referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Tehnologia de producere a vinurilor roze din soiurile rosii Merlot si Pinot Noir

Categoria: Referat Biologie

Descriere:

Vinificaţia, ca ramură prelucrătoare, prin gradul mare de mecanizare şi automatizare, constituie o piaţă de desfacere pentru industriile din amonte.Vinul este un produs biologic obţinut prin fermentaţia alcoolică a mustului din struguri, care prin tăria alcoolică relativ scăzută şi prin compoziţia chimică, reprezintă băutura alcoolică cea mai sănătoasă pentru organismul uman...

Varianta Printabila 


untitled

     Introducere

 

 

Vinul roze este un tip de vin intermediar, ntre vinul alb şi vinul roşu, ntre vinul obţinut fără maceraţie peliculară şi vinul de maceraţie. După Institutul Tehnic al Vinului din Franţa, vinul roze este produs de fermentaţie al mustului de struguri cu pieliţa colorată şi pulpa necolorată sau foarte slab colorată, sau al unui amestec de musturi din struguri albi şi a unei cantităţi de struguri negri, cu sau fără maceraţie, cu constituenţi structurali ai mustului, fermentaţia fiind realizată n aşa fel nct culoarea vinului rămne roz, şi cu un anumit conţinut n pigmenţi antocianici.

Aceste vinuri nu trebuie confundate cu vinurile "pătate", care pot proveni dintr-un amestec ntmplător la prelucrare al strugurilor albi cu mici cantităţi de struguri coloraţi sau cnd vasele de vin roşu, după o condiţionare şi igienizare sumară, se folosesc pentru vinuri albe.

Strugurii, rodul a mii de soiuri de viţă de vie cultivate pe areale ntinse, n condiţii pedoclimatice diferite dobndesc nsuşirile specifice soiurilor, influenţate de arealul de cultură, condiţiile meteorologice ale anului de recoltă şi de tehnologia de cultură a viţei de vie, prin vinificaţie asigură realizarea unei palete largi de sortimente de vinuri.

Prelucrarea strugurilor pentru vin şi operaţiunile tehnologice de ngrijire şi condiţionare ale vinului de la formare pnă la mbuteliere constituie activitatea de vinificaţie, n care prelucrarea strugurilor se numeşte vinificaţie primară.

Vinificaţia este ramura industriei alimentare, care foloseşte n exclusivitate struguri ca materie primă. n urma prelucrării strugurilor se poate obţine o gamă largă de produse vitivinicole: must şi produse pe bază de must, vinuri şi produse pe bază de vin şi alte produse rezultate n urma vinificării.

Vinificaţia, ca ramură prelucrătoare, prin gradul mare de mecanizare şi automatizare, constituie o piaţă de desfacere pentru industriile din amonte.

Vinul este un produs biologic obţinut prin fermentaţia alcoolică a mustului din struguri, care prin tăria alcoolică relativ scăzută şi prin compoziţia chimică, reprezintă băutura alcoolică cea mai sănătoasă pentru organismul uman.

Plinius cel Bătrn, vorbind despre calităţile vinului, afirma că este “ntăritor şi producător de snge, ntreţine sănătatea, ajută digestia, odihneşte stomacul, măreşte pofta de mncare, alungă răceala, ajută diureza şi produce somn liniştit.” Băut cu moderaţie, vinul ntăreşte vederea şi nervii, dar n cantitate prea mare acestea slăbesc. El recomandă vinul ca remediu contra otrăvirilor cu ciuperci, cucută, aconit, argint viu sau opiu, contra nţepăturilor de păianjen şi muşcăturilor de şerpi (Gotcu P., 1933, citat de Popa A.,1996).

Louis Pasteur, părintele vinificaţiei, a declarat vinul “cea mai sănătoasă şi mai nobilă dintre băuturi”, iar I.C.Teodorescu şi colab.(1966) l-au prezentat ca o “băutură aleasă, căreia omul i-a rămas fidel, folosită cu măsură, poate fi un tovarăş bun, care ajută, stimulează şi inspiră, desfată, veseleşte şi nalţă, tot aşa cum dăunează şi degradează cnd această măsură lipseşte, chiar şi apa cea sănătoasă băută n cantitate prea mare, devine vătămătoare”.

Vinul, consumat n cantităţi moderate n timpul meselor, este un complement alimentar, medicament şi energizant.

Vinul este folosit n gastronomie, unde, prin marea varietate se poate asocia la nenumărate preparate culinare, de la aperitiv la desert, nu ca un aliment propriu-zis ci ca un ca nsoţitor. Asocierea vinurilor cu diferitele feluri de mncare este o adevărată ştiinţă, care a creat specialişti n acest domeniu, numiţi somelieri.

Compoziţia chimică a vinului, deosebit de complexă, are efecte favorabile asupra organismului.

Alcoolul etilic, n cantităţi moderate, are efect energizant asupra organismului.

Polifenolii din vin au acţiune antivirală, antibactericidă, rol protector mpotriva aterosclerozei şi favorizează reacţiile biochimice care protejează sistemul cardiovascular. Descoperiri mai recente demonstrează că procianidinele, pe lngă efectul antioxidant şi favorizarea acţiunii vitaminei C, accelerează eliminarea colesterolului, iar resveratrolul are capacitatea de a inhiba răspndirea celulelor bolnave de cancer n alte zone (metastaza).

Populaţiile consumatoare de vinuri nregistrează creşteri ale longevităţii vieţii, reduceri ale mortalităţii provocate de boli ale sistemului cardiovascular şi un procent mai mic de alcoolici.

Dieta populaţiei din sudul Franţei cu alimente bogate n colesterol şi grăsimi (brnză, unt, ouă, carne) asociată cu un consum moderat de vin constituie  „paradoxul francez”, unde rata afecţiunilor cardiovasculare este mult mai scăzută ca efect al consumului de vin.

Recomandarea consumului de vinuri este totuşi rezervată, datorită conţinutului n alcool, care n cantităţi mari devine nociv organismului şi se manifestă prin: dureri de cap, reducerea capacităţii de concentrare şi atenţiei, ncetinirea activităţii cerebrale şi blocarea reflexelor, distrugerea ficatului (ciroza), osteoporoză, creşterea riscului de cancer de gt, ficat, sn, esofag, presiune arterială ridicată, ulcere de stomac, afectarea muşchiului inimii, pancreatită acută şi cronică, nivel ridicat de trigliceride şi obezitate.

Vinul este sursă de inspiraţie pentru artişti, din cele mai vechi timpuri şi pnă astăzi. Viţa de vie şi vinul se regăsesc n picturi rupestre, tăbliţe de lut, mozaicuri antice, pe diferite vase, n tablouri şi sculpturi celebre, poezii şi cntece.

Consumul raţional de vin (Băducă Cmpeanu C., 2001) este o dovadă a gradului de civilizaţie al unei populaţii, dar pentru a putea vorbi despre un consum raţional şi civilizat de vin, el trebuie să fie consumat, cu precădere la masă, alături de mncarea cu care se asociază n mod armonios. Vinul nu este un produs indispensabil n alimentaţie, dar este, cu certitudine, un produs care nfrumuseţează viaţa omului, pe care o nsoţeşte permanent, fiind prezent la toate evenimentele importante: naştere, căsătorie, moarte, la toate aniversările, sărbătorile şi petrecerile noastre.

Istoricul viticulturii in Moldova

Viticultura si vinificatia ani de-a randul au ramas principalul gen de activitate al populatiei. Confirmarile acestui fapt pot fi gasite nu doar in documentele scrise si vestigiile istorice, dar si in folclor, obiceiuri, in limbajul cotidian al moldovenilor. Dezvoltarea multiseculara a acestui teritoriu este indisolubil legata de practicarea si evolutia vinificatiei, proces care, sub aspect cronologic, a cunoscut mai multe etape.

Perioada preistorica

In Moldova vinul se produce din cele mai stravechi timpuri. Forma spontana a vitei de vie a fost cunoscuta pe acest spatiu inca din epoca eneolitului, adica cu sapte mii de ani in urma.
Viticultura constituia o preocupare a populatiei deja in perioada tripoliana – pe cioburi de
untitled

ceramica si pe vase de lut, produse intre anii 2700-3000 inainte de era noastra, au fost identificate imprimeuri ale semintelor de struguri, una dintre ele, conform opiniei specialistilor in materie, apartinand incontestabil unui soi cult.
Prelucrarea (fermentarea) poamei si producerea de vin a fost una din activitatile stravechi pe acest teritoriu.

Perioada antica

Dupa cum arata sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, cu aproximativ 2500 de ani in urma colonistii greci au familiarizat populatia bastinasa cu procedeele folosite de ei in vinificatie, aceasta fiind una dintre ramurile-cheie ale economiei statului elen antic. Atunci pe meleagurile noastre a inceput „la scara industriala" (in raport cu realitatile acelui timp) producerea de vinuri pentru consum casnic si pentru schimburi pe alte marfuri.
Un nou impuls pentru dezvoltarea de mai departe a vinificatiei a venit odata cu perioada de inflorire a Imperiului Roman, care pusese stapanire pe teritoriile dacilor, inclusiv cele dintre Nistru si Prut. Despre puterea acelui impact vorbeste terminologia, care in popor se foloseste pana astazi pentru tot ce este legat de producerea vinului.

Evul Mediu

In aceasta perioada istorica in mediul boierimii moldovenesti s-a incetatenit un specific „cult al vinului", fapt ce a impulsionat si mai mult dezvoltarea vinificatiei. Pentru plantatiile de vita-de-vie sunt repartizate terenuri considerabile, cunoaste perfectionare tehnologia vinicola, se construiesc numeroase hrube pentru pastrarea productiei. La curtea domneasca existau dregatori, in a caror grija se aflau viile si cramele. Este semnificativ ca pentru calitatea vinurilor, in special a celor care erau servite la masa voievodului, principalul dintre acestea, vel-paharnicul, raspundea literalmente cu propriul cap.
Din secolul XIV a inceput exportul de vinuri in Polonia si Cnezatul Moscoviei. Pe durata perioadei jugului otoman (secolele XV - XVIII) livrarile nu au incetat, ci s-au extins si mai mult, cuprinzand Ucraina si Orientul.
Anume din acea epoca incepe istoria Moldovei in calitate de exportator permanent de loturi semnificative de vinuri.

Ortodoxia ca religie dominanta a contribuit si ea la dezvoltarea vinificatiei, aceasta deoarece vinul era folosit in ritualurile bisericesti si in uzul cotidian al templelor si manastirilor. De remarcat ca fata de calitatea vinului bisericesc era inaintat un set de cerinte destul de riguroase, formulate in „Slujebnicul" din anul 1699. Un alt fapt demn de atentie este ca manastirea „Novodevicii" din Moscova (Noua manastire de maici) ramane pana in prezent un mare comanditar al vinurilor de Purcari.
Din pacate, nu se stie cu exactitate volumul vinurilor produse pe acele timpuri, dar cert ramane ca aceasta marfa era inclusa plenar in schimburile naturale si comerciale, aducand un venit solid pentru Tara Moldovei.

Perioada noua sic ea moderna

O etapa distincta a inceput odata cu incorporarea Basarabiei in Imperiul Rus la 1812. Aristocratia metropolitana a facut o moda din „intemeierea de mosii vitivinicole", pentru care din Franta se importau soiuri selecte. In rezultat, ramura a inregistrat o spectaculoasa dinamica de dezvoltare – tinutul Basarabiei plasandu-se pe primul loc in Rusia cu 50% din toate vinurile produse in Imperiu. Daca la 1837 existau 13 000 de desetine de vii si o productie de 1 milion de vedre de vin, apoi la inceputul secolului urmator plantatiile ocupau deja 74 000 de desetine, iar productia vinicola a ajuns la 15 milioane de vedre, din care doua treimi erau destinate exportului, inclusiv in Franta, care la acea perioada resimtea un deficit acut din cauza pierderii plantatiilor sale.

Tot in epoca respectiva unele microzone vitivinicole istoriceste statornicite au pornit pe calea obtinerii unui prestigiu dincolo de hotarele meleagului nostru. De exemplu, vinurile rosii de inalta calitate, care provin din Purcari, judetul Tighina, sunt larg cunoscute de trei secole. Ele au fost distinse in 1878 cu medalia de aur la Expozitia mondiala  de la Paris. Familia imperiala ruseasca achizitiona vinurile de Purcari pentru vinoteca curtii. Din secolul XIX au inceput livrarile de Negru de Purcari catre casa regala britanica. Familia Romanov pana la urma a intemeiat in Basarabia si o intreprindere vitivinicola proprie, numita Romanesti. Productia acesteia i-a cucerit pe admiratorii rafinati din intreaga Europa – atat suverani, aristocrati, politicieni, cat si oameni netitrati.

Unul dintre cei mai buni vinificatori, P.C. Cazimir, la acea epoca a adus din Franta si a plantat pe mosia sa din apropierea Milestilor Mici butasi de soiuri noi progresive. Iar carierele de piatra parasite el s-a gandit sa le foloseasca in calitate de depozit pentru productia gata.

Din initiativa contelui M.S. Vorontov, general-guvernator al tinutului, autoritatile tariste au invitat colonisti germani, iar apoi bulgari si gagauzi pentru a valorifica Pustiul Getic – Stepa Bugeacului. Intreprinderea fratilor Covaliotti, dotata cu cele mai performante echipamente pentru acea epoca, producea vinuri, care s-au invrednicit de doua medalii de aur la Expozitia agricola basarabeana din anul 1903. Iar hrubele lor in doua nivele, prevazute pentru pastrarea a 30 de mii de vedre de vin, s-au pastrat in stare buna si pana astazi. Cultura agrotehnica a gospodariei lor era intr-atat de inalta, incat la 1914 acolo a fost amenajata o vie model.

In anul 1842 cu concursul contelui M.S. Vorontov a fost inaugurata scoala de la Stauceni in baza scolii Nikitinskii , prima din Moldova institutie de invatamant cu profil vitivinicol. Profesorii acestei scoli mai tarziu au pus bazele cunoscutei intreprinderi „Magaraci" din Crimeea.
Revolutiile si razboaiele au stavilit dezvoltarea constanta a vinificatiei moldovenesti. Doar in deceniul sase al secolului trecut s-a procedat la refacerea fabricilor de vin, apoi in deceniul sapte al secolului  trecut si-au amintit despre cariere si hrube. Galeriile acestora au fost consolidate, largite, amenajate. Cricova, Milestii Mici, Branesti sunt in prezent cele mai mari obiective subterane de depozitare a productiei intreprinderilor de ramura. Ele reprezinta intregi orase cu strazi care se extind pe sute de kilometri si spatii pentru pastrarea vinurilor efervescente, a circa 30 de mii de tone de vinuri de soi si a 2 milioane de sticle de colectie.

Producerea de vinuri demiseci si demidulci a fost initiata in Moldova la inceputul deceniului sapte a secolului trecut. In ideea de a satisface cererea tot mai mare pe piata interna a URSS, Ministerul unional al industriei alimentare a dispus valorificarea si implementarea unor noi articole sortimentale. Aceste vinuri uluitor de repede au facut tributare masele largi de consumatori sovietici cu tot cu portofelurile lor, acest nivel de solicitare ramane la cote avansate si pana in prezent. Succesul productiei de acest gen este pe deplin explicabil in virtutea continutului moderat de spirt si zahar, care ii imprima lejeritate si prospetime pe fundalul aromei de pomusoare cu variate nuante.

Astfel, vinificatia din Moldova a primit un nou impuls de dezvoltare pe parcursul a doua decenii, timp in care au fost intemeiate noi plantatii si noi capacitati de productie.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica