referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Pintea Viteazul

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Legat de această mărturie şi de strategia utilizată de haiducii lui Pintea (acţiuni-fulger şi retrageri rapide la distanţe de zeci de kilometri), mai circulă o legendă despre planoarele pe care Pintea le-ar fi confecţionat şi utilizat pentru a scăpa de poterele austriece...

Varianta Printabila 


1 Haiducul Grigore Pintea „Viteazul”

Transilvania. Secolul al XVII-lea. n timpul mpăratului Leopold I al Austriei, stăpnirea habsburgică n această ţară romnească a determinat o amplă mişcare de rezistenţă din partea poporului, dar şi a nobilimii. Pe acest fundal, principele Rakoczi II a declanşat o „luptă de eliberare naţională”, bazndu-se att pe sprijinul ţărănimii iobage, ct şi pe ajutorul promis de regele Franţei (Ludovic al XVI-lea) şi ţarul Rusiei (Petru cel Mare).
n nord-vestul Transilvaniei (Maramureş, Sătmar), căpitan n armata lui Rakoczi a fost Grigore Pintea (1660-1703), cunoscut conducător al unor cete de haiduci, care acţiona de ani buni n sprijinul populaţiei şi n dispreţul nobilimii şi al autorităţilor austriece. Aşa se face că la curtea imperială de la Viena se vorbea cu admiraţie şi teamă despre „Pintyeland”, o ţară a lui Pintea, supranumit „spaima bogaţilor şi mila săracilor.”
Din documentele vremii reiese că Grigore Pintea a fost un om instruit, cunoscător al mai multor limbi străine şi al tehnicilor militare, deprinse n garnizoanele imperiale. Diplomat şi bun negociator (vezi protocolul ncheiat cu comandantul militar al cetăţii Sătmar, contele F. Lowenburg, n ianuarie 1700), Pintea a fost socotit de istorici „unul dintre cei mai nsemnaţi romni din secolul al XVII-lea” (N. Densuşianu, 1883).
n primăvara anului 1703, mai multe oraşe din nordul Transilvaniei (Zalău, Sătmar, Bistriţa, Dej, Sighet) cad n mna răzvrătiţilor. Armata lui Pintea trebuia să cucerească ce-tatea Baia Mare - vistieria imperială. n luna august, oraşul era sub asediu. n urma unei ambuscade, Pintea este mpuşcat mortal n faţa porţii de sud a oraşului.
Anii au trecut, nsă cercetătorii etnologi din secolul al XX-lea, care au studiat cultura tradiţională din acest colţ de ţară au fost surprinşi de bogăţia producţiilor folclorice avndu-l ca personaj pe Pintea Viteazul sau pe ortacii lui (balade, legende, toponime, dansuri populare - Jocul lui Vili). Aria de răspndire a acestor „documente” cuprinde toate regiunile Maramureşului, dar şi judeţele limitrofe (Bistriţa, Cluj, Sălaj, Satu Mare), respectiv din Moldova şi Banat.
Toponimele din aceste regiuni sunt mărturii ale traseelor şi popasurilor pe care cetele de haiduci ale lui Pintea le-au ntreprins: Izvorul Pintii, Casa lui Pintea, Fntna lui Pintea, Şatra Pintii, Vrfu Pintii sau Peştera lui Pintea - există numeroase legende care vorbesc despre „berbinţele cu galbeni” ale lui Pintea, ascunse n peşterile sau grotele din diverse regiuni.

„Pintea a fost un viteaz mare. El a avut un cal năzdrăvan. Apoi, oamenii mpăratului o vrut să-l prindă. El o stat călare pe cal, sus, pe Piatra Gutiului. Calul o stat ntr-un picior de d-napoi, că ş-amu se vede n piatră urma piciorului unde o stat calu. Apoi, odată o zburat calu de pă Guti, cu Pintea călare, colo, pă Vrfu-Ptietrii de cătă Şu-gătag; de-aiciuca, ca gndu, o zburat pă Piatra Săpnţii. C-apoi viteaz ca acela n-o fost altu-nime” (Dumitru Lupu Feier, 72 ani, Giuleşti, 1924; cf. T. Papahagi).

Legat de această mărturie şi de strategia utilizată de haiducii lui Pintea (acţiuni-fulger şi retrageri rapide la distanţe de zeci de kilometri), mai circulă o legendă despre planoarele pe care Pintea le-ar fi confecţionat şi utilizat pentru a scăpa de poterele austriece.
ntr-o pădure de pe Valea Cosăului, există un mormnt, despre care se spune că ar fi al celui care l-a trădat (sau ucis) pe Pintea. Cert este că şi azi locuitorii satelor din apro-piere, cnd traversează acea pădure, adaugă o piatră pe mormnt, ca să-l mpovăreze pe „nelegiuit”.
n afară de toponimele deja amintite, brandul „Pintea Viteazul” a fost mbogăţit cu amenajarea unui mormnt pe versantul sudic al masivului Guti, n apropiere de şoseaua (n serpentine) ce leagă Baia Mare de Sighetu Marmaţiei. n Pasul Guti, s-a ridicat un han ce poartă numele haiducului Pintea Viteazul. Artistul plastic Vida Gheza i-a consacrat un studiu, iar sculptorul Ioan Marchiş a realizat un bust al eroului. n anii   ’70, n Maramureş, s-a turnat un film de lungmetraj (cu actorul Florin Piersic n rolul principal), iar la biserica de lemn din Budeşti se păstrează o cămaşă de zale atribuită vestitului haiduc.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica