referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Proiect de certificare - arte si meserii

Categoria: Referat Marketing

Descriere:

Recepţia (primirea) este punctul în care clientul îşi începe relaţiile sale cu personajul salonului. Ca recepţionist, coafeza poate ajuta relaţiile cu clienţii fiind RELAXATĂ, PRIETENOASĂ, CONCRETĂ ŞI PRACTICĂ...

Varianta Printabila 


1


GRUP  ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII SPIRU HARET
                      AI COOPERAŢIEI MESTESUGĂREŞTI
                              ARAD







PROIECT DE CERTIFICARE






           MESERIA: FRIZER, COAFOR, MANECHIURIST, PEDICHIURIST






    TEMA: TUNSOAREA MODERNĂ






PROFESOR COORDONATOR:                             CANDIDAT:
        asdghj                                      dfbsb





                        ARAD 2008


CUPRINS

MEMORIU

DESCRIEREA SALONULUI DE COAFURA

MOBILIERUL NECESAR PENTRU SALONUL DE COAFURA

MATERIALE, INSTRUMENTE, APARATE FOLOSITE N SALA DE COAFURA

DEZINFECTAREA INSTRUMENTELOR ŞI LOCULUI DE MUCĂ
PRODUSE DE STYLING FOLOSITE N SALOANELE DE COAFURĂ
RECEPŢIA N SALONUL DE COAFURĂ    

GRIJA PENTRU CLIENTA

PREZENTAREA CLIENTEI

TEMA: TUNSOAREA MODERNĂ

NOŢIUNI DE PROTECŢIE A MUNCI

NOŢIUNI DE IGIENĂ A MUNCI

NORME DE IGIENA ŞI PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE

ATELIERELOR DE COAFURĂ

NOŢIUN DE PRIM AJUTOR

REGULI CE TREBUIE RESPECTATE N TIMPUL DESFAŞURĂRI

ACTIVITĂŢILOR PROFESIONALE

IGIENA LOCULUI DE MUNCA

IGIENA INDIVIDUALĂ

NOŢIUNI PRIVIND PAZA ŞI PROTECŢIA CONTRA INCENDIILOR

P.C.I.

 BIBLIOGRAFIE



                     MEMORIU












    Mi-am ales această meserie deoarece mi place foarte mult şi sper să ajung un stilist foarte bun şi n acelaşi timp şi foarte cunoscut.
    Pe viitor mi doresc să-mi deschid un salon de coafură.
    mi place foarte mult această meserie că este una dintre cele mai curate, căutate şi mai frumoase meseri.


    


























            DESCRIEREA SALONULUI DE COAFURĂ

    Salonul de coafură trebuie să fie dotat cu fotolii pentru cliente, oglizi, dulăpioare mici, scafe pentru spălarea părului, căşti electrice pentru uscarea părului (acestea să fie n număr suficient).
    Instalaţia de aerisire, n special trebuie să funcţioneze n bune condiţii deoarece se lucrează cu multe substanţe chimice.
    n unităţiile de coafură fiind cald se impune axarea pe tavan a unuia sau mai multor ventilatoare sau montarea aparatului de aer condiţionat.
    n salonul de coafură trebuie să se gasească n numar suficient lenjerie necesară astfel ca la fiecare clientă să se schimbe. Se recomandă ca prosoapele care le folosesc n coafură să fie unifolosibile astfel nct după folosire (la fiecare clientă) să se arunce. Este interzis a se folosi aceiaşi  lenjerie pentru două sau ma multe cliente.
    Tot odată fiecare lucrător trebuie să aibă trusa personală completă de bună calitate şi foarte bine ntreţinută. Lucrnd cu aceleaşi ustensile coaforul se obişnuieşte cu ele cu mnuirea lor astfel realizează o muncă de calitate ntr-un timp ma scurt şi cu un efort redus.
    Pentru desfăşurarea n bune condiţii a lucrului salonul de coafură trebuie să fie aprovizionat coform cerinţelor ai produselor şi materialelor necesare procesului de muncă.
    Ex: Vopsele de diferite culori, tipuri, pudră decolorată, tratamente pentru păr, lacuri, fixative, spumă pentru păr, gel de păr, ceară, cremă ondulatoare, soluţii pentru permanent, soluţii pentru neutralizare, decapantul.


    MOBILIERUL NECESAR PENTRU SALONUL DE COAFURĂ

OGLINDA
     Este un auxiliar preţios pentru coafor. Ea permite clientului şi lucrătorului să-şi controleze permanent munca pe tot parcursul unei lucrări de tuns, de coafat, etc.
    Lucrătorul poate să adapteze mai uşor şi corespunzător frezura sau coafura la fizionomia clientului, să-şi dea seama n timp util de eventualele greşeli. De aceea oglinda trebuie să fie bine luminată şi astfel ncadrată nct să ncadreze şi lucrătorul şi clientul n acest scop că este montată pe perete deasupra mobilierului de coafură (cam la 10cm mai sus de nivelul acestuia mobilierului). Nu este permis ca oglinda să aibă efecte care pot produce deformaţii de imagine, să fie murdară, prăfuită sau stropită; ea trebuie să fie n permanenţă curată pentru a reflecta ct mai bine orice amănunt.
CHIUVETA ŞI SCAFA
    Se foloseşte pentru spălarea părului, este prevăzută cu sifon pentru scurgerea apei ai impurităţiile rezultate sunt mai multe tipuri de chiuvete care se sprijină pe două console metale şi chiuvete reglabile. După fiecare intrebuinţare se curăţă şi se spală de fibrele mărului de păr.
DULĂPIORUL
    Este confecţionat din lemn prevăzut cu 2-3 sertare n care se pastrează lenjeria, materialele şi ustensilele.
Dulăpiorul este aşezat n partea dreaptă a locului de muncă astfel nct să rămnă un spaţiu liber de 80 cm – 1 m pnă la locul vecin, pentru a permite libertatea de mişcare a lucrătorilor.
SCAUNELE ŞI CANAPELELE DE AŞTEPTARE
    Pe lngă mobilierul strict necesar executării meseriei salonul de coafură trebuie să fie dotat şi cu canapele şi scane de aşteptare ct mai comodă pentru clientelă.
    n ultimul timp aceste scaune şi canapele sunt de mai multe tipuri n culori vii sau pastelate. Aceste scaune prezintă avantajul că se pot spăla uşor. Numărul lor este variabil n funcţie de spaţiul general al salonului astfel să nu mpiedice activitatea.
MĂSUŢELE DE ZIARE ŞI REVISTE
    Este confecţionat dn lemn fiind vopsit n alb. n ele trebuie să se afle medicamente necesare: pansamente, leucoplast, alcool sanitar, iod, apă oxigenată, săpun de toaletă şi un prosop plusant.
Acste medicamente se folosesc atunci cnd este cazul.
VITRINA
    Aceasta are un rol important n atragerea clientei spre prestările de servicii ce se execută n salonul de coafură, aceasta trebuie să fie n primul rnd curată şi aranjată n chip atrăgător, folosindu-se fotografii sau postere cu diferite tunsori şi frizuri moderne excutate de preferinţă de lucrătorii salonului.
    Vitrina trebuie să fie bine luminată şi n timpul nopţi.
CASA DE MARCAT
    Este alcătuită dintr-un scaun şi o măsuţă pe care stă aşezată şi unde stau bani ncasaţi n cursul zilei de lucru.
GARDEROBA
    n salonul de coafură se află de asemenea o garderobă specială pentru  lucrător şi o garderobă pentru clientelă unde se depun hainele pe durata şederii.
MAGAZIA
    Poate fi de fapt o cameră n care se depozitează materialele şi rufăria necesară procesului de lucru pe o anumită perioadă de timp.
LENJERIA
    Exercitarea acestei meserii este necesar ca salonul de coafură să fie dotat cu lenjerie necesară.
    De preferinţă albă şi care trebuie să fie ntodeauna foarte curată n bună stare şi n cantităţi suficiente ca să acopere nevoile tuturor lucrătorilor şi lucrărilor ce se execută n salonul respectiv.
    Lenjeria constă n: prosoape, şerveţele observndu-se nsă pentru fiecare ramură de activitate obiecte de lenjerie specifice. Salonul trebuie să fie dotat cu manta de tuns, mantale cauciucate de protecţie n timpul vopsirii părului şi prosoape.
HALATUL
    Este un obiect de lenjerie personal individual pe care lucrătorul l poartă numai n orele de program, să fie foarte curat şi n bună stare, halatul se schimbă cel puţin de două ori pe săptămnă.
MANTAUA DE TUNS
    Pentru saloanele de coafură se confecţionează n ultimul timp din materiale colorate pastel sau imprimate şi garnisite cu dantelă.
    Dimensiunile mantelei sunt mai mari astfel să acopere clientul sau clienta săi protejeze de apă, fire de păr sau de substanţe care se utilizează la diferite lucrări.
MANTAUA DE TUNS
    Este confecţionată din cauciuc plastic impermeabil. Pentru a nu permite stropirea hainelor cu vopsea sau perhidral.


        MATERIALE, INSTRUMENTE, APARATE                          FOLOSITE N SALONUL DE
                COAFURĂ     

PIEPTENELE
    Se utilizează nainte de a executa o tunsoare pentru a descurca şuviţele şi firele de păr asigurndu-se astfel reuşita deplină a acestor operaţii. Pieptenele este confecţionat din os, con, celuloid, material plastic, există foarte multe modele de piepteni cu mner sau fără mner, cu clinţi deşi sau cu dinţi rari, fiecare servind la anumite operaţii.

FOARFECELE
    Folosirea foarfecelor n diferite scopuri a dus la apariţia a numeroase tipuri care deşi au elemente comune le diferenţiază prin construcţie, formă şi dimensiune. Foarfecele de tuns care se deosebeşte de celelalte foarfeci n ceea ce priveşte forma şi şlefuirea ntr-u ct părul opune mult mai multă rezistenţă la tăiere dect alte materiale. Odată cu extinderea tunsorilor pe păr scurt au apărut diferite modele de foarfeci: mai lungi, mai subţiri cu o lamă cu tăişul drept şi o lamă cu tăiuşul crestat, anumite foarfece cu tăişul de filat părul. După ntrebuinţarea tunsorilor cu foarfecele se recomandă dezinfectarea lor după fiecare client.
    
PERIA DE PĂR
    Sunt perii  cu coadă care se utilizează la pieptănatul părului şi perii fără coadă care se folosesc la pieptănatul şi curăţatul părului.
    Periile se confecţioneză din păr de porc, din fibre vegetale şi din materiale plastice, ceramică şi titan.
    Periile se păstrează ntr-o perfectă stare de curăţenie, se spală din cnd n cnd şi se dezinfectează; nu este permisă spălarea periilor n soluţii detergente puternice n soluţii chimice sau sodă caustrică.

PERIA DE SCURTAT PĂRUL MĂRUNT, CĂZUT DE LA TUNS
    Este confecţionată din păr foarte moale şi foarte lung montat pe o bucată subţire şi lungă din lemn sau metal este prevăzută cu mner şi se ntreţine ca şi celelalte perii.

STROPITORUL DE PĂR
    Este confecţionat din metal, stidă sau metal plastic şi se utilizează la uscatul părului.


FEONUL DE PĂR
    Este un aparat modern electric folosit la uscarea părului precum şi la obţinerea unor modele de frizuri sau coafuri bazate mai ales pe onduleuri.
    Feonurile sunt de două tituri:
-    rotund n formă de melc confecţionat din metal;
-    feonul n formă cilindrică confecţionat din material plastic
    Feonu se manevrează n sens invers sensului pe care o are ondulaţia deoarece jetul de aer cald mpinge părul l usucă şi i imprimă mişcare n aceată direcţie.

PULVERIZATORUL
    Este un mic aparat compus dintr-un recipient de sticlă sau material plastic şi o pompă de cauciuc care procedează n particule fine, substanţa o fixează coafura.
    n prezent se foloseşte un nou model pulverizator mai perfecţionat, pulverizator tip spraz are formă cilindrică şi este confecţionat din material plastic.
    
ONDULATORUL
    Ondulatorul de 2 tipuri:
-    de coafat  normal care se ncălzeşte la flacără
-    acţionat electric de la Babzlis

CASCA ELECTRICĂ
    Casca electrică se foloseşte la uscatul părului. Sunt căşti care sunt montate pe un picior metalic, sunt căşti care se pot monta pe perete la nivelul dorit.

BIGUDIURILE
    Sunt obiecte de formă cilindrică avnd dimensiuni diferite ntre 3-8 cm lungime 4-5 cm lăţime.
    Bigudiurile se folosesc la rularea părului pentru obţinerea ondulaţiei şi a coafurii.
    Bigudiurile sunt de 2 tipuri:
-    bigudiuri pentru ondulaţia cu apă care sunt confecţionate din material plastic sau metal;
-    bigudiuri pentru ondulaţia din lemn şi ebonită (plastic).

        DETINFECTAREA INSTRUMENTELOR ŞI
               A LOCULUI DE MUNCĂ

    n meseria  de coafură, frizerie se impune ca paralel cu igiena personală a lucrătorului n curăţenia desăvrşită.
    Dezinfecţia locului de muncă respectiv a suprafeţelor plane se va efectua cu:

SUBSTANŢA PERFORMANTĂ
    Este un dezinfectant lichid, limpede, vscos, spumos, de culoare albastră cu miros plăcut.


CLOROM
    Poate fi utilizat şi la dezinfecţia instrumentelor de max, prin dizolvarea unei tablete la 3l apă.

PRESTI-MAIN
    Soluţie pentru dezinfecţia minilor lucrătorului sub formă lichidă, limpede, vscoasă, incoloră, spumantă, soluţia este gata de utilizat.

STERILIZATOR CU CUART
    Au forma cilindrică, are un buton pentru alimentare la curent 220v, i este adoptat un buton pornit-oprit.

CLOROSAN

    Se găseşte sub formă de granule. Are rolul de albire şi dezinfecţie a ruferiei. Concentraţia este de 10 gr clorosan la 30 l (pentru 5 Kg rufe uscate).

DESOGERM
    Se utilizează pentru dezinfectarea sau sterilizare prin imersie a instrumentelor(mase plastice sau cauciuc). Se utilizează prin diluarea cu apă nainte de folosire astfel:
-    soluţii 0.5% timp de 60 min
-    soluţii 0,8% prima imersie timp de 30 min

              PRODUSE DE STYLING FOLOSITE
                 N SALOANELE DE COAFURĂ

    n  saloanele de coafură se d’folosesc mai multe produse de styling pentru executarea diferitelor coafuri:
    Lacul fixativ se foloseşte la:
-    spuma de păr
-    lacurile fixative cu sclipici
-    ceară modelatoare
-    gel de păr

           
1 RECEPŢIA N SALONUL DE COAFURĂ

    Recepţia (primirea) este punctul n care clientul şi ncepe relaţiile sale cu personajul salonului.
    Ca recepţionist, coafeza poate ajuta relaţiile cu clienţii fiind RELAXATĂ, PRIETENOASĂ, CONCRETĂ ŞI PRACTICĂ.
    Obligaţiile de recepţionistă:
-    salutaţi (ntmpinaţi) clientul politicos curtenitor şi amabil;
-    ngrijiţi clientul promod şi util;
-    cnd clientul are un sfat sau o informaţie – coafeza trebuie să-l dea corect, exact şi eficient;
-    asigură-te că noii clienţi, cunosc numele salonului, adresa şi numărul de telefon (pentru a putea face reclamă salonului);
-    să poţi da n orice moment informaţii despre timpul lor şi durata necesară;
-    fii atentă atunci cnd faci programările şi mai ales cu ndeplinirea la timp a lucrărilor solicitate;
-    găseşte-ţi timp să confirmi primirea fiecărui client şi asigurăl că va fi bine ngrijit;
-    coafeza trebuie să dea sfaturi clientei pentru stabilire atunsorii şi coafurii;
-    coafeza trebuie să acorde timp pentru consultarea clientei nainte de ncepere a coafurii, pentru a evita orice nenţelegere orict de ocupaţi ar fi, trebuie să stea calmă şi negrăbită-aceasta o va ajuta să evite greşelile;
-    crează o impresie, direct ncepnd cu propria apariţie, printr-o prezenţă cu bun gust mbrăcată şi o coafură atractivă;
-    fii de ajutor şi amabilă cu orice persoană care soseşte n salon fărăprogramare prealabilă.

                Grija pentru clientă

    Grija pentru clientă este esenţială n succesul dumneavoastră ca coafeză. Este o parte importantă n tot ceea ce faceţi pentru clientul dumneavoastră n salon şi implică preocupare pentru client şi o adevărată dorinţă de a satisface toate necesităşiile acesteia.
    Făcnd aceasta, veţi ridica standardele dumneavoastră profesionale spre care tindeţi.
    Ca multe alte lucruri, o bună grijă pentru client trebuie nvăţată şi aceasta cere studiu individual.
    n acest capitol se vor prezenta următoarele:
-    comunicarea dintre dumneavoastră şi clientă;
-    interpretarea nevoilor clientei;
-    pregătirea clientei şi părului sau pentru diferite sarcini;
-    nţelegerea părului şi a pielii cu care lucraţi;
-    diagnoza părului şi a pielii;
-    luarea deciziei şi alegerea n cunoştiinţă de cauză atunci cnd anumite servicii trebuie sau nu aplicate.    
CE SE NŢELEGE PRIN GRIJA FAŢĂ DE CLIENTĂ?
    Grija pentru o clientă nseamnă exact ceea ce spune: grija pentru clientul dumneavoastră „UMBLATUL” după ea, asigurndu-se că ea se simte comfortabil satisfăcută de serviciu şi ngrijită (asistată) n siguranţă. Aceasta ncepe n momentul intrării clientei n salon şi continuă pnă cnd l părăseşte.
    Ajutorul acordat clientului pentru a se descurca acasă, cu părul ei este o parte din grija pentru clientă. Astfel puneţi experienţa dumneavoastră la dispoziţia clientei, pentru a vă asigura că atunci cnd pleacă ea va fi cu adevărat fericită de modul n care arată părul său.
    Pentru ca grija faţă de clientă să fie efectivă, un consult iniţial este esenţial. Aceasta se aplică att la clientele existente ct şi la cele noi.
CONSULTAŢIA
    Consultaţia este o ntlnire n care sfaturile se primesc şi se dau, constă ntr-o discuţie cu clienta, ascultarea acesteia, astfel ca coafeza să poată stabili nevoile clientei şi un itinerar negociat al acţiunilor ulterioare.
    Coafeza (profesionistă) ştie deja o mulţime de lucruri despre păr n general, dar clienta este mai familiarizată cu părul ei si cu modul n care acesta se comportă. De aceea trebuie ca coafeza să asculte ceea ce clienta i impune şi să intuiască ce are aceasta n minte, vis a vis de serviciul solicitat. Se poate ntmpla ca aceasta să ceră un serviciu care nu va conduce la rezultate satisfăcătoare şi acest lucru trebuie luat n considerare.
    Serviciul se va ncepe numai după ce s-a stabilit corect ceea ce se cere, obţinnd acordul clientei şi confirmarea faptului că cererile ei sunt urmarea dorinţelor personale.
    CONSULTAŢIA INCLUDE:
-    determinarea exactă a ceea ce clientul vrea nainte şi n timpul aplicării serviciului de coafare;
-    ntrebări şi observaţii pentru a determina serviciile si produsele cerute;
-    ncercarea, unde este necesar, pentru asigurarea practicii n siguranţă şi „bunăstarea clientei”;
-    notarea şi luarea n considerare a tuturor factorilor limitativi că condiţiile pielii şi scalpului, prezenţa unor substanţe, incompatibile, păr care este intr-o stare slabă;
-    luarea n considerare a accesorilor (pieptene, agrafe, ochelari) pe care le foloseşte clienta şi decizia asupra modului n care acestea pot afecta serviciile pe care le-a cerut.
























                PREZENTAREA CLIENTEI

NUME: fdbgs

PRENUME: sbsfn

VRSTĂ: 17 ani

OCHII: VERZI

FAŢA: ROTUNDĂ

NĂLŢIME: 1,60

CULOARE PĂR: ŞATEN

























            TEMA: TUNSOAREA MODERNĂ

    n ultimii ani paralel cu evoluţia şi răspndirea tunsorii cu briciul la bărbaţi se remarcă şi n rndul clientelei feminine o preferinţă mai aventurată pentru acest gen de tunsoare care permite obţinerea de pieptănături deosebit de vaporoase şi aerisite. n general această tunsoare se poate executa pentru orice fel de păr indiferent de lungime respectndu-se următoarele faze de execuţie:
-    se spală sau se udă părul;
-    se piaptănă cu un pieptene rar de la creştet n jos, spre frunte, spre urechi şi spre ceafă;
-    se stabileşte lungimea acestuia.
    Tunsoarea se ncepe de o distanţă  la 7-8 cm de porţiunea vrtejului pentru ca părul să nu stea ţepos sau „zbrlit” ci să se aşeze n forma cerută de pieptănătură. Se sortează părul din partea superioară a capului prin filare cu un brici nu prea tăios. Filarea se ncepe de la jumătatea capului continundu-se spre faţă şi instituindu-se n zona frontală unde părul-scurtat, pnă la nivelul sprncenelor, trebuie să fie ct mai subţiat. Se filează părul din părţile laterale subţiind-ul ct mai mult spre vrful şuviţelor; lungimea şuviţelor se fixează n funcţie de fizionomia şi de dorinţa clientei. n general părul este scurtat pnă n dreptul locului urechi. Se filează părul din spate insistndu-se n porţiunea cefei unde trebuie să fie ct mai subţiat şi continundu-se tot cu briciul n linie ovală sau ascuţită a tunsorii. Se curăţă părul de prisos de pe ceafă cu briciul sau cu maşina de ras. Se egalează apoi cu foarfecele şi pieptenele ncepnd de la frunte spre spate continund cu părţile laterale şi apoi cu porţiunea de pe spatele capului. Se piaptănă tot părul spre spate şi se schiţează pieptănătura formndu-se un semi breton deviat ntr-o parte pe frunte şi două şpiţuri n părţile laterale orientate spre obraz n porţiunea superioară a capului şi la spate se formează din mnă şi cu pieptenele cteva ondulaţii strnsa; se usucă complet părul cu fonul şi pieptenele n forma n care a fost pieptănat. Pentru a imprima volumul necesar unei pieptănături armonioase se umflă uşor „tapnd-ul” cu mna. De asemenea se va avea grijă ca şi bretonul bine uscat se finisează pieptănătura revenindu-se cu pieptenele pe tot capul. Părul se piaptănă cu atenţie tot n forma n care i s-a imprimat cndva n stare umedă mpingnd-ul uşor cu degetele din spate spre faţă pentru ai menţine volumul.
Tunsoarea aceasta se poate executa şi fetiţelor sau adolescentelor, dar se va avea grijă n acest caz ca, n porţiunea de la spatele capului, părul să fie foarte subţiat astfel nct ceafa şi gtul să rămnă degajate









               NOŢIUNI DE PROTECŢIE A MUNCII

    Prin instruire n domeniul protecţiei muncii se nţelege un ansamblu de activităţi organizate prin care se urmăreşte nsuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitatea muncii, care face parte integrantă din pregătirea profesioanală. Instructajul de protecţie a muncii este destinat pregătirii personalului şi este considerat unul dintre cele mai importante măsuri de protecţie a muncii.
    Se efectuează conform reglementărilor legale n viguare noilor ncadraţii n muncă celor transferaţi de la  o unitate la alta, celor veniţi n unitate ca detaşaţi precum şi ucenicilor, elevilor şi studenţilor care efectuează practica profesională.
    Scopul instructajului introductiv general este cunoaşterea specificului activiăţii n unităţi, a factorilor de risc principali de accidentare n muncă de mbolnăvire profesională, precum şi a măsurilor generale de protecţie a muncii.
    Conţinutul acestui tip de instructaj este exact pe următoarele probleme:
-    legislaţia muncii, cu accent pe aspectele privind protecţia muncii;
-    pricipalii factori de risc, de accidentare, de muncă şi mbolnăvire profesională, defalcaţi pe secţii şi ateliere sau activităţi;
-    măsuri generale de prevenire a accidentelor de muncă şi mbolnăvirilor profesionale(măsuri de electrosecuritate, ventilaţie, combaterea zgomotului şi vibraţilor, igiena muncii, protecţia individuală);
-    măsuri de prevenire şi stingerea incendiilor (manipularea materialelor inflamabile şi explozibile, modul de intervenţie n caz de incendiu, materiale şi dispozitive de stingere);
-    acordarea primului ajutor n caz de accidentare cu accent pe modul de executare a respiraţiei artificiale.
     Se efectuează  att celor noi ncadraţi ct şi celor ce se transferă de la un loc de muncă la altul n cadrul aceleaşi unităţi, de către conducătorul procesului de muncă unde şi va desfăşura activitatea persoana instruită. Are loc de acomplecta şi aprofundat cunoştiinţele specifice de protecţie a muncii şi se efectuează tuturor angajaţilor la intervale de timp stabilite prin norme sau instrucţiuni n funcţie de gravitatea riscurilor proprii activităţii desfăşurate.
    Instructajul periodic se mai realizează şi n următoarele situaţii:
-    la revenirea n producţie după o absenţă mai mare de 30 zile, inclusiv, consecutivă unei incapacităţi temporare de muncă, datorate unor accidentări sau a unei mbolnăviri profesionale;
-    cnd se modifică procesul tehnologic, condiţiile de muncă, se introduc utilaje sau tehnologi noi.
    Toate cele 3 faze ale instructajului se incheie prin testarea cunoştinţelor asimilate.
    Pentru predarea cunoştiinţelor specifice, instructori de protecţie a munci folosesc mijloace de instruire: aparate audio-vizuale materiale didactice şi demonstrative. Printre materialele didactice utilizate, rolul pricipal l deţin legile, normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii manuale, lecţiile şi testele n domeniu. Procesul de instruire a personalului mai cuprinde şi alte forme respective:
-    pregătirea instructorilor care efectuează diverse tipuri de instructaje;
-    auto instruirea persoanelor de conducere;
-    conferinţe, informări, filme n cazul produceriunor accidente de muncă, a necesităţi relifări unor probleme deosebite de protecţie a muncii.
    Toate activităţiile de instruire dintr-o unitate sunt coordonate metodologic de cabinetul de protecţie a munci.

            NOŢIUNI DE IGIENĂ A MUNCII    

    n cazul normelor departamentale de protecţie a muncii sunt incluse şi normele de igienă a muncii, acestea avnd un rol important n asigurarea şi respectarea capacităţii de muncă şi n prevenirea mbolnăvirilor.
    Cunoaşterea şi mai ales respectarea acestor norme sunt obligatori pentru toţi cei ce lucrează n ateliere de frizerie şi coafură.
    Necunoaşterea sau nerespectarea lor se sancţionează după gravitate.
    Instructajul se efectuează periodic la locul de muncă şi cu prilejul ncadrări. Cu această ocazie se recomandă şi se completeză o fişă de instructaj. Unele norme de protecţie şi igienă a muncii se referă la condiţiile generale n care se desfăşoară procesul de muncă.
    Ele prevăd:
-    asigurarea unei bune aerisiri şi ventilaţie la locul de muncă;
-    iluminatul natural şi artificial;
-    ntrţinerea instalaţiilor electrice sanitare;
-    alimentarea cu apă potabilă, precum şi judicioasa amplasare a utilajelor şi instalaţiilor.
Numeroase norme i privesc pe muncitori, ele se referă la dotarea echipamentului corespunzător ct şi la mnuirea şi intreţinerea uneltelor şi aparatelor.

NORME DE IGIENĂ ŞI PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE
        ATELIERELOR DE COAFURĂ

Instalaţiile electrice ca şi aparatele electrice cu care se lucrează n aceste ateliere vor fi controlate periodic de către tehnicieni autorizaţi. Pentru orice defecţiune evită instalaţiile, aparatele sau tablourile electrice se va anunţa electricianu de serviciu.
Este interzis a se lucra fără echipament de protecţie (halat alb, mănuşi).
Este interzis a se purta foarfeca sau briciul n buzunarul halatului.
Este interzisă ntrebuinţarea tuturor ustensilelor nainte de a fi dezinfectate. Este interzisă ntrebuinţarea tuturor ustensilelor ninte de a fi dezinfectate. Este interzisă ntrebuinţarea aparatelor electrice cu mna udă.
n timpul deservirii clienţilor, lucrătorul va executa lucrarea cu cea mai mare atenţie pentru a evita accidentele.
Ustensilele cu care se lucrează n aceste unităţi vor fi bine ascuţite şi n cea mai bună stare de funcţionare.





        NOŢIUNI DE PRIM AJUTOR

Eficacitatea măsurilor de prim-ajutor depinde de timpul cu care se execută, de corecta lor aplicare şi de prezenţa de spirit a persoanelor din inedita apropieri a accidentului fapt pentru care ele trebuie să fie cunoscute de ntreg personalul. Primul ajutor se va acorda la locul accidentului, acţionnd foarte repede după următoarele reguli:
1.    Examinarea exterioară completă accidentatului.
2.    Acordarea primului ajutor n ordinea gravităţii.
- extrema urgenţă: - hemoragii (cap, gt);
       - hemoragii interne ( răniţi n zona toracelui, arsuri mari);
      - prima urgenţă: - răniţi care au pierderi de snge, răniţi cu membrane zdrobite;
      - a doua urgenţă: - fracturile de craniu deschise şi răni adnci;
      - a treia urgenţă: - fracturi mici.
    Toate unităţiile economice – sociale au obligaţia de a se da cu truse de prim ajutor care să conţină:
        - pansamente sterile
        - tinctură de iod
        - apă oxigenată
        - rivanol
- alcool sanitar
         - faşe.
    n cazul rănilor deschise se curăţă zona prin spălare cu apă oxigenată sau cu apă fiartă şi răcită şi se dezinfectează cu alcool sanitar la sngerare abundentă.
    Se va repeta direcţia de ştergere dinspre marginea plăgii spre exterior.
    Spălarea rănii propriu-zise sau ndepărtarea cheagurilor de snge sunt interzise.
    n cazul rănilor superficiale, vor fi spălate cu o soluţie antiseptică (apă oxigenată şi rivanol) după care se va aplica compresă sterilă două, trei bucăţi peste care se pune vată şi se execută nfăşurarea cu faşe.
    Hemoragia poate fi externă atunci cnd sngele este de culoare roşu deschis, ţşneşte n ritmul bătăilor inimii iar hemoragia externă venoasă se manifestă prin culoarea roşu nchis a sngelui şi curge continuu, se opreşte prin compresie digitală sau sub rană se va aplica tifon peste care se aplică garoul.
    Strngerea garoului se face cnd membrul devine palid iar pulsul arterial la nivelul lui nu se simte. n apropierea garoului se pune un bilet pe care se  scrie ora şi minutul la care s-a aplicat.
    Fracturile pot fi nchise (pielea şi muşchii nevătămaţi) sau deschise (nsoţite de răni). n cazul fracturilor aţele n aşa fel nct să nu apese pe fractură şi să nu depăşească cele două articulaţii vecine. n cazul fracturilor deschise se vor imobiliza cu aţele numai, după ce s-au luat măsurile de prim-ajutor indicate pentru răni.
    Corpurile străine care pătrund sub pleoape se ndepărtează uşor cu un tampon de vată sau tifon sau prin spălarea ochiului cu un jet de acid baric sau de apă curată fiartă anterior dinspre colţul de la tmplă a ochiului spre colţul interior spre nas. Dacă astfel nu se reuşeşte nlăturarea corpului străin accidentatul va fi transportat imediat la medicul oftalmolog.

   REGULI CE TREBUIE RESPECTATE N TIMPUL                                                                                               DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢIILOR PROFESIONALE

    In timpul serviciului  personalul este obligat să poarte halat alb şi ncheiat care nu se va folosi n afara locului de muncă.
    Lucrătorii care efectuează vopsit, şamponări şi permanent rece sunt obligaţi pentru a prentmpina accidentele.
    naintea servirii clienţilor lucrătorul va trebui să execute n faţa clientului ştergerea foarfecii, pieptenului, dezinfectarea sculelor după fiecare client de septal.
    Se va folosi rufărie curată la fiecare client.
    Este interzisă purtarea sculelor (foarfeci) n buzunarul halatului pentru a prentmpina accidentele.
    Sticlele şi materialele existente pe noptiere trebuie să fie etichetate cu scris citeţ arătndu-se conţinutul respectiv.
    Se interzice servirea clienţilor, a persoanelor suferite de boli de piele, păr, unghii sau alte boli molipsitoare. Pot fi serviţi clienţii care prezintă o adeverinţă medicală de specialitate din care să rezulte că boala respectivă nu este contagioasă.
    La executarea lucrărilor de vopsit părul pentru clientele care fac pentru prima oară această lucrare, n mod obligatoriu se vor face teste.
    Testele se execută prin tamponarea cu vopsea n spatele urechii şi dacă după 24 ore nu se produce alergii n locul tamponat se poate face vopsitul părului. Se interzice vopsirea părului pentru prima oară fără teste.
    Atenţie deosebită trebuie dată la pregătirea apei pentru spălarea părului care să nu depăşească temperatura normală şi astfel să producă accidente clientei prin oprire.
    Pentru dezinfectarea pensulelor şi periilor se vor folosi următoarele soluţii: apă caldă cu 2% sodă, sau scufundarea lor ntr-o soluţie cloromină de 2% sau fenol de 5% bine agitate timp de 30-40 min. După dezinfectare se clătesc bine cu apă.
    După fiecare client se va face curăţenie la locul de muncă.
    Locul de muncă va fi menţinut n permanenţă curat, zilnic, spălat, şters praful, etc.
    Toaleta (wc) va fi menţinută n perfectă stare de curăţenie şi dezinfectată zilnic.
    Responsabilul de unitate este obligat să facă instructajul fiecăruia la locul de muncă.
    Personalul este obligat să se supună următoarelor examene medicale, controlul periodic lunar dermatovenerian, examenul radioscopic pulmonar, analiza serologică.
    Fiecare lucrător va avea n carnetele lor nscrise aceste examene.
    Carnetele se păstrează la unitate şi vor fi prezentate la organele de control.
    n fiecare unitate trebuie să existe dulăpior sanitar cu medicamente necesare, conform baremului şi care se vor completa la nevoie. Consultaţiile medicale pentru membrii cooperatori precum şi obţinerea de certificate medicale se face numai la policlinici. Se va afişa n unitate numărul de telefon şi adresa policlinicii cu care este n colaborare unitatea.
    La fiecare loc de muncă se vor afişa instrucţiuni de protecţia a muncii cuprinznd principalele prevederi care trebuie respectate pentru evitarea accidentelor de muncă şi mbolnăvirilor profesionale.
    Locurile de muncă, instalaţiile de grad ridicat de pericol n exploatare, astfel sub incidenţa decretului 400/81 şi nominalizate prin decreţia UCECOM nr. 47/81 vor fi amenajate conform prevederilor din decret.

   MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE ACTIVITĂŢIILOR CU INSTRUMENTE MANUALE

    Un mare număr de accidente de muncă au drept cauza unor instrumente necorespunzătoare. n această categorie intră: nţepături şi tăieturi. Pentru evitarea lor trebuie respectate o serie de măsuri referitoare la alegerea utilizarea,  ntreţinerea şi păstrarea instrumentelor manuale. n primul rnd instrumentele manuale trebuie să fie confecţionate din materiale de calitate.
    Instrumentele manuale acţionate electric trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de fixare şi cu dispozitive care să mpiedice funcţionarea lor necontrolată.
    Mnerele lor trebuie să fie netede bine fixate şi de dimensiuni care să permită prinderea lor şi sigură şi comodă.
    Instrumentele manuale prevăzute cu articulaţii (foarfeci) nu trebuie să aibă joc n articulaţia braţele de acţionare ale acestora vor fi n aşa fel confecţionate nct la nchidere să rămnă spaţiu suficient ntre ele pentru a preveni prinderea degetelor, se va evita contactul cu părţiile ascuţite. n timpul transportului instrumentelor tăioase, ele vor fi verificate protejate cu teci (huse adecvate); pentru evitarea clientelor vor fi corespunzător şi vor fi verificate la fiecare nceput şi sfrşit de lucru.
    
            ELEMENTE GENERALE DE IGIENĂ
                IGIENA LOCULUI DE MUNCĂ

    Conducătorii atelierelor vor urmări menţionarea curăţeniei, curăţarea de praf a pereţiilor, a meselor de lucru, spălarea geamurilor, gunoiul care se va ndepărta de la locul de muncă.
    Deşeurile toxice se va ndepărta cu grijă la fel şi resturile de vopsele sau alte materiale care au fost folosite. De asemenea se va atrage atenţia asupra stingerii chibriturilor şi ţigărilor mergnd parcă la interzicerea totală a fumatului n saloanele de coafură.

                IGIENA INDIVIDUALĂ

-    igiena mbrăcămintei şi ncălţămintei;
-    ncălţămintea trebuie să corespundă configuraţiei piciorului, să asigure aerisirea lui, să fie adecvată proceselor tehnologice şi locului de muncă, să fie zilnic curăţată;
-    igiena corporală care are o mare importanţă n menţinerea sănătăţii, organismului, prin păstrarea integrităţii funcţionate a pielii.




    NOŢIUNI PRIVIND PAZA ŞI PROTECŢIA
                      CONTRA INCENDIILOR P.C.I.

    Cunoaşterea măsurilor menite să ferească colectivul şi locul de muncă izbucnirea unui incendiu sau cele privind stingerea să constituie pentru fiecare lucrător al colectivului unei unităţii o ndatorire foarte importantă. De aceea fiecare lucrător trebuie să cunoască locul unde se află stingătoarele dacă sunt ncadrate conform normelor n viguare ca şi modul lor de utilizare.
    La ncheierea locului de muncă aparatele electrice vor fi scoase din priză, becurile vor fi bine stinse sau flacăra de la gaze va fi stinsă.


                BIBLIOGRAFIE  

    Manualul frizerului şi coaforului      Editura Bucureşti 1971
    Carnet de notiţe
    Revista Ioana
    Caiet de specialitate


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica