referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Utilaj pentru producerea conductelor de canalizare

Categoria: Referat Mecanica

Descriere:

Pentru confecţionarea articolelor din ceramică este necesar de obţinut prafuri din argila arsă măcinată, cu scopul de a obţine o masă argiloasă la amestecarea cu apă.Prafurile ceramice se numesc sisteme argiloase disperse înalt concentrate (puţin umede), care nu posedă proprietatea de a se lega între ele. Absenţa posibilităţii de legare condiţionează proprietatea cea mai principală a prafurilor – friabilitatea lor. Prafurile argiloase în tehnologia ceramicii se pregătesc pentru presarea articolelor sau pentru pregătirea amestecului plastic...

Varianta Printabila 


Selectarea şi caracteristica utilajului tehnologic.
Calculul consumului energetic.


Pentru confecţionarea articolelor din ceramică este necesar de obţinut prafuri din argila arsă măcinată, cu scopul de a obţine o masă argiloasă la amestecarea cu apă.
Prafurile ceramice se numesc sisteme argiloase disperse înalt concentrate (puţin umede), care nu posedă proprietatea de a se lega între ele. Absenţa posibilităţii de legare condiţionează proprietatea cea mai principală a prafurilor – friabilitatea lor. Prafurile argiloase în tehnologia ceramicii se pregătesc pentru presarea articolelor sau pentru pregătirea amestecului plastic.
Prafurile argiloase se poate de obţinut prin metodele semiuscată, plastică sau umedă.
Gradul de fineţe a prafului este caracterizat de suprafaţa lui specifică.
Prafurile pentru obţinerea amestecului plastic se pregătesc cu scopul majorării omogenităţii masei ceramice, asigurării dozării precise a componenţilor mase ceramice, simplificării procesului de amestecare şi umflarea argilei la umezire. Reacţia mai intensivă dintre argila preventiv uscată şi măcinată şi apă se explică prin aceea că în procesul uscării se formează multe defecte, în care uşor nimereşte umiditatea.
La pregătirea prafurilor argiloase prin metoda semiuscată, argila se supune măcinării brute, uscării, măcinării fine, ciuruirii şi umezirii.
Utilaj pentru măcinarea brută a argilei.
Argila adusă din carieră trebuie să fie măcinată brut. Aceasta se petrece în strunguri, valţuri dezintegratoare sau dinţate. Strungurile lucrează bine cu argilele cu umiditate nu prea înaltă, care nu conţin materii pietroase. Din cauza aceasta la uzinele ceramice ele se folosesc de obicei pentru măcinarea argilelor refractare. Valţuri dinţate se folosesc pentru măcinarea argilelor cu viscozitate scăzută, care nu conţin materii pietroase. Argilele vâscoase se lipesc de valţuri ceea ce duce la lucrul instalaţiei în gol. Valţuri dezintegratoare se poate de folosit pentru măcinarea argilelor vâscoase şi care conţin materii pietroase. Din cauza aceasta ele se folosesc mai răspândit la uzinele de producere a cărămizii.
Analizând cele expuse mai sus, pentru măcinarea brută a argilei alegem definitiv strungul, deoarece el este mai compatibil pentru prelucrarea materiei prime.

                                       Strung pentru aşchierea argilei.


Utilaj pentru uscarea argilei.
Cea mai largă răspândire pentru uscarea argilei a primit toba de uscare rotitoare.
Partea principală a tobei este cilindrul metalic, partea interioară a căruia serveşte ca spaţiu de uscare. Grosimea peretelui este de 10 – 14 mm. Toba se montează cu un unghi de înclinare de 5 – 6 º, şi se sprijină pe două perechi de role.
Corpul cilindric a tobei, care se roteşte cu viteza de 4 – 6 rot/min, cu ambele capete intră în camere – de gaz, prin care gazele fierbinţi se introduc în tobă, şi de descărcare prin care se elimină gazele şi se descarcă materialul uscat. Între cilindrul tobei şi camere este o garnitură care exclude nimerirea aerului rece din mediul ambiant.
La camera de gaz se montează focarul, construcţia căruia depinde de combustibil. Înainte de aducerea gazelor în tobă ele se amestecă cu aer rece pentru micşorarea temperaturilor. Gazele uzate trec prin instalaţii de filtrare, unde se purifică de la particulele mărunte a materialului uscat.
Direcţia de mişcare reciprocă a materiei şi a gazelor în interiorul tobei poate fi directă sau opusă. În majoritatea cazurilor se folosesc tobele de uscare cu direcţie directă, adică materialul şi gazele se deplasează în aceeaşi direcţie.
Uscarea argilei în toba de uscare se petrece uniform, dacă argila este uniform sfărâmată, şi bucăţile sunt uniform spălate de gaze. Pentru intensificarea schimbului termic este necesară împărţirea masei de argilă, pe fluxuri aparte şi mestecarea ei în interiorul tobei.
Importanţa mare din punct de vedere a productivităţii tobei şi balansării ei o are distribuirea materialului uscat în toate celulele. Aşa distribuire se asigură cu instalaţia de distribuire. La intrare în tobă se află paletele.
Productivitatea tobei de uscare depinde de proprietăţile materialului, parametrii gazelor şi construcţia tobei.

Tobă de uscare.

Utilaj pentru măcinarea fină a argilei.
Argila uscată se supune unei măcinări cu scopul obţinerii prafului cu o anumită componenţă granulometrică. Pentru măcinarea argilei se folosesc dezintegratoare cu panere, colergang pentru măcinare uscată, mori rotative şi centrifugare.
Dezintegratoare cu panere lucrează bine cu argila cu umiditate mai mică de 10%. La umiditate mai mare argila se lipeşte de degetele dezintegratorului. În prezenţa materialelor pietroase degetele se uzează foarte repede, şi ele trebuie schimbate peste 200 – 300 ore de lucru.
Fineţea de măcinare depinde de numărul de rotaţii, distanţa dintre degete şi umiditatea argilei. Ieşirea fracţiilor fine se măreşte cu mărirea rotaţiilor şi micşorarea distanţei dintre degete. Cu mărirea umidităţii argilei creşte cantitatea fracţiilor măşcate. De exemplu la umiditate de 10 % suma fracţiilor măşcate este 96 %, dar umiditatea 6 % - numai 66 %.
Din dezintegratoare se obţine praful afânat cu densitate mică, ce complică presarea articolelor din el.
Colergangul lucrează bine la umiditatea argilei mai mică de 8 – 9 %, la umiditate mai mare se formează turte. Avantajul colergangului este obţinerea prafului cu densitate sporită, cu deformaţii elastice mici, ce îmbunătăţeşte proprietăţile lui de presare. Dezavantajul colergangului este cantitatea mare de degajare a prafului din cauza ermetizării rele.
Mori rotative au primit răspândire deoarece sunt compacte şi cu productivitate înaltă. Părţile generale a morii rotative sunt tobă fixă, rotor cu ciocane, ramă şi dispozitiv de acţionare. Parte de ciuruire este ermetizată cu o carcasă. Particule dure în argilă distrug plasa.
Încercările morii au arătat, că productivitatea ei foarte mult depinde de umiditatea argilei.
Moara centrifugală lucrează după principiul de sinemăcinare. Organul de lucru a maşinii sunt două rotoare cu cupe care se rotesc cu viteza de 1000 – 2500 rot/min. Argila măcinată se evacuează prin două fisuri inelate.
Dimensiunile maximale a bucăţilor ce se încarcă sunt 150 mm, umiditatea argilei 8 – 9 %, productivitatea la lăţimea fisurii de 2 – 3,5 mm de la 10 – 12 t/oră.
La alegerea utilajului de măcinare pentru argilă trebuie de ţinut cont de cerinţele tehnologice şi tehnico economice. Dacă argila se macină pentru pregătirea amestecului plastic, atunci se pot folosi dezintegratoare, mori rotative şi centrifugale ca utilajul mai econom. La măcinarea argilelor cu umiditatea înaltă de 10 – 12 % poate lucra numai dezintegratorul. La măcinarea prafurilor de presare cu umiditatea scăzută trebuie de ales colergangul.
Analizând utilajul descris mai sus alegem pentru măcinarea argilei uscate dezintegratoare cu panere.

Dezintegrator cu panere.

Utilaj pentru ciuruirea.
Ciuruirea argilei are ca scop eliminarea particulelor măşcate din praf. Pentru ciuruirea argilei se folosesc ciururi cu coarde, ciur – tobă, ciururile vibratoare.
Ciur cu coarde reprezintă carcasa metalică sau din lemn, pe care sunt întinse coardele la distanţa de 5 – 7 mm. Ciurul are înclinare spre descărcarea materialului. Pe aceste ciururi se poate de a separa numai bucăţi foarte mari de argilă, deoarece distanţa dintre coarde se schimbă din cauza încovoierii.
Ciur tobă se foloseşte pentru ciuruirea materialelor măcinate uscate. Diametrul orificiilor ciururilor de la 0,5 – 1 mm. Acest ciur permite de a primi simultan cîteva fracţii. Eficacitatea ciuruirii depinde de: umiditatea materialului, diametrul orificiilor, unghiului de înclinare, lungimii, vitezei de deplasare a materialului. Productivitatea depinde de diametrul ciurului, numărului rotaţiilor şi unghiul de înclinare, de dimensiunile particulelor argilei şi se află între 1 – 3 t/oră.
Dezavantajul ciurului tobă este uzarea rapidă a ciururilor şi productivitate mică.
Ciur vibrator este utilaj mai modern şi productiv. El prezintă o carcasă în interiorul căreia este montată rama vibrantă, îmbinată cu carcasa prin resorturi – amortizoare. Productivitatea ciurului este de 20 – 25 t/oră.
Ciururile vibrante au următoarele avantaje:

  • randamentul înalt 0,9 – 0,98
  • posibilitatea ciuruirii materialului pe sitele cele mai fine
  • posibilitatea ciuruirii argilelor cleioase, datorită zdruncinării puternice
  • gabaritele mici şi masa mică la productivitate înaltă
  • simplicitatea utilajului şi deservirea
  • Ciururi vibrante se folosesc în cazul când este necesară sortarea mai precisă a argilelor.
    Dezavantajul ciururilor vibrante este, aceea că ele transmit eforturi dinamice mari încăperii, care împiedică montarea lor la nivele mai superioare (pe planşee).
    Productivitatea ciururilor se măreşte prin încălzirea lor cu electricitate.
    Utilajul de măcinare în majoritatea cazurilor se montează după „ciclul închis”.
    Utilaj pentru amestecarea
    Pentru amestecarea argilei arse şi măcinate se folosesc amestecătoare cu două valţuri. Ele asigură obţinerea masei argiloase omogene.

    Amestecător cu două valţuri.

    Utilaj pentru presarea preventivă
    Pentru presarea preventivă a masei argiloase se folosesc prese cu formarea benzii continue. Parametrii organelor de lucru foarte mult influenţează la calitatea articolelor. Majorarea rotaţiilor şnecului mai mult de 32 rot/min afectează calitatea benzii din argilă. Pentru fiecare masa există rotaţii optimale, la care presa are productivitatea maximală şi consumul de putere minimal.

    Referat oferit de www.ReferateOk.ro
    Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
    Horoscop
    Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
    referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica