fi garantată de energetica nucleară,iar „şantajul energetic” care s-a văzut ntre ţările producătoare şi cele consumatoare de petrol,este imposibil n cazul energiei nucleare.Resursele de uraniu sunt mai uniform distribuite pe glob decat zăcămintele de ţiţei,care sunt concentrate n cateva zone privilegiate.Iată de ce,stabilitatea preţului acestei materii prime este garantată pe lungi perioade de timp şi toate ţările se găsesc mai mult sau mai puţin pe picior de egalitate n raport cu resursele de uraniu.

   Cu energetica nucleară,ţările pot fi independente energetic.Această motivaţie strategică a contribuit puternic la dezvoltarea industriei energeticii nucleare din Europa n momentul primului şoc al petrolului din 1973.Factorii din acel moment care au privat Europa şi Vestul de energie nu au fost numai „războiul petrolului” şi blocada stramtorii ci şi teama că blocada o să degenereze n al treilea război mondial,printr-un conflict direct ntre URSS şi SUA.După 1970 dependenţa de petrol a multor naţiuni a scăzut,datorită dezvoltării energeticii nucleare şi a anticipării „războiului energiei”.

 

 

                       5.Ştiaţi că...

 

   -Legătura dintre un reactor nuclear şi o bombă atomică este cam aceiaşi ca cea dintre un motor de automobil alimentat cu benzină şi un cocteil Molotov.

   -Industria nucleară este singura care practic nu elimină deşeuri toxice n mediu,spre deosebire de industriile de petrol,gaze şi cărbune,agricultură,industria chimică şi industriile care produc bunuri de consum.

   -Atomul ne fascinează din cauza enormei cantitaţi de energie conţinută ntr-o infimă cantitate de materie.Conform faimoasei ecuaţii a lui Einstein,care ne dă echivalenţa ntre masă şi energie prin relaţia E=mc la pătrat,un singur kilogram de materie reprezintă o cantitate de energie de 90.000.000.000.000.000.000 jouli,echivalentul consumului unui frigider sau unui bec de 100 de wati timp de 285.000 de secole sau o cantitate de căldură suficientă pentru a găti 270 miliarde de dejunuri.

   -O bucată de uraniu cat o gămălie de ac,cantărind 10 grame,produce tot atata energie cat o tonă de cărbune.

  -Producţia de electricitate n centralele nuclearo-electrice nu generează deloc emisii de SO2 şi NOx.

  -Radioactivitatea totală conţinută n centralele nuclearo-electrice aflate azi n funcţiune,reprezintă doar a milioana parte dintr-o milionime de procent al radioactivităţii totale naturale a planetei.

  -O centrală nuclearo-electrică civilă ce produce electricitate,nu va exploda ca o bombă atomică,deoarece acest lucru este ştiinţific şi tehnic imposibil.

 

 

 

 

                                              

                        6.Concluzii:

 

   Energia nucleară este de departe sursa de energie cea mai prietenoasă cu mediul şi uşor disponibilă n mari cantităţi .La nceputul secolului 21 avem nevoie de o simbioză ntre protecţia mediului şi tehnologie n scopul de a construi o lume mai bună,mai frumoasă,mai respectoasă cu mediul,n care să fie plăcut să trăieşti.Pentru a realiza aceste ţeluri trebuie să ne schimbăm modul de viaţă,iar n domeniul energiei trebuie să mbunătăţim atat producţia cat şi utilizarea ei.Centralele nuclearo-electrice şi facilităţile industriale n general trebuie făcute cat mai sigure posibil.Trebuie ncurajată cercetarea privind conservarea energiei,sursele alternative de energie şi fuziunea termonucleară,care candva n viitor,ar putea să producă o energie mai curată şi n cantităţi practic nelimitate.

nainte de toate,trebuie să adoptăm un mod de viaţă mai prietenos cu mediul,folosind mai bine mijloacele moderne de transport şi comunicaţii,izoland mai bine locuinţele şi ncălzindu-le mai puţin,renunţand la fumat şi trăind ntr-un mod exemplar,pozitiv şi destins.

   Stocul mondial de uraniu nu este inepuizabil.Prin urmare,trebuie să conservăm energia şi să optimizăm folosirea centralelor nuclearo-electrice.Trebuie să nvăţăm să gospodărim deşeurile radioactive.Din toate procesele de producere a energiei ce pot fi utilizate pe scară largă,utilizarea rezonabilă a energeticii nucleare este desigur cea mai bună alegere:ea mpacă cerinţele economice cu prioritatea noastră principală de a respecta mediul şi de a conserva planeta.Energetica nucleară bazată pe fisiune,ne va permite să avansăm economic şi ştiinţific,n aşteptarea fuziunii nucleare,care ar putea să fie stăpanită pe la mijlocul secolului viitor.

Trebuie să construim mpreună o lume mai bună,n care toţi vom fi mai fericiţi şi mai sănătoşi,Protecţia mediului trebuie să fie principala preocupare,astfel ncat să putem promite copiilor noştrii că planeta va rămane locuibilă şi plăcută.Dincolo de simpla problemă e energeticii nucleare,această lucrare ncearcă să reconcilieze ecologia cu tehnologia şi să sublinieze căile către o lume mai bună,o lume a progresului,graţie cercetării ştiinţifice,o lume n care sperăm să trăim n armonie unii cu alţii,cu natura şi cu celelalte popoare.

 

                                                                 7.Bibliografie:

 

1.Bruno Comby-Energia nucleară şi mediul.Editura TNR Bucureşti,2001

2.www.world-nuclear.org

3.www.radwaste.org

4.www.iaea.org

5.Ion I.Popescu,Contribuţii la studiul radioactivităţii mediului nconjurător pe baza datelor obţinute din programele de monitorizare a unor obiective nucleare din Romania,Institutul de Fizică Atomică Bucureşti,2001

6.I.Ursu-Fizica şi Tehnologia Materialelor Nucleare,Editura Bucureşti,2001

7.Durr,Michael-Ciclul combustibilului nuclear de la mină la uzina de reprocesare,E.D.F.-Direcţia de Echipament,1980

8.Ducrocq,Albert-Nuclearul va reveni din nou la modă n secolul 21,Revenu Francais,1992

9.Bourdelle,J.-Cum scăpăm de deşeurile nucleare?,Ecologia,1993

10.Barnier,M-Dezvoltarea eco-cetăţeniei,La Jaune et la Rouge,1997

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica