referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Ce sunt si ce nu sunt afacerile

Categoria: Referat Marketing

Descriere:

Iar Louis Brandeis ,Judecator la Curtea Supremă de Justitie din SUA, spune : »Competiţia constă în a încerca sa faci un lucru mai bine decât ceilalţi ; aceasta înseamnă să produci ori sa vinzi un articol mai bun la un preţ mai scazut ori să prestezi un serviciu de mai bună calitate...

Varianta Printabila 


1                Ce sunt şi ce nu sunt afacerile




          Termenul  romnesc de afacere, de sorginte franceza, este o traducere aproximativă  si imperfectă a termenului englezesc business ,care la noi a pătruns intr-o forma alterată de bişiţă. Ceea ce este simptomatic pentru modul n care s-a manifestat la noi, sunb regim comunist , cu viguroase prelungiri şi n prezent , spiritul ntreprinzator capitalist.
          Cuvntul afacere in romneste acopera o gama variată de activităţi sociale (afaceri juridice, afaceri interne si externe) iar din punct de vedere economic afacerea nseamna tranzactii comerciale.Se poate spune din acest punct de vedere că am făcut o afacere atunci cănd am cumpărat sau am vandut ceva la preţ avantajos.
          Termenul anglo-american de business s-ar putea traduce in romneşte prin intreprinderea comerciala privată .n acest sens afacerea nu mai nseamnă tranzactie comercială ci o unitate economică, aflată in proprietate privată( individuală sau colectivă) care produce anumite bunuri s-au prestări servicii pe piaţa liberă.A face afaceri  presupune a avea o afacere şi vom folosi termenul  afacere numai n sensul anglo-american de business.
          De-a lungul timpului s-au format o serie de clişee despre business. Robert C. Solomon prezintă unele din metaforele care stau la bază unor pseudoargumente pro sau contra morălitaţii oamenilor de afaceri.
          
Mediul de afaceri ca junglă
 
             Mitul inspirat din conceptele darviniste  privind  supravietuirea                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    celor mai bine adaptaţi  ntr-o lume a junglei este unul din cele mai periculoase din lumea oamenilor de afaceri.Aceasta implica ideea ca ,afacerile nseamna competiţii acerbe , nu tot timpul corecte, n care competitorii se devorează unul pe celalălt, fiecare bizuindu-se pe forţe proprii.
          Metafora junglei denaturează afacerilor care sunt posibile numai in societăţi evoluate si civilizate. “Spre deosebire de viaţa din jungla mitologica ,viaţa in mediul de afaceri este, n mod fundamental, cooperativă.Competiţia este posibilă numai in limitele unor preocupări mutuale mpartăşite.De fapt, conform teoriei evolutioniste ,coopererea este ntotdeauna cea mai bună strategie chiar şi n natură.[….] Contrar metaforei ,, fiecare pentru sine,, afacerile implica aproape ntotdeauna largi grupuri de oameni ,care cooperează si au  ncredere unii n alţi, din care fac parte reţele de furnizori , prestatori de servicii, consumatori   si nvestitori ‘’(Solomon, 1999,p.13).    
         Toleranţa devine astfel echilibru necesar ntre noi şi ceilalţi, măsura omeniei noastre de o asemenea manieră nct ”Cnd  am renunţat la omenia din noi , am renunţat chiar la noi nşine. Asumarea spiritului tolerant nseamnă a deschide orizonturi  unui ~ alt-fel-de-a-fi~, a fi cu adevărat uman, nu ca simplu om printre oameni ci ca om pentru oameni”

Mediul de afaceri ca război

         Mediul de afaceri  asemănător unui cmp de lupta se asociază cu imagini si mai sngeroase decat viziunea darvinista.n lumea junglei in mediu natural animalele şi petrec cea mai mare parte de timp odihnindu-se, jucndu-se sau digerndu-si ultima captură.Nu acelaşi lucru l putem spune şi despre militarii mobilizaţi in stare de alertă.
        Noţiunea de apărare a teritorului sugerează un mod greşit de comportament fată de consumatori.Cnd o afacere şi apară teritoriul adica segmentul de piaţă, in loc sa aiba grijă de satisfacerea consumatorilor are toate sansele sa piardă tocmai ce ncearcă să păstreze.
          Iar Louis Brandeis ,Judecator la Curtea Supremă de Justitie din SUA, spune : Competiţia constă n a ncerca sa faci un lucru mai bine dect ceilalţi ; aceasta nseamnă să produci ori sa vinzi un articol mai bun la un preţ mai scazut ori să prestezi un serviciu de mai bună calitate.Nu e vorba despre o ntrecere similara celei din ringul de box, in care scopul este acela de a-ti face adversar Ko,cu alte cuvinte să-i ucizi pe concurenţi Iar Solomon adauga Nici o afacere nu are succes prin simpla eliminare a concurenţei şi nici un manager sau director executiv nu a reuşit vreodata prin simpla distrugere a rivalilor

Mediul de afaceri ca masinărie eficienta de făcut bani

        
1 Mai puţin violentăşi sngeroasă metafora maşinăriei poate fi si mai dezumanizantă dect metafora junglei şi cea a cmpului de luptă.Ce este omenesc dispare şi se transformă n ceva rece şi mecanic,Gndurile, sentimentele ,intuiţiile şi relaţiile interumane sunt nlocuite de cauze si efecte.Corporaţiile nu se mai identifică cu oameni şi personalităţi  care intra n alcătuirea lor şi sunt privite ca nişte sisteme funcţionale n care oameni sunt simple componente ce pot fi inlocuite oricnd.Corporatiile devin masini de facut bani iar managementul se face cu cifre.Produsul vizat este profitul contabil iar satisfacerea consumatorilor devine un mijloc printre altele de a face bani, iar daca mecanismul nu dă randament trebuie sa fie nlocuit.
          Cei care privesc afacerile din acest punct de vedere sunt obsedaţi de ideea de control,dar tocmai excesul de control genereaza cele mai dificile probleme.

Afacerile ca joc

          Imaginea analogică a afacerilor cu sportul si jocurile se nrudeşte cu metafora războiului nsa lipsită de violenţa acestuia şi cu o mai  mare atenţie faţă de interesele  mpartăşite şi regurile de fair play.Imaginea benignă a cştigării unui joc s-a raspandit rapid in societatea noastra amatoare de ntreceri sportive
          Privită ca nişte jocuri afacerile devin un scop n sine avnd legatură accidentală cu productivitatea . A introduce o minge n poarta nu are valoare intrinsecă ci este realizarea unui joc de fotbal,iar dacă afacerile sunt privite ca intreceri sportive ceea ce conteaza este scorul si victoria adica realizarea unor profituri ct mai mari pierzndu-se din vedere scopul esenţial al afacerilor, anume satisfacerea unor nevoi sociale reale.Miza e mult mai mare şi priveşte prea multa lume pentru a considera afacerile ca un simplu joc.Privite ca un  simplu joc afacerile sunt scoase din contextul lor, oameni devin cifre iar mijloacele devin scopuri.
           Unele dintre cele mai dezastruase politici corporatiste din ultimii ani, spune Solomon, pot fi puse pe seama mentalităţii de jucator, care ii face pe executivi să se concentreze exclusiv asupra viictoriei,orbindu-i faţă de impactul lor asupra celor din afara jocului sau,din chiar acest motiv, asupra coechipierilor.Executivii care la inceputul anilor 90 au concediat salariaţii fideli şi capabili, numai de dragul unor creşteri de scurta durata a acţiunilor pe pieţele bursiere, s-au aventurat ntr-un astfel de joc.Strategii de la Ford , care au calculat că ar fi mai ieftin  să achite daune clientilor care i-ar fi dat in judecată dect să retragă de pe piată şi să remedieze imperfectul model Pinto,au făcut de fapt un astfel de joc. Dacă ar fi dat in schimb atentie suferinţelor cauzate de decizia lor ,cu siguranţă n-ar mai fi privit totul ca pe un joc şi ar fi adoptat un cu totul alt mod de actiune.

Ce este o afacere ?

         n general spunem ca o afacere este o activitate menita sa aducă proprietarilor (patroni sau acţionari) un anume profit. A scoate un profit dintr-o afacere nseamnă a nregistra anumite cştiguri bănesti prin vnzarea unor bunuri şi servicii.Putem face o paranteză aici şi să menţionam că contrabanda cu alcool şi tigări , prostitutia, vnzarea de droguri şi armanent sunt n sensul menţionat afaceri( şi chiar afaceri profitabile ) pentru că ofera consumatorilor bunuri şi servicii, dar sunt afaceri ilegale.Iar afacerile n afara legii nu constituie un subiect de discuţii n etica afacerilor, pentru ca ilegalitatea nu se poate justifica din punct de vedere legal.
          Nu orice activitate economică furnizatoare de bunuri şi servicii este o afacere chiar daca se soldeaza cu beneficii.Sistemele finantate de la bugetul de stat sau cele locale nu sunt afaceri chiar daca furnizează servicii de importanţă vitala n societate.Acelaşi lucru se poate spune despre serviciile publice n general.Nici ntreprinderile comerciale aflate in proprietate publica  chiar daca produc bunuri şi sunt profitabile nu sunt afaceri. Rolul lor nu este de a aduce profituri ntreprinzatorilor privaţi  ci de a satisface anumite nevoi sociale de mare importantă fiind administrate de catre stat.
          Uni consideră că scopul unic al oricărei afaceri este profitul intreprinzator,ţi că o afacere este pusă pe picioare pentru a realiza anumite cştiguri bănesti .Alţii consideră ca scopul afaceri este mai intai de a satisface anumite nevoi sociale iar profitul fiind răsplata cuvenită.
         n al doilea rnd se urmăreşte maximizarea profitului.Responsabilitatea n afaceri presupune mai mult decăt realizarea de profit. Avem in vedere de pildă teoria stakeholders şi teoria responsabilităţii sociale corporatiste. Aceste din urma puncte de vedere par a deveni majoritare n ultimele decenii n mediile occidentale de afaceri, ndeosebi in SUA.
          ntr-o societate liberă   există o singură responsabilitate socială n afaceri- aceea de a utiliza resursele afacerii şi de a o angaja in activitati destinate să sporească profiturile att timp ct sunt respectate regurile jocului ; adică,angajarea ntr-o competiţie deschisa şi liberă ,lipsită de nşelătorie şi fraudă Milton Friedman.




BIBLOGRAFIE :

Craciun Dan ,Etica afacerilor,Bucuresti
Milton Friedman  , The Social Responsibility of Business Is to Increase Its Profits ( 1970)     
Maxim Tudor Sorin; Toleranţe, Dreptul la diferenţă  
Editura Didactică şi Pedagogică, Buc.2004                                                                                                                                  
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica