referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Puterile URSS

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Pomenindu-se în faţa pericolului izolării politice,Hitler a fost nevoit să dea indicaţiiîn vederea apropierii de URSS .La 26 iulie Schnurre, ţeful secţiei 2Europa de Răsărit” a MAE german, „i-a invitat pe Astahov şi Babarin, conducătorul reprezentanţei comerciale într-un restaurant berlinez, elegant, „Ewest”, într-un cabinet separat”...

Varianta Printabila 


1      n lunile anului iunie-iulie 1939, relaţiile sovieto-germane purtau un caracter de aştepatare din ambele părţi. Stalin era dispus să adncească aceste relaţii, dar mai „era  obsedat de frica că Anglia şi Franţa vor prelua iniţiativa şi mpreună cu Germania  vor forma un front unic antisovietic”, de aceea aştepta ca iniţiativa apropierii să vină de la Hitler, cu att mai mult că spre deosebire de liderul nazist, „Stalin nu avea termene-limita şi stătea foarte bine cu nervii”.Aceasta pozitie a părţii sovietice este divulgata la ntlnirea dintre Molotov şi Schullenberg de la 20 mai, unde Molotov propune ca relaţiile germane-sovietice să fie ridicate la un nivelmai nalt pe o „bază  politică” şi nu doar economică.
       n acelaşi timp,Hitler era cointeresat n clarificarea rapida a poziţiei URSS, fiind limitat in timp, deoarece planul „Weis” a stabilit, n principiu, nceputul agresiunii poloneze. Astfel, in luna iunie au avut cteva intrevederi dintre reprezentanţii sovietici şi cu germani care au avut ca scop clarificarea situaţiei referitor la acea „bază politică” propusă de Molotov la 20 mai,dar  fara prea mari succese.
       Pe la mijlocul lunii iulie 1939, URSS hotărăşte sa arate Germaniei că nu va suţine Polonia n caz de conflict. Astfel, „la 14 iunie Astahov, nsărcinatul sovietic cu afaceri la Berlin, l vizitează pe ambasadorul Bulgar, Draganov, căruia i spunea tot ce vrea Moscova”.El a menţionat că URSS are trei variante de acţiune  n planul politicii externe şi anume:a)ncheierea pactului cu Anglia şi Franta, b)tărăgănarea convorbirilor cu aceste ţari, c)apropierea cu Germania.Dintre toate preferabilă era ultima, deaceea totul depindea de Germania.Daca aceasta ar face o declaraţie precum  că nu vrea să atace URSS sau că ar semna un tratat de neagresiune, atunci Moscova ar refuza cheierea acorduluicu Anglia.Cu alta cuvinte, Germaniei i se transitea că poate să atace Polonia, dar numai ncheind un tratat cu URSS.
     Aflnd de cerinţele Moscovei, Berlinul nu a răspuns n nici un fel ,hotărnd să continue tratativele referitoare doar la acordul  economic.Acest lucru nsă nu nseamnă că Hitler a renunţat la ideea de a rentoarce Danzigul – pur şi simplu el mai credea că această chestiune poate fi  rezolvată pe cale paşnică, continund presiunile asupra Poloniei. Acest lucru părea a fi posibil şi mai mult odată cu nceperea „tratativelor englezo-germane n probleme economice (la nceputul lunii iulie), la care indirect s-au atins şi relaţiile germano-polone” . Acest lucru l-a neliniştit pe Stalin, cu att mai mult că la nceputul lunii iulie tratativele sovieto-englezo-franceze,practic, s-au suspendat.nsă speranţele lui Hitler s-au spulberat rapid cnd, la 20 iulie 1939, ministrul polonez de război a declarat că Polonia va ncepe să lupte chiar dacă va fi nevoită să lupte de una singură.Plus la toate, a nceput să circule zvonul cum că „pe 23 iulie negociatorii sovietici şi occidentali au convenit asupra unui proiect de tratat care aparent era pe planul ambelor  părţi”.n realitate negocierele politice au fost amnate şi s-a hotărt nceperea negocierilor militare.
     Pomenindu-se n faţa pericolului izolării politice,Hitler a fost nevoit să dea indicaţiin vederea apropierii de URSS .La 26 iulie Schnurre, ţeful secţiei 2Europa de Răsărit” a MAE german, „i-a invitat pe Astahov şi Babarin, conducătorul reprezentanţei comerciale ntr-un restaurant berlinez, elegant, „Ewest”, ntr-un cabinet  separat”. n timpul Schnurre  a declarat că dacă URSS permite rezolvrea problemei Danzigului n folosul germanilor, atunci Berlinul poate merge la orişice cedări n faţa Moscovei. El a menţionat că activitatea germană n statele Baltice şi Romnia nu lezează drepturilesovietice, dar dacă ar dori partea sovietică,atunci germanii ar merge n ntmpinarea intereselor sovietice.Schnurre a propus şi trei etape de apropiere sovieto-germane: 1.Semnarea unui tratat economic credita-comercial, 2. Normalizarea şi ameliorarea relaţiilor n sfera protocolară şi ştiinţifică, 3.Restabilirea relaţiilor politice amicale. Ca răspuns, la 29 iulie URSS a declarat că ameliorarea relaţiilor economice poate duce la ameliorarea celor politice, dar cu condiţia că germanii să specifice forma concretă de ameliorare a acestora.
     ntre timp,parlamentul din Danzig, care şi coordona toate acţiunile cu Berlinul, a adoptat la nceputul lunii august un decret ce interzicea de la 6 august vameşilor polonezi să-şi ndeplinească funcţiile la hotarele dintre Danzig şi Prusia Orientală.Guvernul Poloniei ncurajat de reluarea tratativelor anglo-franco-sovietice, „cere anularea acestei hotărri,n caz contrar ea urma să fie interpretată ca declaraţie de război”.n consecinţă,Berlinul impus de situaţia creată,se grăbeşte de a legifera neutralitatea URSS. La 2 august Ribbentrop a avut o ntrevedere cu Astahov, unde Ribbentrop a confirmatdirect propunerile făcute de Schnurre la 26 iulie, menţionnd că ameliorarea relaţiilor sovieto-germane ar fi posibilă n cazul respectării a două condiţii: neimplicarea reciprocă n problemele şi abandonarea politicii ce merge mpotriva intereselor vitale germane.Respectarea acestor condiţii ar fi dus la evitarea oricăror disensiuni sovieto-germane de la Marea Baltică pnă la Marea Neagră, zonă n care este loc pentru ambele  state şi n care nu este neapăratca interesele sovietice să se ciocnească de cele germane.S-a mai menţionat şi despre disponibilitatea Germaniei de a se nţelege cu URSS şi n privinţa viitorului Poloniei.
     La 3 august, la Moscova, „are loc ntlnirea dintre Schullenburg şi Molotov, la care ambasadorul german propune din nou părţii sovietice mbunătăţirea relaţiilor sovieto-germane n shimbul neutralităţiiURSS n conflictul germano-polonez. Partea germană insistă ca răspunsul să i se dea ct mai repede posibil.Văznd nsă insistenţa Berlinului,URSS ridică preţul: aşteaptă ca propunerile să aibă un conţinut mult mai larg şi să vină anume din partea Germaniei.n aceste condiţii, parlamentul din Danzig este nevoit să bată n retragere.

1 nţelegnd că problema Danzigului va putea fi hotărtă doar pe cale armată, Hitler este nevoit să accepte jocul sovieticilor. Astfel, la ntlnirea cu Astahov de la 8 august 1939 partea germană dă de nţeles părţii sovietice că este dispus să-şi anunţe dezinteresul faţă de ţările Baltice (cu excepţia Lituaniei), Basarabia şi Polonia rusească n shimbul declarării dezinteresului Moscovei faţă de Polonia germană. Totodată, germanii menţionează că ei vor merge n ntmpinare oricărei alte dorinţe expuse de URSS.Pe lngă aceste , partea germană a adăugat foarte iscusit că „discuţile la această temă vor putea fi prelungite doar n cazul nesemnării acordului militar anglo-franco-sovietic”.
    Răspunsul venit din Moscova – cum că este posibilă o apropiere sovieto-germană – a sosit la 12 august, exact n ziua cnd a nceput negocierele militare sovieto-engleze-franceze, negocierii referitor la care „de la bun nceput au apărut bănuieli n eficacitatea lor ,deoarece reprezentanţii militari englezi şi francezi nu aveau destule mputerniciri” şi deoarece polonezii nu doreu să permită trecerea armatei roşii prin teritoriul lor, fiind siguri că dacă le vor acorda ruşilor acest drept,atunci aceştia niciodată nu vor mai pleca.
Hitler, ncurajat de rspunsul primit de la Moscova , semnează n aceeaşi zi directiva de pregătire de război mpotriva Poloniei, atacul asupra căreia a fost programat pentru 26 august 1939, iar la 14 august, la ordinul lui Ribbentrop a fost alcătuit şi trimis lui Schullenburg, ambasadorul german la Moscova un act care cuprindea propunerea făcută de germani părţii sovietice de a ncepe negocierile politice cu scopul de semna un acord.nsă ntlnirea Molotov-Schullenberg, de la 15 august , „partea sovietică pentru prima dată şi-a expus doleanţele” , care prevedeau: 1) semnarea unui pact de neagresiune, 2) garantarea  celor expuse la ntlnirea cu reprezentantul sovietic de la 8 august, 3) implicarea Germaniei n conflictul sovieto-japonez n vederea aplanării acestuia, 4) ncheierea tratatului economic.
     Dorind să nceapă ct mai repede negocierile politice (se apropia data programată pentru atacul Poloniei, 26 august 1939, iar situaţia cu URSS aşa şi nu era clarificată), partea germană transmite Moscovei, prin răspunsul de la 17 august, că acela expuse de Molotov n cadrul ultimei convorbiri cu  Schullenberg corespund dorinţelor guvernului german şi Germania este gata să semneze  un asemenea pact pe un termen de 25 de ani.
    Dar la Moscova Molotov  a pregătit germanilor ncă o surpriză.După cele expuse de Schullenburg, liderul sovietic a declarat că pentru apropierea sovieto-germană un prim pas ar trebui să fie ncheierea tratatului economic, şi doar după aceasta ar trebui să urmeze ncheierea tratatului de neagresiune sau confirmarea tratatului de neutralitate din 1926 cu acceptarea unui protocol special referitor la cointeresarea părţilor contractante n anumite probleme ale politicii externe, cu scopul ca acest protocol să constituie partea  organică a tratatului. Fiind ntrebat ce va conţine acest protocol, Molotov a spus că doar cele promise n urma ntlnirii de la 15 august.
     La 19 august Schullenburg a declarat, n conformitate cu instrucţiunile primite de la Ribbentrop, că „pnă la nceputul conflictului cu Polonia, care datorită situaţiei create poate izbucni destul de curnd, trebuie să clarifice poziţia lui URSS faţă de poziţia cu Germania”. După aceasta el a declarat că Ribbentrop este dispus să mergă n ntmpinarea tuturor dorinţelor conducerii sovietice, deci şi a celor expuse  la 17 august.Tot atunci Molotov i-a nmnat lui  Schulemberg proiectl pactului de neagresiuneformat din5 Articule şi un postscriptum,n care se pomenea „protocolul special” ca parte de bază a tratului. Pactul prevedea refuzul parţilor  de a folosi primele forţe,abţinerea da la acţiuni agresiuni agresive  sau atac  al unui stat asupra altuia att separat, ct şi n alianţă n alte state; interzicerea de a susţine sub orice forma un al treilea stat care are ca scop al agesiunii sale pe unul din parteneri (ar fi contribuit la privarea  Japoniei de susţinerea germană  n conflictul cu URSS); organizarea consultaţiilor n caz de apariţie a dimensiunilor şi conflictlor, iar n caz de necesitate  urmau să se formeze comisii care ar aplana aceste conflicte. Tretatul urma să fie pentru o perioadă de 5 ani cu posibilitatea prelungii automatea prelungirii automate pentru următorii 5, urmnd să intre n vigoare doar după procedura de ratificare . Este interesant faptul că n comparaţie cu  celelalte tratate semnate de URSS cu alte state, unde o condiţie era „modul de acţiune paşnică”, n proiectul trtatului sovieto-germano aşa condiţie lipseşte. n aşa mod Stalin a deschis larg uşile n calea cuceririlor germane.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica