referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Sticla cu multe straturi

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Pregătirea sticlei – mai întîi se sortează. Sticla cu pietre şi trilami nu sînt bune pentru producerea triplexului aşa cum ele aduc la distrugerea sticlei la presare.
Alte defecte în sticlă (bule de aer, incluziuni de gaze, ondulozităţi) se permit în legătură cu condiţiile tehnice la calitatea produsului gata...

Varianta Printabila 


1

TEMA: Sticla cu multe straturi. Sticla călită

 

1. Sticla n straturi

Date generale:

Sticla n straturi este compusă din cteva foi de sticlă lipite rezistent una de alta cu o piesă, strat intermediară incolor clasic.

O mare răspndire o are sticla n 3 straturi – triplex, care este compusă din 2 foi de sticlă şi stratul intermediar. La crăpare ea face aşchii. La lovire, de exemplu, cu o bilă de fier se formează multe crăpături concetrice radiare. Mulţumită rezitenţei lipirii stratului, piesei intermediare aşchiile crăpate ale sticlei se ţin. Din această cauză, această sticlă este numită fără aşchii.

Sticla cu 3 straturi se foloseşte pentru stecluirea automobilelor, autobuselor, avioanelor. Pe ea o folosesc cu succes ca dispozitive pentru fereastră, aparate, la lucrările n condiţii de temperatură şi tensiune naltă, pentru ochelari, măşti antigaz. Triplex poate fi produs din sticlă obişnuită lustruită (sticlă n foi).

Grosimea aşa numitului triplex – nnecător este de 4 – 4,5 mm, normal 5 – 6 mm, prea groasă 6 – 7,5 mm. Abaterea permisă + - 0,5 mm. Triplexul obişnuit este capabil să se menţină fără schimbări timp ndelungat la influenţa temperaturii pnă la 60 grade C rezistenţa la căldură pnă la 115 – 150 grade C. Pătrunderea luminii prin triplex nu e mai mult de 84%. Suprafaţa plană a foilor de triplex snt produse n diferite configuraţii cu lungimea 350 – 575 mm şi grosimea 185 – 445 mm.

Industria prelucrează triplex ncovoiat cu mărimi mari şi profil complicat. Triplexul nepanoram are unghiul dintre tangenţele de margini la ncovoierea suprafeţei cu mai mult de 100 grade C. Semipanoram 60 – 90 grade C panoram mai puţin de 45 grade C.

Sticle ncovoiate pentru automobile

n calitate de strat intermediar folosim peliculă butafolă, care se deosebeşte cu o mare transparenţă, rezistenţă la lumină, la ncgeţ, capabil să se lege strns cu sticla şi cu o rezistenţă ndeajuns şi rezistenţa la umezire. Pelicula butafol – este un product polimer sintetic cu grosimea 0,35 – 0,5 mm vine la uzină cu grosimea de o fşie lată (cu lăţimea de 1 100 mm) nvălăcită cu ruloane.

Pentru prentmpinarea lipirii făşiilor n rulon suprafaţa fşiilor se presoară cu bicarbonat cu Natriu.

Pentru formarea stratului organic lipitor se poate folosi n loc de peliculă un monomer semilichid. Prin regimul corepunzător de prelucrare termică introdus ntre sticle monomerul se scurge uniform pe sticlă şi formează o peliculă tare.

 

1.1.  Producerea triplexului n suprafaţa plană.

Produsul tehnologic a producerii triplexului n suprafaţă plană mai progresivă este metoda de vălţuire este compusă din următoarele stadii:

-          pregătirea peliculei şi sticlei;

-          compunerea pachetului cu 3 straturi;

-          vălţuirea;

-          presarea şi faţetarea

Pregătirea peliculei. Pelicula primită la uzină – se curăţă de bicarbonat şi diferite murdării, se spală, se usucă, şi se taie pe formate.

Pentru curăţire, spălare şi uscarea peliculei se foloseşte conveerul care prelucrează amndouă suprafeţi cu un tambur cu perii, tambure cu perii care spală şi n cameră se usucă cu aer cald.

Pelicula se taie cu foarfecele cu aparat electromagnet pe şabolane şi pe foi, pe formate care snt puse n lăzi şi se trimit la mpachetare.

Pregătirea sticlei – mai nti se sortează. Sticla cu pietre şi trilami nu snt bune pentru producerea triplexului aşa cum ele aduc la distrugerea sticlei la presare.

Alte defecte n sticlă (bule de aer, incluziuni de gaze, ondulozităţi) se permit n legătură cu condiţiile tehnice la calitatea produsului gata.

Sticla n formă dreptunghiulară se taie după şabloane pe formatele mărimi date şi conturului.

Pentru obţinerea suprafeţei curate şi fără grăsimi a sticlei se spală cu soluţie de 1% de treinatriu fosfat şi după aceasta cu apă caldă (40 grade C). Sticla o spală şi o usucă n conveiere de spălat – uscat.

Sticla spălată şi uscată se transmite la mpachetare.

mpachetarea -  constă n aceea că se aranjează cu mna 2 foi de sticlă şi introducerea ntre ele peliculii butatol. Dimensiunea foii cu peliculă e de 3 – 2 mm mai mare ca formatul sticlei. Sticla se mpachetează la temperatura 17 grade C şi umeditatea aerului 50%. Lucrul se ndeplineşte pe mese cu iluminaţie mică.

Vălţuirea – se petrece cu trecerea pachetelor pe conveierul cu valţ. De la nceput pachetele se laminează cu 2 perechi de valţi reci la temperatura de 10 – 15 grade C. După aceasta pachetele trec prin 5 camere de ncălzire unde se petrece laminarea fierbinte a lor cu 6 perechi de valţi.

Temperatura de ncălzire n

I cameră – 60 grade C

II cameră – 70 grade C

III cameră – 80 grade C

IV cameră – 90 grade C

V cameră – 100 grade C

 

Timpul total al laminării 30 min. Viteza micşorării pachetelor 0,75 m/min. Tensiunea specifică – 4 Kg/cm2. Lungimea conveierului 11,8 m.

Lăţimea lucrătoare 0,9 m. Productivitatea conveierului 20 m/schimb.

Pachetele vălţate trebuie să se transmită la presare fără mare pierderi de timp.

Presarea -  pachetelor se introduce n autoclav acvatic. nainte de autoclave este o cameră specială n care se ncălzeşte sticla pnă la temperatura 40 – 60 grade C cu ce se apără de la creşterea bruscă a temperaturii. n autoclave sticla se presează sub tensiunea 18 atm n timp de 50 – 60 minute la temperatura 98 – 105 grade C.

Faţetarea – strungirea marginelor triplexului se petrece cu amestecul apă – nisip pe maşini faţetarea obişnuite care prezintă nişte discuri masive cu diametrul 700 – 1100 mm care se rotesc cu viteza 200 – 220 rot/min.

Controlul calităţii. Rezistenţa la lovire se determină cu căderea liberă a unei bile de fer cu greutatea de 800 g la nălţimea de 1 m pe foaia de sticlă. După aceasta pe foaia de sticlă se pot forma crăpături rotunde (pe suprafaţă).

Greutatea totală a bucăţilor care s-au ales trebuie să nu fie mai mult de 0,3% din greutatea modelului.

Mărimea bucăţelilor nu mai mare de 5 mm.

Transparenţa triplexului este stabilită cu ajutorul fotometrului cu fotoelement şi filtru de lumină. Luminaţia necesară e de nu mai mult de 84%.

Duritatea la temperatură a triplexului se determină cu ţinerea lui n termostat la temperatura de 60 grade C n timp de 48 oe. După aceasta nu trebuie să fie vizibile schimbarea culorii şi micşorarea transparenţei luminoase.

Ondulozitatea se permite nu mai mare de 25 grade C.

1

1.1.            Producerea triplexului ncovoiat.

Schema tehnologică a producerii triplexului ncovoiat este: temperatura cuptor electric la producerea sticlei pentru automobil (de sus panoram): 1. camera cuptorului; 2. ncălzitori adăugători; 3. ncălzitori; 4. neorama.

Deosebit, adăugător stadier procesului este molirovania sticlei la care este ncovoiată după profilul dat. Procesul molirovania constă n:

2 foi de sticlă tăiate după tipar se aranjează mpreună. ntre ele se presoară un strat subţire de praf de talică sau alt material rezistent la foc. Foile de sticlă se aranjează pe o ramă ncovoiată dintr-un metal rezistent la căldură care este montat pe un cărucior special fierbinte pnă la temperatura de 150 – 200 grade C. n aşa fel căruciorul este introdus n fotocameră se ridică pnă la 520 grade C cu viteza de 10 grade/min, foile ncălzite a sticlei se transferă n camera. După 10 – 12 minute sticla se ndoaie şi se aranjează pe ramă.

 

2.Sticla călită

Sticla călită – se numeşte sticla n foi, la care o prelucrare termică specială i dă o duritate mecanică ridicată şi rezistenţa termică. Prelucrarea termică a sticlei constă n ncălzirea ei n cuptor electric pnă la temperatura călirii şi pe urmă răcirea rapidă şi omogenă cu aer suflat din reşiotca.

Sticla călită e mai elestică dect cea arsă. Dacă aşezăm o foaie de sticlă călită pe 2 reazemuri la mijloc putem ncărca aşa ca săgeata ndoierii va fi 4 – 5 ori mai mare ca la cea obişnuită.

La o lovire deosebit de mare sticla călită, se distruge, se desface, n multe aşchii mărunte (cu mărimea de 100 mm2) cu mărginile neascuţite, mulţumită cui pericolul rănirii cu ele nu e mare. Aşa deosebire a sticlei călite n combinaţie cu o duritate mecanică mare permite pe larg de folosit n rnd cu triplexul pentru stecluirea automobilelor, avioanelor. Pentru automobile se produc sticlă călită ncovoiată.

n comparaţie cu triplexul sticlei călite este mult mai transparentă cu duritatea termică şi mecanică.

Procesul tehnologic a producerii este mai simplu şi dispare necesitatea peliculei simple.

De aceea sticla călită treptat nlocuieşte triplexul n procesul călirii pe suprafaţa sticlei poate fi pusă o peliculă care conduce curentul care nu dă voie ca sticla avioanelor sau automobilelor să ngheţe.

Industria a descoperit că sticla călită colorată pe o parte este acoperită cu vopsea ceramică.

Pot fi călite sticlele lustruite şi nelustruite. Sticla călită se prepară cu grosimea 4,5; 5; 5,5; şi 6 mm.

 

2.1.

 

 

Procesul tehnologic al producerii sticlei călite constă din:

-          pregătirea sticlei;

-          ncălzirea pnă la temperatura călită;

-          răcirea rapidă şi omogenă;

-          controlul ncercărilor

Pregătirea sticlei -  pentru prepararea sticlei călite care este folosit la automobile, din foi de sticlă aleasă se taie după tipare formate, care corespund ramelor automobilelor. Sticla nu trebuie să conţină pietre, bule de are măşcat, zgrieturi. Toate aceste defecte aduc la crăparea sticlei n procesul călirii, aşa cum n aceste locuri se formează tensiunea care se deosebeşte de cea care este n alte părţi a sticlei.

ncălzirea sticlei – este o operaţie foarte importantă n procesul călirii. Sticla trebuieşte ncălzită omogen. Pentru aceasta este mai bine de folosit cuptoare electrice care permit automat de regulat temperatura n cuptor este de 640 grade C nu mai mică de 620 grade C.

Răcirea sticlei. Regimul răcirii are loc n odubnaia reşiotca depinde de grosimea sticlei, tipul de reşiotcă, temperatura aerului care răceşte.

La mpachetarea sticlei călite pe toată suprafaţa se pune hrtie specială care nu conţine adausuri nţepătoare.

Articolele aranjate n cutie cte 5 – 6 bucăţi se nvelesc n hrtie de aceeiaşi calitate şi se pune n ladă.

Golurile dintre pereţii lăzii şi articolul se umple cu rumeguş, fn, sau paie.

Controlul calităţii.  Rezistenţa la pălire cu ajutorul bilei metalice cu greutatea de 800 g cu nălţimea de 1200 mm.

Sticla cu grosimea mai mare de 5 mm trebuie să suporte pălitura. La 5 mm – bila de 800g cnd se strică bucăţele trebuie să fie din ce mai multe de 32 mm.

Articolele trebuie să fie incolore. Se permite verde deschis sau albastru.

 

2.2. Producerea sticlei călite ncovoiate

Snt 2 căi de producere_

-          vertical; ncovoierea cu presul

-          orizontal; liberă

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica