referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

A sasea elegie stanesciana

Categoria: Referat Romana

Descriere:

A şasea elegie, a individului muţit de o apăsătoare dilemă, poate fi privită ca un război de uzură între oricare două elemente antagonice: sacrul şi profanul, spiritul şi materia, frigul şi căldura, es¬tul şi vestul, lumina şi în¬tu¬nericul. Ca şi cum unul dintre acestea ar trebui sacrificat pe altarul unei opţiuni ferme, când în realitate, fie¬care pe¬reche sunt polii opuşi ai aceluiaşi lucru...

Varianta Printabila 


1

A ŞASEA ELEGIE / N. Stănescu

(Afazia)

 

Stau ntre doi idoli şi nu pot s-aleg / pe nici unul, stau / ntre doi idoli şi plouă mărunt,/ şi nu pot să aleg pe nici unul / şi-n aşteptare-nlemnesc / idolii-n ploaia măruntă. Eu stau / şi nu pot să aleg ntre două / bucăţi de lemn, şi plouă mărunt şi nu pot / n putreda ploaie s-aleg. Stau,/ şi lemnele, cele două, şi-arată / coastele-albite de ploaia măruntă./ Stau ntre două schelete de cal / şi nu pot să aleg pe nici unul, stau / şi plouă mărunt, topind pămntul / sub oasele albe, şi nu pot să aleg./ Stau ntre două gropi şi plouă mărunt / şi apa roade pămntul cu dinţi / de şobolan nfometat./ Stau cu o lopată n mnă, ntre două gropi / şi nu pot, n ploaia măruntă,/ să aleg prima pe care voi astupa-o / cu pămntul muşcat de ploaia măruntă.//

 

A şasea elegie e un recipient fără cuvinte.

Undeva, cndva, cineva are de luat o decizie, motiv pentru care va trebui să rostească n final doar două cuvinte: “da” sau “nu”. Deocamdată, zgomotul prăfuit al deliberării sale interioare e acoperit de ropotul ploii. Toată lumea aşteaptă verdictul, dar el, de emoţie şi concentrare, devine afazic; cuvintele mpietresc şi se sfărmă nainte de a se naşte.

E ipostaza omului aflat la răscruce de drumuri, cnd trebuie să ia o decizie capitală privind destinul vieţii sale, dar, nsetat, se opreşte la han şi goleşte pocale de vin, ncercnd să-şi adoarmă discernămntul, pentru ca intuiţia să ia o hotărre n locul lui.

E tnărul care are de ales ntre două cariere fascinante, dar talerele balanţei pe care şi cntăreşte viitorul stau n echilibru perfect, motiv pentru care l cotropeşte o criză de afazie.

Sunt crizele adolescentine specifice celor care nu au o experienţă de viaţă suficientă şi deci nu posedă ştiinţa de a delibera n fracţiuni de secundă fără a fi nspăimntaţi de gndul că ar putea să greşească.

E neclintirea şi neliniştea hormonală a bărbatului tnăr care are de ales ntre două femei, la fel de frumoase şi inteligente, capabile, amndouă, să iubească cu pasiune şi devotament. La fel cum Nichita, n acel decembrie friguros, cnd a dictat Elegiile, avea de ales ntre soţia sa Doina şi iubita sa Gabriela, doi idoli dragi, dar incompatibili.

Mai trziu, poetul a mărturisit: “Muream de frig şi nu mă puteam decide dacă să rămn cu ceea ce iubesc sau să mă ntorc la ceea ce-am iubit” (Antimetafizica, 1985, p.104).

Cu certitudine, această secvenţă biografică a contribuit, ntr-o oarecare măsură, la naşterea elegiei a şasea. mpingnd evenimentul spre o zonă a generalizării (oricnd, oricine, oriunde), semnificaţia primară se atrofiază şi dispare, astfel nct polivalenţa mesajelor e nesfrşită.

1

A şasea elegie, a individului muţit de o apăsătoare dilemă, poate fi privită ca un război de uzură ntre oricare două elemente antagonice: sacrul şi profanul, spiritul şi materia, frigul şi căldura, estul şi vestul, lumina şi ntunericul. Ca şi cum unul dintre acestea ar trebui sacrificat pe altarul unei opţiuni ferme, cnd n realitate, fiecare pereche sunt polii opuşi ai aceluiaşi lucru.

Dar ce te faci cnd ai de ales ntre est şi est, ntre lumină şi lumină, ntre frig şi frig… sau ntre iubire şi iubire? Poetul spune altfel: “stau ntre doi idoli şi nu pot s-aleg”, “ntre două bucăţi de lemn”, “ntre două schelete de cal”, “ntre două gropi”. Acesta-i apogeul dilemei. Aparent opţiunea nu are valoare, din moment ce categoriile sunt identice, fiind locatare ale aceluiaşi pol (şi deci nu ale polilor opuşi ale aceluiaşi lucru). De fapt, avem de ales ntre două lucruri diferite, două entităţi diferite, fiecare cu plus şi minus, cu ntuneric şi lumină.

La fel ca şi polii magnetici, fiind identici, ei se resping reciproc, pentru că nu pot ocupa n acelaşi timp acelaşi spaţiu: ca să mori, trebui să te naşti, aşa cum, ca să iubeşti pe cineva, trebuie să părăseşti pe altcineva.

E situaţia omului care trebuie să aleagă ntre două locuri de muncă, ntre două feluri de mncare sau ntre două călătorii. Toate acestea pot fi consecutive dar niciodată concomitente - aşa cum Nichita stă ntre două gropi şi nu poate s-aleagă prima pe care o va astupa.

Poemul mai are rolul de a pune n valoare “prima opţiune” n cazul apariţiei unei dileme. Şi asta pentru că orice decizie, orice acţiune ntreprinsă, orice replică dată poate avea repercusiuni asupra actelor şi faptelor viitoare, deci asupra destinului. n funcţie de ”prima opţiune”, situaţia poate căpăta o turnură imprevizibilă, astfel a doua opţiune prognozată iniţial să aibă loc n alte condiţii sau să nu se mai desfăşoare niciodată: a doua groapă să nu mai fie astupată, a doua călătorie să fie contramandată, al doilea fel de mncare să se altereze ntre timp.

Pentru a rezolva acest rebus ontologic, oamenii au la dispoziţie două metode: una raţională şi alta intuitivă, spre diferenţă de animale care se folosesc doar de instinct.

***

Pornind de la analiza elegiei a şasea, criticul Mircea Martin (1969) a concluzionat: “Există n volumul lui Nichita Stănescu o suferinţă abstractă, produsă de dificultatea organică de cristalizare ntr-un mod anumit al existenţei sau al cunoaşterii. Poetul nu a nvăţat ncă să renunţe şi atitudinea lui lirică cea mai caracteristică mi se pare a fi imposibilitatea de a alege. Elegiile sale sunt aproape toate elegii ale opţiunii”(Mircea Martin, Generaţie şi creaţie, EPL, Buc., 1969, p.11-23.)

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica