referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Desfiintarea rumaniei

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

In prima jumatate a secolului al XVIII lea, obligatiile rumânilor (Tara Românească) si a vecinilor (Moldova) fata de stapanii de mosii au căpătat tot mai mult conţinutul unei adevarate robii. Absenţa unor reglementări precise privind claca si ramanerea ei la dispozitia boierilor, vinderea individuală a rumânilor si a vecinilor, in afara mosiei, duc la accentuarea conflictelor sociale pănă la radicalizarea lor...

Varianta Printabila 


1

                              Reformele lui Constantin Vodă Mavrocordat
desfiinţarea rumniei – Ţara Romnească, 1746, august 5


                     Constantin Mavrocordat , figură reprezentativă n analele domniilor fanariote prin eruduţia şi legăturile sale externe, a dobndit prerogativele de domn  din anul 1730,  odată cu moartea tatalui său, ocupnd  de 6 ori tronul Tării Romaneşti si de 4 ori pe cel al Moldovei, in perioada 1730 - 1769 .

                       In prima jumatate a secolului  al XVIII lea, obligatiile rumnilor (Tara Romnească) si a vecinilor (Moldova) fata de stapanii de mosii au căpătat tot mai mult conţinutul unei adevarate robii. Absenţa unor reglementări precise privind claca si ramanerea ei la dispozitia boierilor, vinderea individuală a rumnilor si a vecinilor, in afara mosiei,  duc la accentuarea conflictelor sociale pănă la radicalizarea lor.
                      Degenerarea situaţiei catre conditia robiei s-a remarcat  incepand din a doua jumatate a sec. XVII, determinată pe de o parte de abuzurile stapanilor, iar pe de alta de imposibilitatea ţăranilor de a opune rezistenta stăpnilor de pămnt. Treptat, dreptul lor de proprietate asupra pamantului a fost convertit doar n drept de folosinta, la care se aduga proprietatea  asupra uneltelor de munca , inventarul gospodariei si vitele . Fuga in masa a taranilor şi revoltele /răscoale semnalate pe diverse proprietăţi au impus necesitatea reglementării raporturilor dintre tarani si stapani de  mosii .

                 Desfiintarea rumniei si a veciniei a fost acceptată de domnii celor doua Ţari Romane in primul rand pentru  a pune capat fugii in masa a taranilor pe alte mosii,( in paduri, la munte, peste granite) dat fiind că aceasta avea repercursiuni asupra visteriei prin scaderea evidenta a numarului contribuabilor datorita dublei dependente pe care acestia o aveau atat fata de stapanul feudal, cat si fata de domnie( cu podvezi, cai de olac, conace, lucrul domnesc, etc.).  

                     Domnia nsă, era direct interesata n actiunea de sporire a numarului contribuabililor, dar era constrnsă si de ordinal Portii, care, alarmata  de proportiile luate de fuga taranilor, a trimis firman domnului C. Mavrocordat poruncindu-i sa treacă la pedepse mai aspre faţă de cei care se vor opune masurilor prevăzute,  atat faţă de taranii care fugeau neplatindu-si darile, cat si faţă de boierii care s-ar fi opus reformelor menite sa-i aduca inapoi pe fugari.  Pretenţiile mereu crecnde ale Porţii au dus la  cresterea  fiscalitatii, influentand raporturile  sociale şi impunand schimbari in structura relatiilor agrare din cele două Ţări Romne. Reforma  lui Mavrocordat a fost  consecinta directă a acestei conjuncturi.
                     Au existat şi  anterior ncercări de reglementare a relaţiilor dintre stăpnii de moşii şi rumnii copleşiţi de dări.
                     Esenta reformei lui C. Mavrocordat din 1746 din Ţara Romnească a constat in reglementarea de catre stat a obligatiilor taranilor dependenti, care pana atunci se aflau la discretia stapanilor de mosie.  Hotărrea  adunării obsteşti a Tării Romnesti, primind ntăritura domnului la data de  5 august 1746 , era actul juridic cu putere de lege care consfinţea eliberarea din rumnie, stabilind totodată condiţiile de aplicare a prevederilor sale.
                   In preambulul actului boierii ncercau să confere hotărrii un sens uman, cu conotaţii religioase, artătnd că rumnia nu este  de nici un folos, ci şi de mare pagubă sufletului creştinescu şi de mare pagubă sufletului nostru, iar desfiinţarea sa  ar fi mai mult pentru uşurarea sufletelor noastre  şi a părinţilor, a moşilor şi strămoşilor...
               
1 Boierii precizau că moşteniseră  acest vechiu si rau obiceiu al rumniei, carele de la mosii si stramosii nostrii pana astazi au ramas asupra capului nostru, cu intenţia desigur de a se dezvinovăţi n ochii contemporanilor. In continuare stabileau că măsura se aplica pentru rumnii ce i-am avut pnă acum la stăpnirea noastră, fiind  vnduţi cu moşiile lor den vremile cele vechi la strămoşii noştrii, adăugnd că ori la cine  den neamul boierescu sau la mănăstiri vor fi rumni cu moşiile lor , interveneau cu o formulă restrictivă n sensul că moşiile să rămnă la stăpnirea noastră să le stăpnim cum şi pnă acum…In consecinţă stăpnii de moşii şi păstrau n continuare privilegiul de a deţine pămntul, ţăranii eliberaţi neavnd dect dreptul de a-l munci.
                Actul amintea şi posibilitatea că unii proprietari nu vor fi de acord cu această măsură, de aceea consemna care dintre noi va vrea den bună voiţa lui ca să-i iarte pentru a sa pomenire, bine va face; iar de nu va vrea(…)să aibă a face acei rumni cum vor putea… Oricare ar fi fost varianta, rumnii eliberaţi aveau obligaţia  să dea bani de fieştecare cap cte taleri zece şi să se răscumpere şi, şi cu voe de va fi stăpnului său şi fără voe, ei să facă bani şi să-i dea la stăpnul său..
                 Se consemna şi  soluţia n cazul mpotrivirii stăpnilor de moşii şi a refuzului de a primi plata răscumpărării…şi nevrndu să-i priimească , va veni de va face jalbă la divan, dar nu li se oferea nici o garanţie juridică de soluţionare, totul rămnnd n continuare la discreţia divanelor de judecată, care, după cum se ştie, erau constituite din marii boieri.
                     Actul era contrasemnat de 64 de boieri mari şi mici, dar şi de către reprezentanţii bisericii, direct interesaţi n noua formă de stăpnire a pămntului şi de exercitare a obligaţiilor de clacă.

               Rumnii se transforma in oameni liberi fara pamant, asezati cu invoiala pe mosii, laturasi cu drept de stramutare nelimitat, cu un număr de zile de claca stabilite de stat, neputand fi stramutati fara  voia lor si nici vanduti altui stapan.
Taranii cu invoiala au fost siliti la un numar mai mare de  zile de muncă,  ducand  la asimilarea fostilor rumani sau vecini cu taranii liberi, sezatori pe mosiile boieresti.
               Prin reforma lui C. Mavrocordat, rumnii au fost eliberati de munca nelimitata si trecuti la munca reglementata de  stat. Cresterea zilelor de claca  a taranilor laturasi, asezati pe mosii, are drept  consecinta eliberarea serbilor  de lucrul fara limita pt stapan , usurandu-se  astfel obligatiile lor.
                Denumirea de rumn nsă a mai dainuit pe multe mosii cu toate ca actul de rascumparare  din 1746 prevedea fara echivoc aceasta disparitie cu conditia ca toti rumnii sa fi platit taxa de 10 taleri . In practica, rascumpararea nu a fost simpla; unii tarani nu aveau suma de rascumparare sau nu aveau nevoie sa isi schimbe statutul juridic  si  au ramas in starea initiala.  
                 Reforma lui C. Mavrocordat inseamna interventia statului in relaţiile agrare intr-un moment de mare tensiune, cand carmuirea a fost silita sa asimileze pe rumni si vecini cu  oamenii cu invoiala. Boierii au admis eliberarea acestora ca sa opreasca  fuga  dar mai tarziu au incercat sa revina la situatia de dinainte marind  numarul  zilelor de claca si chiar au incercat sa anuleze  reforma domnitorului.

    BIBLIOGRAFIE

Istoria Romniei, Ed.  Academiei RPR, vol  3, Bucuresti, 1964
Relatiile agrare din secXVIII  in Tara Romnească, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1968
DRA, Ţara Romnească,  Ed. Academiei RSR, 1968,vol I, documentul  300
P.P.Panaitescu, Obştea ţărănească n Ţara Romnească şi Moldova, Ed. Academiei RPR, Bucureşti, 1964
Florin Constantiniu, Relaţiile agrare n Ţara Romnească n sec XVIII, Bucuresti, 1972
V. Mihordea,Relaţiile agrare din sec al XVIII lea n Moldova, Bucuresti, Ed Academiei RSR, 1968


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica