referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Japonia - criza economica

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Totuşi, baza lor financiară era slabă, ceea ce determina dependenţa lor de principalele ologarhii financiare. Concernele noi, ca şi cele vechi, apăreau şi se dezvoltau în procesul luptei concurenţiale între diferite grupări cu capital financiar, care s-au întărit în anii crizei economice mondiale din 1929-1933 şi în procesul pregătirii şi realizării agresiunii în politica internă şi externă a Japoniei în perioada respectivă...

Varianta Printabila 


1


INSTITUTUL DE STAT

DE RELAŢII INTERNAŢIONALE DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE






„JAPONIA N ANII CRIZEI ECONOMICE MONDIALE ŞI RĂZBOIULUI N RĂSĂRITUL DEPĂRTAT ”

CHIŞINĂU, 2007
Influenţa crizei asupra economiei Japoniei.

Criza economică mondială din anii 1929-1933 s-a manifestat cu o putere deosebită n Japonia. Aceasta se explică prin nivelul economic scăzut al Japoniei n comparaţie cu alte puteri imperialiste, slăbirea economică ca urmare a cutremurului de pămnt din 1923 şi criza financiară din 1927, precum şi pătrunderea ei n industrie şi agricultură.
Gospodăriile săteşti n Japonia jucau un rol important, spre deosebire de alte ţări capitaliste. Cu o amploare deosebită, criza s-a răsfrnt asupra sericiculturii ramură n care erau ocupaţo aproximativ jumătate din ţărani. Produsele finite erau exportate, n mare măsură, n S.U.A., dar n rezultatul crizei din America exportul s-a redus mult şi preţurile au scăzut catastrofal. Numărul gospodăriilor săteşti, care se ocupau cu sericicultura, ca un meşteşug auxiliar, s-a redus evident.
Micşorarea pieţii interne concomitent cu reducerea exportului, a dus la stocarea de mari rezerve de mărfuri, la scăderea producţiei, mai ales n cea metalurgică, a bumbacului, a hrtiei etc. Afirmnd că muncitorii snt vinovaţi de crearea acestei situaţii, capitaliţtii au nceput să-i concedieze, au  micşorat salariile. Şomajul a atins cote nemaipomenite – 3 milioane de oameni. S-a intensificat concentrarea producţiei şi centralizarea capitalului, ceea ce a dus la dispariţia burgheziei mici şi mijlocii.

Răscoala muncitorilor şi ţăranilor din 1929 – 1931

Situaţia critică n care se aflau masele muncitoare din oraşe şi sate a dus la o intensificare bruscă a luptelor de clasă. Necătind la ipocrizia sindicatelor, necătnd la teroarea aspră a poliţiei, muncitorii au luptat cu mare ncăpăţinare. Acestă perioadă este specifică şi prin faptul că muncitorii erau contra conflictelor armate, cernd autorităţilor să renunţe la acţiunile de război. Mişcarea antirăzboinică a muncitorilor şi intelectualilor orăşeni a nceput să crească. n 1931 cnd PCJ, ncă cu trei luni ninte de ocuparea Chinei de Nord-Est, a fost de acord cu autorităţile; căci pregătirea de război a chemat masele muncitoare la lupta hotărtoare pentru pace.
S-a ncordat şi lupta de clase n sate, ca urmare a creşterii impozitelor. Ţăranii cereau micşorarea impozitelor pentru arendă, reducerea obligaţiilor către stat din partea arendaşilor, şi hotărtor pledau mpotriva alungării arendaşilor de pămnt. Au fost cazuri de incendiere a proprietăţii moşierilor, dărmarea sediilor judecătoriei şi a poliţiei.

Clasele dominante n calea fascismului şi agresiunii(1929 – 1931)
 

1 Criza economică şi lupta crncenă ntre clase au provocat schimbări n politica şi tactica lagărului de la conducere.
Tendinţa principală a acestei politici consta n fascizarea regimului şi dezlănţuirea unui război. n aceşti ani s-a consolidat propaganda fascistă, au fost fondate multe organizaţii fasciste care au ncercat să acapereze puterea.
Principala direcţie a agresiunii şi fascismului a fost oligarhia financiară, folosirea forţelor armate  pentru realizarea scopurilor propuse. Pentru ntărirea influenţei, clica militaristă se baza pe concernele noi apărute, care concurau cu grupurile oligarhice financiare de bază(Miţui, Miţubisi, Easuda, Sunitamo). Noile concerne erau investite de capital cu nclinare spre ramurile militare(metalurgia neferoaselor, construcţia avioanelor, s.a.) şi de aceea erau strns legaţi cu cercurile militariste şi n special interesaţi de conjunctura de război.
Totuşi, baza lor financiară era slabă, ceea ce determina dependenţa lor de principalele ologarhii financiare. Concernele noi, ca şi cele vechi, apăreau şi se dezvoltau n procesul luptei concurenţiale ntre diferite grupări cu capital financiar, care s-au ntărit n anii crizei economice mondiale din 1929-1933 şi n procesul pregătirii şi realizării agresiunii n politica internă şi externă a Japoniei n perioada respectivă.
Conducerea, formată din reprezentanţi ai partidului burgezo-moşieresc, deţinnd puterea din 1929 pnă n 1931, n principiu ducea aceeaşi politică de reacţie ca şi precedentul partid de la conducerea săiukai, totuşi cabinetul minsăiţo,adică partidul burghezo-moşieresc, au recurs la mascarea acestei reacţii politice, introducnd proiecte de legi ce vizau reformele pentru comercianţi.
n acelaş timp, conducerea partidului minsăito, pregătindu-se de desfăşurarea războiului, a ntărit represiile. Au continuat arestări n masă, care s-au nceput la 15 martie 1929, de menţionat mai ales acţiunile lor din februarie şi iunie 1930 şi n ajunul ocupării Nord- Estului Chinei.


Cotropirea Chinei de Nord – Est

China de Nord – Est este privită de către imperialiştii japonezi ca principala bază de atac pentru agressiunea mpotriva altor regiuni din China, ct şi contra Uniunii Sovietice şi Mongoliei. Criza economică mondială a consolidat tendinţele de decidere a acestor nenţelegeri din contul U.R.S.S. n  aceste condiţii monopoliştii japonezi erau convinşi, că puterile imperialiste nu le vor ncurca n realizarea agresiunii mpotriva Chinei. Şi nu s-au nşelat. n septembrie 1931, Japonia a nceput ocuparea provinciilor din Nord – Estul Chinei.
Conducerea Japoneză, elabornd n 1931 un plan de război operativ mpotriva U.R.S.S., tindea să provoace o scnteie pentru nceperea acţiunilor militare : ncă la 16 martie 1931 teroriştii au atacat punctul de predare a mărfii, care aparţinea Rusiei, n Japonia, iar după ocuparea Chinei de Nord – Est s-a făcut şi mai evidentă propaganda antirusească.
Ocuparea Chinei de Nord – Est a avut ca una din consecinţe şi ncordarea luptei de clasă n oraşe şi sate. S-au consolidat manifestări antirăzboinice. Mitingurile şi conferinţele mpotriva războaielor au avut loc n septembrie 1931 n satul Toeama, Aomori şi n alte regiuni ale ţării. Muncitorii cereau achitarea restanţelor de salarii, primirea lor, după ntoarcerea din armată, la locurile de muncă precedente şi n aceleaşi condiţii. Sub această lozincă au avut loc o serie de greve, printre care şi marea grevă a muncitorilor din metropola Tokio din martie 1932.



Referinţe bibliografice :

•    „Новейшая история стран Азии и Африки”, издателъство Московсково университета, 1965
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica