1

Memorandumul lui Ribbentrop pentru
Hitler

Baumschale, 24 iunie 1940

  În protocolul aiţional secret din 23 august se spune: «În ceea ce priveşte Europa de Sud-Est, partea sovietică insistă asupra interesului ei în Basarabia. Partea germană a declarat că manifestă un dezinteres politic total faţă de teritoriile aceste.»
  După cîte-mi amintesc, atunci au avut loc următoarele:
  În timpul delimitării sferelor de interes în Europa de Est, atunci cînd an început să discutăm despre Europa Sud-Estică, Sovietele au ubliniat cointeresele lor în Basarabia. În legătură cu aceasta eu am făcut o declaraţie orală despre dezinteresul nostru în chestiunea Basarabiei. Totuşi, pornind de la caracterul nedeterminat al relaţiilor germano-ruse de atunci, fapt ce trebuia avut în vedere din prudenţă, eu am hotărît să nu recunosc pretenţiile ruse la Basarabia în mod deschis, adică în formă scrisă, şi am ales pentru protocol o formulare cu caracter general: cînd erau dezbătute problemele Europei Sud-Estice, am făcut o declaraţie generală despre aceea că Germania nu este din punct de vedere politic cointeresată în «aceste teritorii», adică în Europa de Sud-Estică. Pe cînd cointeresarea economică a Germaniei în teritoriile Europei Sud-Estice a fost subliniată de către mine într-un chip cît se poate de limpede.
Aceasta corespundea instrucţiunilor generale date mie de către Fuhrer în ceea ce priveşte Europa Sud-Estică, după cum, din cite-mi amintesc, corespundea şi directivelor speciale ale Fuhrerului, pe care le-am primit înainte de plecarea mea la Moscova şi prin care Funhrerul mă împuternicea să declar dezinteresul german faţă de teritorile Europei Sud-Estice – inclusiv pînă la Constantinopol şi Strîmtori, dacă asta ar fi fost necesar Ultimele, însă, nu au fost puse în discuţie.


Ribbentrop.


Locţiitorului comisarului poporului
Pentru apărare
Comisarului de armată de rangul I
Tov. Şceadenko E.A.

Notă-Raport

  Misiunea dată de Comisarul Poporului pentru Apărarea mareşalul Uniunii Sovietice tov. TIMOŞENKO şi D-voastră am îndeplinit-o.
  Cele 15 zile petrecute pe direcţia Basarabia şi munca desfăşurată nemijlocitla trupe îmi permit să trag unele concluzii.
  Armatele roşii 12,5 şi 9 ale Frontului de sud au avut două variante de acţiuni în scopul eliberării Bucovinei şi Basarabiei. Prima variantă: dacă guvernul României nu cade de acord să părăseacă benevol Bucovina şi Bsarabia şi să-şi retragă trupele peste rîul Prut, Armatele roşii, printr-o ofensivă vertiginoasă executată de peste linia Nistrului, urmau să elibereze cu arma în mînă Bucovina şi Basarabia. A doua variantă: în cazul rezolvării pe cale paşnică a problemei, întroducerea rapidă în Bucovina şi Basarabia doar a unei părţi a trupelor roşii concentrate pe Nistru, în scopul ieşirii neamînate pe traseul rîului Prut.
  Directivele ( planul de acţiuni ) date de Comandatul Frontului de sud generalul de armată tov. Jukov în vederea executării primei variante prezentau o misiune operativă destul de energică şi bine finalizată, potrivit căreia Armatele 12 şi 9, sprijinite de o lovitură secundară a Armatei 5, trebuiau să nimicească, prin lovituri pe direcţia Iaşi, gruparea de nord, principală de trupe române. Armata 9 urma să elibereze raionul Chişinău, după care, cu unităţi mobile  şi infanterie, trebuia să vină Armatelor 12 şi 5 în ajutor spre a desăvîrşi încercuirea inamicului în Basarabia de Nord.
  De cum s-a aflat că guvernul României a consimţit benevol să părăsească Bucovina şi Basarabia şi să-şi retragă trupele peste r. Prut, s-a procedat la executarea celei de a doua variante de forţare rapidă a Nistrului, fără vreun foc de armă.
 


Închiendu-mi notele, exprim o adîncă mulţumire Comisarului Poporului mareşarului Uniuni Sovietice tov.Timoşenko şi D-voastră, tov. Locţ. al Com.Pop. , pentru posibilitatea de a lucra la trupe, datorită căruia am putut să-mi sporesc bagajul cu noi cunoştinţe cu practica trupelor, precum şi pentru posibilitatea de a contribui pe cît îmi stă în putere la cauza noastră comună.

Profesor al Academiei
Marelui stat major
General-major
V.Melikov
Moscova, 18 iulie 1940  

Munca politică de partid


  Principalul conţinut al muncii politice de partid a fost:
a)    Lămurirea profundă a problemelor vitind situaţia internaţională, relaţiile noastre cu România, a misiunii ce revenea Armatei Roşii, unităţilor şi marilor unităţi ale Regiunii.
b)    Întărirea prin toate mijloacele a disciplinii militare sovietice şi lupta pentru calificative execelente.
c)    Ulterior lămurirea esenţei şi semnificaţiei strălucitei victorii a politicei externe staliniste – rezolvarea pe cale paşnică a conflictului între U.R.S.S. şi României.
d)    O amplă muncă de lămurire în sînul populaţiei Basarabiei şi Bucovinei de Nord.
e)    Prevenirea cazurilor de jaf şi borfăşiei.
  Principalele forme ale muncii politice de partid la unităţi şi subunităţi au fost: mitinguri de scurtă durată, adunări, informaţii politice, convorbiri individuale şi în grup, editarea gazetelor de perete şi a foilor de luptă.
  Starea moral-politică a unităţilor şi a marilor unităţi ale frontului în toate etapele de executare a misiunii fixate a fost şi continuă să fie fermă şi constantă.
  Întreg efectivul frontului s-apregătit într-o atmosferă de mare avînt politic în vederea executării misiunii de luptă.
  În paralel cu starea moral-politică fermă, au fost înregistrate şi unele cazuri de dispoziţii politice negative, care au luat forma de:
a)    enunţuri osule ale unor luptători aparte în ce priveşte relaţiile U.R.S.S. şi României;
b)    enunţuri negative privind măsurile îndreptate spre întărira disciplinei militare sovietice.



Urmari
Urmările pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) vor fi practic continuate de către pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în 1945, o "nouă" reîmpărţire a sferelor de influenţă în Europa, vestul urmând a se afla sub influenţa Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influenţa binefăcătoare a Uniunii Sovietice.Din păcate, pentru zeci de milioane de oameni, trăind în Albania, Belarus, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană (sau RDG), Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Ungaria, ceea ce au hotărât câţiva politicieni, iniţial Hitler şi Stalin, în 1939, ulterior Churchill, Roosevelt şi, din nou, Stalin, în 1945, dintr-o simplă trăsătură de condei, avea să fie tragedia lor pentru 2 sau 3 generaţii, între 1945 şi 1989.



Concluzie

  Comisia Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova, în scopul restabilirii adevărului istoric, ţinînd cont de decizii Comisiei similare a Congresuluial doilea de deputaţi al poporului din U.R.S.S. şi de rezultatele muncii desfăşurate în ultimii ani de istoricii şi juriştii din republică şi de peste hotare, a examinat aspectele esenţiale ale semnării înfăptirii şi urmărilor Tratatului sovieto-german de ne agresiune din 23 august 1939 şi ale Protocoluluoi adiţional secret.
  Studiind acest tratat şi Protocolul adiţional secret, precum şi consecinţele lor istorice şi juridice pentru Basarabia şi Bucovina de Nord, Comisia a constatat:
  Basarabia şi Bucovina de Nord au fost dintotdeauna părţi componente ale Statului Moldova, creat în secolul al XIV-lea pe pămîntul strămoşilor romănilor - geto-dacii.



Cum influenteaza acum Pactul Molotov-Ribbentrop pe Moldava. Organizaţiile din opoziţie protestează împotriva sărbătoririi "eliberării Moldovei de sub ocupaţie fascistă"
Chişinău. Organizaţiile social-politice care sînt în opoziţie faţă de Partidul Comuniştilor, aflat la guvernare, protestează împotriva sărbătoririi "eliberării republicii de sub ocupaţie fascistă", care s-a desfăşurat săptămîna aceasta.Precum informează agenţia INFOTAG, Asociaţia Deţinuţilor Politici, Asociaţia Anti Pactul Molotov-Ribbentrop, Asociaţia Veteranilor Armatei Române au organizat marţi seara o acţiune de protest împotriva solemnităţilor oficiale cu prilejul "sărbătoririi a 60 de ani de la eliberarea Chişinăului de sub ocupaţie fascistă". Cîteva zeci de persoane, majoritatea fiind foşti deţinuţi politici ai regimului sovietic şi veterani ai Armatei Române, s-au adunat în centrul Chişinăului, au mers pe bulevardul central al capitalei pînă la gară. Aici, ei au desfăşurat un miting, reamintind că din această gară, în anii de după cel de-al doilea război mondial, mii de familii de moldoveni au fost duse în Siberia , Kazahstan şi în Extremul Orient. Participanţii la manifestaţie purtau tricoloruri, pancarte pe care scria: "Basarabia este pamânt românesc!", "Cerem lichidarea consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop!", "24 august 1944 - tragedie a Basarabiei", "OSCE - nu vinde Basarabia Rusiei!". Iacob Golovca, preşedintele Asociaţiei Anti Pactul Molotov-Ribbentrop, a calificat zilele de 23 şi 24 august drept "zile ruşinoase în istoria României şi a provinciilor sale, Basarabia şi Bucovina de Nord". "Toată Europa ştie că în aceste zile noi am fost ocupaţi şi înrobiţi de trupele sovietice. Astăzi, în esenţă, noi nu consemnăm eliberarea, ci ocuparea Chişinăului. Pentru noi, 24 august nu este o sărbătoare, precum afirmă preşedintele Moldovei. Pentru noi, aceasta este, mai degrabă, o zi de mîhnire şi de doliu", a spus Golovca. Vadim Pirogan, preşedintele Asociaţiei Veteranilor Armatei Române, a declarat că "sărbătoarea organizată la 24 august continuă să-i separe pe veteranii armatelor române şi sovietice". "Aceşti oameni nu sînt vinovaţi, trebuie să cinstim memoria tuturor celor care au căzut. Dar, pentru a-i uni pe veterani, nu trebuie să se construiască capul de pod Şerpeni, ci un memorial în amintirea tuturor celor care au căzut", a subliniat Pirogan. Manifestanţii au acuzat puterea "de proslăvirea asupritorilor românilor basarabeni" şi au cerut "să se renunţe pînă la urmă de Pactul Molotov-Ribbentrop",








1  care a creat Republica Actuala Republica Moldova este o consecinta a odiosului Pact Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, a invaziei sovietice asupra Romaniei la 28 iunie 1940, a rapirii si subjugarii Basarabiei si nordului Bucovinei de catre Rusia comunista, care i-a despartit pe romani cu forta armelor, izolindu-i prin sirma ghimpata de la Prut. R.S.S.Moldoveneasca a fost constituita, in mod nelegitim, la Moscova, prin hotarirea Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 2 august 1940, fara participarea basarabenilor si contrar vointei lor. Acesta inseamna ca denumirea Republica Moldova nu este altceva decit o uzurpare a titulaturii Moldovei voievodale, iar existenta ei ca „stat independent“ – o urmare a raptului sovietic din 1940, o intruchipare a separatismului incurajat si sustinut prin toate mijloacele posibile si imposibile de catre Rusia imperialista si agresiva, care a transformat-o intr-un avanpost strategic pentru dominatia sa in Balcani. Moldova separat de România".


Stalin şi Hitler, morţii care trebuie încă ucişi

În ultimele zile ale lunii iunie, preşedintele României a demonstrat o dată în plus că e un actor politic care joacă excelent în piesele prezentate în premieră absolută. Băsescu e cel dintâi politician postdecembrist care a câştigat toate bătăliile sale electorale. El a fost singurul lider de la Bucureşti care a reuşit să repună în circulaţie sintagma "două state româneşti" fără să stârnească proteste în vârful piramidei de la Chişinău. În fine, dar nu şi în ultimul rând, România, prin gura actualului său preşedinte, pentru prima oară în istorie a condamnat oficial conspiraţia dintre Stalin şi Hitler în urma căreia Uniunea Sovietică a anexat Basarabia şi nordul Bucovinei.

Se impune o reparaţie istorică

La împlinirea a 65 de ani de la ultimatumul Moscovei adresat Bucureştiului, Traian Băsescu a făcut o declaraţie în care a dezaprobat fără echivoc Pactul Molotov-Robbentrop. Preşedintele a spus că se închină cu respect în faţa fraţilor de peste Prut care, "ca urmare a unor greşeli istorice grave", s-au văzut nevoiţi să înveţe "să trăiască zilnic cu suferinţa, de la cea a despărţirii de familie la cea a dezrădăcinării de limbă şi neam". La mijloc, dă de înţeles liderul de la Bucureşti, e o nedreptate care i s-a făcut României şi rămâne, deocamdată, neînlăturată.


 El nu pune la îndoială, desigur, actualul statu-quo din Europa, dar lasă să se întrevadă că o reparaţie istorică se impune. Care e semnificaţia acestui gest politic? Are rost, oare, astăzi să te mai războieşti în vorbe cu Stalin şi Hitler în situaţia în care cauza lor pare pierdută iremediabil? Nu încape discuţie. Sunt morţi care trebuie încă ucişi. Urmează să fie spulberat duhul lor rău şi lichidate consecinţele crimelor pe care le-au săvârşit. Numai în acest caz poţi spera să nu mai retrăieşti o dată istoria.
O declaraţie, chit că detonată ca o adevărată bombă de presă, nu pune încă punctul pe "i", fireşte. Şi nici n-are cum. E încă mult până departe. Ea pune, însă, degetul pe rană. Condamnarea oficială de către România a raptului de la 28 iunie 1940, înainte de a avea un impact practic, are deja, neîndoios, o semnificaţie istorică. Trendul ei pozitiv este incontestabil. România lasă să se înţeleagă foarte clar că nu a încheiat conturile cu trecutul. Şi momentul pentru un atare demers este cât se poate de potrivit.

Preţul ocupaţiei sovietice

Recent, pentru prima dată Statele Unite şi aliaţii lor din Europa au afirmat că sfârşitul ocupaţiei naziste n-a fost şi începutul libertăţii pentru ţările Europei Centrale şi ale celei de Est. În fond, ei şi-au pus cenuşă pe creştet, recunoscând că Ialta a fost o greşeală care a facilitat expansiunea bolşevismului în lume. Această schimbare de optică occidentală îşi spune deja cuvântul. Estonia, Letonia şi Lituania, sprijinite de comunitatea euroatlantică, pretind, la ora actuală, scuze de la Rusia pentru ocupaţia ţărilor baltice, dar şi compensaţii pentru imensele pagube pricinuite. Vilniusul, de exemplu, cere de la Moscova 25 miliarde de dolari. Potrivit autorităţilor lituaniene, acesta e preţul minim al ocupaţiei sovietice.
România poate şi trebuie acum să urmeze exemplul balticilor. Situaţia ei în cazul invaziei sovietice în Basarabia este identică, fireşte, cu cea a Estoniei, Letoniei şi Lituaniei. Ce-i drept, Occidentul întotdeauna a reproşat URSS ocuparea teritoriilor baltice şi, totodată, a trecut sub tăcere de multe ori anexarea Basarabiei. Am avut de a face, desigur, cu un dublu standard care are mai multe explicaţii. Din lipsă de spaţiu şi timp, nu le vom trece în revistă pe toate. Vom spune doar că una din cauzele acestei atitudini stă în situaţia geopolitică pe care a avut-o România în perioada postbelică. Acum, însă, o dată cu extinderea UE şi NATO spre Est, lucrurile s-au schimbat. Intrarea Ucrainei în sistemul occidental de securitate se constituie, de asemenea, într-un factor care încurajează România să reclame lichidarea consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop. Nu este vorba neapărat de revizuirea grabnică a hotarelor, ci de nişte recompense substanţiale pe care Bucureştiul are tot temeiul să le ceară şi chiar să le obţină de la Moscova.



Harta împărţirii Europei Răsăritene conform cu
prevederile Pactului Molotov-Ribbentrop

 
Pactul Molotov-Ribbentrop a fost un pact secret, încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova în ziua de 23 august 1939 de către Vyaceslav Molotov, ministru de externe al Uniunii Sovietice şi Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al celui de-al Treilea Reich în prezenţa lui Iosif Vissarionovici Stalin.



● Memorandumul lui Ribbentrop pentru
Hitler

● Notă-Raport
● Urmari

●Munca politică de partid

●Concluzie

●Bibliografie

●Cum influenţează acum Pactul Molotov-Ribbentrop

●Stalin şi Hitler, morţii care trebuie încă ucişi

●Se impune o reparaţie istorică

●Preţul ocupaţiei Sovietice

●Harta împărţirii Europei Răsăritene conform prevederilor Pactului Molotov-Ribbentrop




Bibliografia:

●„Pactul Molotov-Ribbentrop şi
consecinţele lui pentru Basarabia”
culegere de documente, Chişinău
 Universitas – 1991, selecţii
I.Şişcanu, V.Văratec;
●Em. Bold, I.Ciuperca,
„Europa în deriva. Din istoria
Relaţiilor internaţionale”
Iaşi, Demiurg, 2001