referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Pactul Molotov-Ribbentrop

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

"Toată Europa ştie că în aceste zile noi am fost ocupaţi şi înrobiţi de trupele sovietice. Astăzi, în esenţă, noi nu consemnăm eliberarea, ci ocuparea Chişinăului. Pentru noi, 24 august nu este o sărbătoare, precum afirmă preşedintele Moldovei...

Varianta Printabila 


1

Memorandumul lui Ribbentrop pentru
Hitler

Baumschale, 24 iunie 1940

  n protocolul aiţional secret din 23 august se spune: n ceea ce priveşte Europa de Sud-Est, partea sovietică insistă asupra interesului ei n Basarabia. Partea germană a declarat că manifestă un dezinteres politic total faţă de teritoriile aceste.
  După cte-mi amintesc, atunci au avut loc următoarele:
  n timpul delimitării sferelor de interes n Europa de Est, atunci cnd an nceput să discutăm despre Europa Sud-Estică, Sovietele au ubliniat cointeresele lor n Basarabia. n legătură cu aceasta eu am făcut o declaraţie orală despre dezinteresul nostru n chestiunea Basarabiei. Totuşi, pornind de la caracterul nedeterminat al relaţiilor germano-ruse de atunci, fapt ce trebuia avut n vedere din prudenţă, eu am hotărt să nu recunosc pretenţiile ruse la Basarabia n mod deschis, adică n formă scrisă, şi am ales pentru protocol o formulare cu caracter general: cnd erau dezbătute problemele Europei Sud-Estice, am făcut o declaraţie generală despre aceea că Germania nu este din punct de vedere politic cointeresată n aceste teritorii, adică n Europa de Sud-Estică. Pe cnd cointeresarea economică a Germaniei n teritoriile Europei Sud-Estice a fost subliniată de către mine ntr-un chip ct se poate de limpede.
Aceasta corespundea instrucţiunilor generale date mie de către Fuhrer n ceea ce priveşte Europa Sud-Estică, după cum, din cite-mi amintesc, corespundea şi directivelor speciale ale Fuhrerului, pe care le-am primit nainte de plecarea mea la Moscova şi prin care Funhrerul mă mputernicea să declar dezinteresul german faţă de teritorile Europei Sud-Estice – inclusiv pnă la Constantinopol şi Strmtori, dacă asta ar fi fost necesar Ultimele, nsă, nu au fost puse n discuţie.


Ribbentrop.


Locţiitorului comisarului poporului
Pentru apărare
Comisarului de armată de rangul I
Tov. Şceadenko E.A.

Notă-Raport

  Misiunea dată de Comisarul Poporului pentru Apărarea mareşalul Uniunii Sovietice tov. TIMOŞENKO şi D-voastră am ndeplinit-o.
  Cele 15 zile petrecute pe direcţia Basarabia şi munca desfăşurată nemijlocitla trupe mi permit să trag unele concluzii.
  Armatele roşii 12,5 şi 9 ale Frontului de sud au avut două variante de acţiuni n scopul eliberării Bucovinei şi Basarabiei. Prima variantă: dacă guvernul Romniei nu cade de acord să părăseacă benevol Bucovina şi Bsarabia şi să-şi retragă trupele peste rul Prut, Armatele roşii, printr-o ofensivă vertiginoasă executată de peste linia Nistrului, urmau să elibereze cu arma n mnă Bucovina şi Basarabia. A doua variantă: n cazul rezolvării pe cale paşnică a problemei, ntroducerea rapidă n Bucovina şi Basarabia doar a unei părţi a trupelor roşii concentrate pe Nistru, n scopul ieşirii neamnate pe traseul rului Prut.
  Directivele ( planul de acţiuni ) date de Comandatul Frontului de sud generalul de armată tov. Jukov n vederea executării primei variante prezentau o misiune operativă destul de energică şi bine finalizată, potrivit căreia Armatele 12 şi 9, sprijinite de o lovitură secundară a Armatei 5, trebuiau să nimicească, prin lovituri pe direcţia Iaşi, gruparea de nord, principală de trupe romne. Armata 9 urma să elibereze raionul Chişinău, după care, cu unităţi mobile  şi infanterie, trebuia să vină Armatelor 12 şi 5 n ajutor spre a desăvrşi ncercuirea inamicului n Basarabia de Nord.
  De cum s-a aflat că guvernul Romniei a consimţit benevol să părăsească Bucovina şi Basarabia şi să-şi retragă trupele peste r. Prut, s-a procedat la executarea celei de a doua variante de forţare rapidă a Nistrului, fără vreun foc de armă.
 


nchiendu-mi notele, exprim o adncă mulţumire Comisarului Poporului mareşarului Uniuni Sovietice tov.Timoşenko şi D-voastră, tov. Locţ. al Com.Pop. , pentru posibilitatea de a lucra la trupe, datorită căruia am putut să-mi sporesc bagajul cu noi cunoştinţe cu practica trupelor, precum şi pentru posibilitatea de a contribui pe ct mi stă n putere la cauza noastră comună.

Profesor al Academiei
Marelui stat major
General-major
V.Melikov
Moscova, 18 iulie 1940  

Munca politică de partid


  Principalul conţinut al muncii politice de partid a fost:
a)    Lămurirea profundă a problemelor vitind situaţia internaţională, relaţiile noastre cu Romnia, a misiunii ce revenea Armatei Roşii, unităţilor şi marilor unităţi ale Regiunii.
b)    ntărirea prin toate mijloacele a disciplinii militare sovietice şi lupta pentru calificative execelente.
c)    Ulterior lămurirea esenţei şi semnificaţiei strălucitei victorii a politicei externe staliniste – rezolvarea pe cale paşnică a conflictului ntre U.R.S.S. şi Romniei.
d)    O amplă muncă de lămurire n snul populaţiei Basarabiei şi Bucovinei de Nord.
e)    Prevenirea cazurilor de jaf şi borfăşiei.
  Principalele forme ale muncii politice de partid la unităţi şi subunităţi au fost: mitinguri de scurtă durată, adunări, informaţii politice, convorbiri individuale şi n grup, editarea gazetelor de perete şi a foilor de luptă.
  Starea moral-politică a unităţilor şi a marilor unităţi ale frontului n toate etapele de executare a misiunii fixate a fost şi continuă să fie fermă şi constantă.
  ntreg efectivul frontului s-apregătit ntr-o atmosferă de mare avnt politic n vederea executării misiunii de luptă.
  n paralel cu starea moral-politică fermă, au fost nregistrate şi unele cazuri de dispoziţii politice negative, care au luat forma de:
a)    enunţuri osule ale unor luptători aparte n ce priveşte relaţiile U.R.S.S. şi Romniei;
b)    enunţuri negative privind măsurile ndreptate spre ntărira disciplinei militare sovietice.



Urmari
Urmările pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) vor fi practic continuate de către pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfrşitul celui de-al doilea război mondial, n 1945, o "nouă" rempărţire a sferelor de influenţă n Europa, vestul urmnd a se afla sub influenţa Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influenţa binefăcătoare a Uniunii Sovietice.Din păcate, pentru zeci de milioane de oameni, trăind n Albania, Belarus, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană (sau RDG), Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia şi Ungaria, ceea ce au hotărt cţiva politicieni, iniţial Hitler şi Stalin, n 1939, ulterior Churchill, Roosevelt şi, din nou, Stalin, n 1945, dintr-o simplă trăsătură de condei, avea să fie tragedia lor pentru 2 sau 3 generaţii, ntre 1945 şi 1989.



Concluzie

  Comisia Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova, n scopul restabilirii adevărului istoric, ţinnd cont de decizii Comisiei similare a Congresuluial doilea de deputaţi al poporului din U.R.S.S. şi de rezultatele muncii desfăşurate n ultimii ani de istoricii şi juriştii din republică şi de peste hotare, a examinat aspectele esenţiale ale semnării nfăptirii şi urmărilor Tratatului sovieto-german de ne agresiune din 23 august 1939 şi ale Protocoluluoi adiţional secret.
  Studiind acest tratat şi Protocolul adiţional secret, precum şi consecinţele lor istorice şi juridice pentru Basarabia şi Bucovina de Nord, Comisia a constatat:
  Basarabia şi Bucovina de Nord au fost dintotdeauna părţi componente ale Statului Moldova, creat n secolul al XIV-lea pe pămntul strămoşilor romănilor - geto-dacii.



Cum influenteaza acum Pactul Molotov-Ribbentrop pe Moldava. Organizaţiile din opoziţie protestează mpotriva sărbătoririi "eliberării Moldovei de sub ocupaţie fascistă"
Chişinău. Organizaţiile social-politice care snt n opoziţie faţă de Partidul Comuniştilor, aflat la guvernare, protestează mpotriva sărbătoririi "eliberării republicii de sub ocupaţie fascistă", care s-a desfăşurat săptămna aceasta.Precum informează agenţia INFOTAG, Asociaţia Deţinuţilor Politici, Asociaţia Anti Pactul Molotov-Ribbentrop, Asociaţia Veteranilor Armatei Romne au organizat marţi seara o acţiune de protest mpotriva solemnităţilor oficiale cu prilejul "sărbătoririi a 60 de ani de la eliberarea Chişinăului de sub ocupaţie fascistă". Cteva zeci de persoane, majoritatea fiind foşti deţinuţi politici ai regimului sovietic şi veterani ai Armatei Romne, s-au adunat n centrul Chişinăului, au mers pe bulevardul central al capitalei pnă la gară. Aici, ei au desfăşurat un miting, reamintind că din această gară, n anii de după cel de-al doilea război mondial, mii de familii de moldoveni au fost duse n Siberia , Kazahstan şi n Extremul Orient. Participanţii la manifestaţie purtau tricoloruri, pancarte pe care scria: "Basarabia este pamnt romnesc!", "Cerem lichidarea consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop!", "24 august 1944 - tragedie a Basarabiei", "OSCE - nu vinde Basarabia Rusiei!". Iacob Golovca, preşedintele Asociaţiei Anti Pactul Molotov-Ribbentrop, a calificat zilele de 23 şi 24 august drept "zile ruşinoase n istoria Romniei şi a provinciilor sale, Basarabia şi Bucovina de Nord". "Toată Europa ştie că n aceste zile noi am fost ocupaţi şi nrobiţi de trupele sovietice. Astăzi, n esenţă, noi nu consemnăm eliberarea, ci ocuparea Chişinăului. Pentru noi, 24 august nu este o sărbătoare, precum afirmă preşedintele Moldovei. Pentru noi, aceasta este, mai degrabă, o zi de mhnire şi de doliu", a spus Golovca. Vadim Pirogan, preşedintele Asociaţiei Veteranilor Armatei Romne, a declarat că "sărbătoarea organizată la 24 august continuă să-i separe pe veteranii armatelor romne şi sovietice". "Aceşti oameni nu snt vinovaţi, trebuie să cinstim memoria tuturor celor care au căzut. Dar, pentru a-i uni pe veterani, nu trebuie să se construiască capul de pod Şerpeni, ci un memorial n amintirea tuturor celor care au căzut", a subliniat Pirogan. Manifestanţii au acuzat puterea "de proslăvirea asupritorilor romnilor basarabeni" şi au cerut "să se renunţe pnă la urmă de Pactul Molotov-Ribbentrop",








1  care a creat Republica Actuala Republica Moldova este o consecinta a odiosului Pact Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, a invaziei sovietice asupra Romaniei la 28 iunie 1940, a rapirii si subjugarii Basarabiei si nordului Bucovinei de catre Rusia comunista, care i-a despartit pe romani cu forta armelor, izolindu-i prin sirma ghimpata de la Prut. R.S.S.Moldoveneasca a fost constituita, in mod nelegitim, la Moscova, prin hotarirea Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 2 august 1940, fara participarea basarabenilor si contrar vointei lor. Acesta inseamna ca denumirea Republica Moldova nu este altceva decit o uzurpare a titulaturii Moldovei voievodale, iar existenta ei ca „stat independent“ – o urmare a raptului sovietic din 1940, o intruchipare a separatismului incurajat si sustinut prin toate mijloacele posibile si imposibile de catre Rusia imperialista si agresiva, care a transformat-o intr-un avanpost strategic pentru dominatia sa in Balcani. Moldova separat de Romnia".


Stalin şi Hitler, morţii care trebuie ncă ucişi

n ultimele zile ale lunii iunie, preşedintele Romniei a demonstrat o dată n plus că e un actor politic care joacă excelent n piesele prezentate n premieră absolută. Băsescu e cel dinti politician postdecembrist care a cştigat toate bătăliile sale electorale. El a fost singurul lider de la Bucureşti care a reuşit să repună n circulaţie sintagma "două state romneşti" fără să strnească proteste n vrful piramidei de la Chişinău. n fine, dar nu şi n ultimul rnd, Romnia, prin gura actualului său preşedinte, pentru prima oară n istorie a condamnat oficial conspiraţia dintre Stalin şi Hitler n urma căreia Uniunea Sovietică a anexat Basarabia şi nordul Bucovinei.

Se impune o reparaţie istorică

La mplinirea a 65 de ani de la ultimatumul Moscovei adresat Bucureştiului, Traian Băsescu a făcut o declaraţie n care a dezaprobat fără echivoc Pactul Molotov-Robbentrop. Preşedintele a spus că se nchină cu respect n faţa fraţilor de peste Prut care, "ca urmare a unor greşeli istorice grave", s-au văzut nevoiţi să nveţe "să trăiască zilnic cu suferinţa, de la cea a despărţirii de familie la cea a dezrădăcinării de limbă şi neam". La mijloc, dă de nţeles liderul de la Bucureşti, e o nedreptate care i s-a făcut Romniei şi rămne, deocamdată, nenlăturată.


 El nu pune la ndoială, desigur, actualul statu-quo din Europa, dar lasă să se ntrevadă că o reparaţie istorică se impune. Care e semnificaţia acestui gest politic? Are rost, oare, astăzi să te mai războieşti n vorbe cu Stalin şi Hitler n situaţia n care cauza lor pare pierdută iremediabil? Nu ncape discuţie. Sunt morţi care trebuie ncă ucişi. Urmează să fie spulberat duhul lor rău şi lichidate consecinţele crimelor pe care le-au săvrşit. Numai n acest caz poţi spera să nu mai retrăieşti o dată istoria.
O declaraţie, chit că detonată ca o adevărată bombă de presă, nu pune ncă punctul pe "i", fireşte. Şi nici n-are cum. E ncă mult pnă departe. Ea pune, nsă, degetul pe rană. Condamnarea oficială de către Romnia a raptului de la 28 iunie 1940, nainte de a avea un impact practic, are deja, nendoios, o semnificaţie istorică. Trendul ei pozitiv este incontestabil. Romnia lasă să se nţeleagă foarte clar că nu a ncheiat conturile cu trecutul. Şi momentul pentru un atare demers este ct se poate de potrivit.

Preţul ocupaţiei sovietice

Recent, pentru prima dată Statele Unite şi aliaţii lor din Europa au afirmat că sfrşitul ocupaţiei naziste n-a fost şi nceputul libertăţii pentru ţările Europei Centrale şi ale celei de Est. n fond, ei şi-au pus cenuşă pe creştet, recunoscnd că Ialta a fost o greşeală care a facilitat expansiunea bolşevismului n lume. Această schimbare de optică occidentală şi spune deja cuvntul. Estonia, Letonia şi Lituania, sprijinite de comunitatea euroatlantică, pretind, la ora actuală, scuze de la Rusia pentru ocupaţia ţărilor baltice, dar şi compensaţii pentru imensele pagube pricinuite. Vilniusul, de exemplu, cere de la Moscova 25 miliarde de dolari. Potrivit autorităţilor lituaniene, acesta e preţul minim al ocupaţiei sovietice.
Romnia poate şi trebuie acum să urmeze exemplul balticilor. Situaţia ei n cazul invaziei sovietice n Basarabia este identică, fireşte, cu cea a Estoniei, Letoniei şi Lituaniei. Ce-i drept, Occidentul ntotdeauna a reproşat URSS ocuparea teritoriilor baltice şi, totodată, a trecut sub tăcere de multe ori anexarea Basarabiei. Am avut de a face, desigur, cu un dublu standard care are mai multe explicaţii. Din lipsă de spaţiu şi timp, nu le vom trece n revistă pe toate. Vom spune doar că una din cauzele acestei atitudini stă n situaţia geopolitică pe care a avut-o Romnia n perioada postbelică. Acum, nsă, o dată cu extinderea UE şi NATO spre Est, lucrurile s-au schimbat. Intrarea Ucrainei n sistemul occidental de securitate se constituie, de asemenea, ntr-un factor care ncurajează Romnia să reclame lichidarea consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop. Nu este vorba neapărat de revizuirea grabnică a hotarelor, ci de nişte recompense substanţiale pe care Bucureştiul are tot temeiul să le ceară şi chiar să le obţină de la Moscova.



Harta mpărţirii Europei Răsăritene conform cu
prevederile Pactului Molotov-Ribbentrop

 
Pactul Molotov-Ribbentrop a fost un pact secret, ncheiat ntre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova n ziua de 23 august 1939 de către Vyaceslav Molotov, ministru de externe al Uniunii Sovietice şi Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al celui de-al Treilea Reich n prezenţa lui Iosif Vissarionovici Stalin.



● Memorandumul lui Ribbentrop pentru
Hitler

● Notă-Raport
● Urmari

●Munca politică de partid

●Concluzie

●Bibliografie

●Cum influenţează acum Pactul Molotov-Ribbentrop

●Stalin şi Hitler, morţii care trebuie ncă ucişi

●Se impune o reparaţie istorică

●Preţul ocupaţiei Sovietice

●Harta mpărţirii Europei Răsăritene conform prevederilor Pactului Molotov-Ribbentrop




Bibliografia:

●„Pactul Molotov-Ribbentrop şi
consecinţele lui pentru Basarabia”
culegere de documente, Chişinău
 Universitas – 1991, selecţii
I.Şişcanu, V.Văratec;
●Em. Bold, I.Ciuperca,
„Europa n deriva. Din istoria
Relaţiilor internaţionale”
Iaşi, Demiurg, 2001
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica