referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Basarabia in contextul Romaniei intregite

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Este foarte dificil să defineşti o naţiune şi este aproape imposibil să măsori toate amănuntele abstracte care o formează. Se vorbeşte despre naţiuni doar când anumite condiţii şi trăsături obiective şi subiective de-finesc un anumit grup. Cele mai obişnuite dintre aceste trăsături sunt des-cendenţa comună, limba, teritoriul,etnitatea politică, obiceiurile, istoria, tradiţiile şi religia, dar puţine naţiuni îndeplinesc simultan toate aceste condiţii...

Varianta Printabila 


1
ntroducere

    Este foarte dificil să defineşti o naţiune şi este aproape imposibil să măsori toate amănuntele abstracte care o formează. Se vorbeşte despre naţiuni doar cnd anumite condiţii şi trăsături obiective şi subiective de-finesc un anumit grup. Cele mai obişnuite dintre aceste trăsături sunt des-cendenţa comună, limba, teritoriul,etnitatea politică, obiceiurile, istoria, tradiţiile şi religia, dar puţine naţiuni ndeplinesc simultan toate aceste condiţii. Există multe alte definiţii pentru naţiune şi nu toţi autorii sunt de acord cu ele. Una dintre cele mai simple definiţii, de exemplu, incompletă, dar adevărată, este că naţiunea este un popor avnd un stat propriu, o moştenire culturală comună şi cteva viziuni comune.
    Nu toate naţiunile sau grupurile etnice simt la fel din aceleaşi motive, şi nu toate acordă aceeaşi importanţă unei anumite trăsături particulare. Oricum, majoritatea naţiunilor din Europa de Est sunt destul de bine de-finite de limbă, cultură, istoria şi teritoriul lor. Mulţi autori şi cercetători au ajuns la concluzia că numai limba poate forma o bază pentru unitatea naţională şi o unitate de măsură suficient de bună pentru păstrarea trăsă-turilor naţionale sau pentru asimilarea etnică. Romnii, indiferent dacă trăiesc n Moldova sau n Romnia, au n comun un număr impresionant de trăsături comune; printre acestea sunt istoria, cultura şi un teritoriu vecin. n plus, limba este extraordinar de uniformă n toată Daco-Rom-nia, şi nu există nici măcar o singură trăsătură specifică care să-i despartă pe moldoveni de restul romnilor.

Scurt istoric

    n 1812, Rusia reuşea să anexeze jumătatea estică a Principatului Romnesc al Moldovei. De atunci şi pnă la primul război mondial, cu excepţia unor modificări survenite de-a lungul Dunării după războiul Crimeii, teritoriul cunoscut sub numele de Basarabia a rămas sub controlul Rusiei pnă n 1918. După primul război mondial, Basarabia s-a unit cu Romnia, dar Moscova n-a acceptat niciodată această unire.

Tratatul de la Paris

    La 28 octombrie 1920  a  fost semnat Tratatul de la Paris de către reprezentanţii Angliei, Franţei, Italiei şi Japoniei pe de o parte şi a Rom-niei pe de alta. Conform Tratatului Basarabia era recunoscută parte in-tegră a statului romn.
    Negocierile de la Paris privind recunoaşterea internaţională a Unirii Basarabiei cu Romnia au decurs n condiţii dificile, ntmpinnd obstaco-le deosebit de mari. n primul rnd a influenţat poziţia ostilă a Rusiei so-vietice faţă de Romnia şi evenimentele războiului civil din ntinsurile fostului imperiu ţarist. Un alt factor ce a frnat tratativele l-a constituit propaganda antiromnească promovată la Paris de către grupările ru-seşti, formate din foşti miniştri ai ţarului şi membri ai guvernului provizo-riu ( Miliucov, Sazanov, Maklakov), care erau susţinuţi de un grup de proprietari emigraţi din Basarabia( A. Krupenski şi A. Şmidt).
    Activitatea diplomaţiei romne n scopul recunoaşterii Unirii Basa-rabiei a fost susţinută prin eforturile pline de competenţă şi energie ale lui I. Pelivan, care fusese numit delegat al guvernului romn din partea Ba-sarabiei. El a contribuit la iniţierea cercurilor politice şi a opiniei publice n problema Basarabiei. La Paris a activat o delegaţie de basarabeni din care făceau parte N. Codrenu, S. Cujbă şi Gh. Năstase.

Populaţia

    Drept urmare a Unirii de la 1918 Romnia aproape că şi-a dublat numărul populaţiei. Majoritatea populaţiei o alcătuiau romnii-71,9%, după care urmau ungurii, germanii, evreii, ucraineni şi alte grupuri etnice minoritate. n Basarabia acest indice constituia 56,2%. n pofida politicii de colonizare şi nstrăinare promovată de regimul ţarist, romnii alcă-tuiau majoritatea populaţiei provinciei dintre Prut şi Nistru. Cel mai mare număr de populaţie romnească era concentrat n judeţele Lăpuşna (82,23%), Orhei (92,44%), Soroca (79,11%). Ruşii şi ucrainenii locuiau n majoritatea lor n judeţele Hotin, Cetatea Albă şi Ismail. Din totalul po-pulaţiei provinciei ruşi alcătuiau 12,3%, rutenii şi ucrainenii 11%, după ei urmnd evreii cu 7,2%, bulgarii-5,7% şi găgăuzii-3,4%.
    n Basarabia populaţia rurală constituia 87%, fapt explicat prin ca-racterul preponderent agrar. Populaţia urbană a regiunii s-a menţinut constantă pe parcursul ntregii perioade interbelice. Cel mai mare oraş al provinciei era Chişinăul (114.896 locuitori), fiind depăşit doar de capitala ţării – Bucureşti cu o populaţie de 639.040.

Reforma agrară

    Predominarea proprietăţii moşiereşti şi ca urmare, lipsa de pămnt a ţăranilor, necesitatea asigurării populaţiei cu produse alimentare şi a in-dustriei cu materie primă au impus statului nfăptuirea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemei agrare. O măsură importantă a fost Reforma agrară.
    n Basarabia reforma agrară a avut un caracter mai radical. Prin legea de reformă ţăranii urmau să primească loturi de pămnt de 6-8ha, mai mult dect n alte regiuni ale ţării. Au fost declarate expropriate pro-prietăţile care cuprindeau 80% din pămnturile moşiereşti. Pentru realizarea reformei sa creat un sistem de dirijare numit „Casa noastră”-instituţie de stat cu  sediul la Chişinău, ce se ocupa cu organizarea şi administrarea lucrărilor de expropriere şi mproprietărire.
    Reforma n Basarabia a avut anumite particularităţi. Au fost expro-priate şi redistribuite pămnturile moşiereşti ocupate de ţărani prin vio-lenţă n urma revoluţiei ruse. Prin legea de reformă agrară erau reparti-zate loturi de colonizare n judeţele de sud ale Basarabiei. Asemenea lotu-ri primeau ţăranii din localităţile unde suprafaţa de teren necesară pentru mproprietărire era insuficientă.

Agricultura

    Ca şi ntreaga ţară n Basarabia agricultura avea un caracter pro-nunţat cerealier. n 1939 circa 87% din suprafaţa cultivată era ocupată de cereale. Faţă de perioada de pnă la unire a avut loc o creştere a suprafe-ţei nsămnţate cu porumb, care era folosit n gospodăriile ţărăneşti att pentru hrană, ct şi pentru furaj. Porumbul putea fi cultivat mai mulţi ani pe acelaşi ogor fără epuizarea solului, fiind şi mai rezistent la insecte, bo-li, secetă. Un loc important n economia ţinutului l juca cultivarea viţei de vie. A continuat specializarea satelor, n special din valea Nistrului, n pomicultură. Basarabia producea circa un sfert din cantitatea de fructe şi struguri exportate din ţară. n publicaţiile timpului se menţiona: „O ntin-dere impresionată de zeci de kilometri a masivului de livezi cuprins ntre Nistru Viu şi albia Nistrului Mort… panoramă magnifică unică n ţară ce se desfăşoară n faţa ochilor pe culmea dealului din dreptul satelor Co-panca, Chiţcani, Talmaz şi Hadjimus. Această suprafaţă de livezi era nu-mită „California Romniei”, pentru rolul ei n producerea şi aproviziona-rea ţării cu fructe”. A fost ncurajată creşterea culturilor tehnice-inului şi cnepei. Un rol important n economia ţinutului l ocupa creşterea vitelor. De rnd cu factorii naturali, la dezvoltarea agriculturii a contribuit mişcarea cooperatistă, care a atins n Basarabia forme mai avansate dect n alte regiuni ale ţării.

Industria

    n Basarabia dezvoltarea industriei regiunii era orientată mai mult spre satisfacerea necesităţilor locale. n anul 1930 n provincie funcţionau 222 de ntreprinderi. Volumul producţiei industriale nu a cunoscut o cre-ştere substanţială, rămnnd n ramurile principale la nivelul de pnă la primul război mondial. Cele mai importante centre industriale  erau Chi-şinău şi Bălţi.
    n anii 1920-1930 s-a păstrat specializarea ramurilor industriale, acestea fiind puse n serviciul agriculturii, prelucrnd materii prime şi producnd, n special mărfuri de consum de primă necesitate. Astfel, ra-murile principale erau: industria morăritului, a spirtului, a zahărului, a uleiului vegetal, a postavului ţărănesc, a pielii şi a uneltelor agricole. Lipsa de investiţii şi credite, insuficienţa unor măsuri bine orientate din partea statului au determinat nivelul scăzut al industriei Basarabiei. Pre-dominantă n cercurile conducătoare ale Romniei era concepţia prin care Basarabia era privită ca o provincie eminamente agricolă, fără per-spective de dezvoltare a industriei.
    n anii crizei economia Basarabiei de asemenea a avut de suferit din cauza supraproducţiei. Numai la Chişinău au fost nchise 163 de ntre-prinderi. Dacă 1925 volumul producţiei industriale a Basarabiei constitu-ia 6,6% din totalul producţiei industriale a Romniei, apoi n 1937- doar 1,7%. n unele ramuri economia Basarabiei ocupa ultimul loc printre regiunile ţării.
    n Basarabia reţeaua limitată de căi ferate şi de drumuri nu corespundea necesităţilor comerţului intern şi extern. A fost adoptat un program, care prevedea construcţia drumurilor de legătură ntre Basara-bia şi restul teritoriul ţării. n perioada 1918-1937 au fost construite 600km de şosea naţională şi circa 200km de şosele regionale. De rnd cu transportul terestru un rol important l avea transportul fluvial pe Dunăre, Nistru şi Prut.



1 Specificul dezvoltării culturale

Integrarea Basarabiei n cadrul statului naţional unitar romn a avut multiple consecinţe pozitive n domeniul cultural şi ştiinţific. Este cu-noscută unitatea culturală care exista cu mult timp nainte de 1918, unita-te care n-a exclus anumite particularităţi de la o provincie la alta. Aceste particularităţi, ce nu-i alterau unitatea fundamentală, o mbogăţeau şi i imprimau un farmec aparte. Descătuşnd energiile, Unirea din 1918 şi politica statului romn au realizat – n pofida unor obstrucţii şi nemplini-ri – o solidizare a provinciilor şi participarea la viaţa culturală şi ştiinţifi-că a etnicilor romni şi a minorităţilor naţionale, fără nici un fel de dis-criminare.
După 106 ani de rusificare şi deznaţionalizare forţată, populaţia Ba-sarabiei a obţinut posibilitatea revenirii la valorile naţionale şi culturale romneşti, la conştientizarea apartenenţii sale etnice şi lingvistice. Ceea ce s-a produs după 1918 n Basarabia a fost considerat, pe bună dreptate, „o adevărată revoluţie culturală”. n perioada dintre cele două războaie, cultura şi ştiinţa n Basarabia s-au dezvoltat att n baza acţiunii de stat, precum şi a promovării activităţii diverselor asociaţii obşteşti, culturale şi a iniţiativei private.
n domeniul instruirii populaţiei s-a acţionat n primul rnd n di-recţia sporirii numărului şcolilor primare, a corpului profesoral şi a elevi-lor nscrişi n aceste instituţii. Prin ntroducerea n Basarabia a nvăţă-mntului primar obligatoriu, s-a reuşit deschiderea, practic, n fiecare sat a unei şcoli primare, n unele sate mai mari au fost deschise şcoli medii, iar fiecare centru judeţean avea cteva instituţii de nvăţămnt mediu gene-ral şi special. La finele perioadei interbelice, graţie acţiunii de stat n do-meniul nvăţămntului primar, n Basarabia funcţionau 2.718 şcoli prima-re n care activau 7.518 nvăţători, avnd un contingent de 346.747 elevi nscrişi. Doar n municipiul Chişinău funcţionau 44 şcoli primare, 3 gimnazii, 11 licee, 9 instituţii de nvăţămnt mediu de specialitate şi două facultăţi ale Universităţii din Iaşi.
O altă direcţie prioritară a acţiunii de stat n domeniul cultural a constituit-o dezvoltarea nvăţămntului mediu şi a celui de specialitate. n vederea pregătirii corpului didactic au fost nfiinţate două şcoli elementa-re de meserii şi 13 gimnazii şi licee industriale, faţă de cele 4 şcoli profe-sionale ce au funcţionat n Basarabia existau 17 licee de băeţi, 9 licee de fete şi 24 gimnazii şi şcoli medii.
Un rol important n progresul cultural şi ştiinţific al Basarabiei a aparţinut şcolii superioare – facultăţişor de Teologie şi Agronomie ale Universităţii din Iaşi, precum şi celor trei conservatoare particulare: „Unirea”, „Naţional” şi „Municipal”, care au constituit adevărate aşe-zăminte de nvăţămnt superior. Solemnităţile prilejuite de inaugurarea la Chişinău a Facultăţii de Teologie au avut loc la 8 noiembrie 1926, iar deschiderea Facultăţii de Ştiinţe Agricole s-a produs la 9 aprilie 1933, n ziua celei de-a 15-a aniversări a unirii Basarabiei cu Romnia.
De rnd cu instituţiile menţionate, n Basarabia interbelică a funcţio-nat şi un alt centru important de cultură – Universitatea populară din Chişinău, nfiinţată la 18 februarie 1918 de un grup de intelectuali n frunte cu Pan Halippa, Şt. Ciobanu, Ion Pelivan ş.a. Instituţia dată a fost considerată, pe bună dreptate, cea de-a cincea universitate de acest fel a Romniei după cele din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi, n cadrul ei organizndu-se numeroase cursuri pentru masele largi ale populaţiei, cu participarea unor astfel de personalităţi precum S. Cujbă, Şt. Ciobanu etc. De asemenea, cu concursul profesorului de la Universitatea din Cluj, Oni-sifor Ghibu, n Basarabia interbelică a fost ntemeiată asociaţia culturală „Astra”, care a urmărit, pe ntreg parcursul existenţei sale, „cunoaşterea amănunţită a Basarabiei, cu toate laturile şi nevoile ei de toate categorii-le”.
n aceeaşi ani, n Basarabia se atestă o febrilă activitate cultural-artistică, apar n limba romnă o serie de ziare, cărţi literare şi ştiinţifice, se ţin conferinţe, se joacă piese de teatru, se dau concerte. Au luat fiinţă numeroase formaţiuni coral-artistice precum: Societatea „Doina” condu-să de preotul Gheorghiu-Sulima, corul C.F.R. dirijat de Mihai Stegaru, corul Liceului Eparhial, dirijat de compozitorul Al. Cristea , corul Cate-dralei, condus de preotul Berezovschi etc. n 1921 sculptorul Al. Plămă-deală creează Societatea de Arte Frumoase din Basarabia. La Chişinău de asemenea Societatea Filarmonică, iniţiată şi condusă de prof. Anatolie Coţovschi, Institutul Social Romn din Basarabia sub ndrumarea lui Pan Halippa, teatrul „Naţional”, cu sediul n fosta clădire a nobilimii basara-bene.
Un important eveniment artistic şi cultural al Basarabiei interbelice l-a constituit nfiinţarea, la 14 decembrie 1939, a Societăţii scriitorilor din Basarabia, avnd n calitate de preşedinte pe Pan Halippa.n această so-cietate au fost nscrişi  35 membri oficiali, avnd grupuri literare n toate judeţele Basarabiei, inclusiv la Bucureşti  şi la Iaşi.
Un rol important n promovarea culturii naţionale a aparţinut presei, periodicelor. O analiză statistică pentru anii 1917-1927 arată că n Basa-rabia au apărut  58 de ziare, dintre care 24 romneşti şi 34 ruseşti.
n perioada interbelică, n Basarabia au fost nregistrate rezultate importante n toate domeniile – literatură, arte, presă, nvăţămnt, ştiinţă. Indicatorul sintetic al tuturor acestor realizări l-a constituit, pe de o parte, sporirea gradului de culturalizare a maselor largi ale populaţiei, iar pe de alta – apariţia unei veritabile elite intelectuale basarabene, care va juca ulterior un rol extrem de important n declanşarea procesului de renaştere şi de eliberare naţională de la finele anilor 1980.

Documente

Legea de reformă agrară pentru Basarabia votat de către Parlamentul Romniei la 11 martie 1920
Pentru cauza de unitate publică şi naţională se expropriază proprie-tăţile imobiliare din cuprinsul Basarabiei, n condiţiunile şi măsura prevăzute n legea de faţă.
Articolul II.[…] proprietăţile ce sunt expuse exproprierii trec asupra statului, libere de orice  obligaţiuni sau orice sarcini de orice natură.
Articolul III. Se vor expropria n ntregime:
a)    Proprietăţile imobiliare(rurale, urbane) ce aparţin haznalei (statului), udelurilor (coroanei), băncile ţărăneşti şi mănăsti-rilor din străinătate;
b)    Proprietăţile imobiliare rurale ale supuşilor străini[…]
Pămnturile ce aparţin zemstvelor, oraşelor şi comunităţilor urbane, n afară de cele ce vor fi recunoscute ca fiind neapărat trebuincioase, ori pentru buna aşezare, ori trebuinţe culturale şi alte nevoi ale zemstvelor sau oraşelor şi comunităţilor urbane[…]
Articolul V. Se vor expropria pămnturile mănăstirilor locale, lă-sndu-se fiecărei mănăstiri cte 50ha pămnt cultivabil, viile şi grădinile de pomi roditori.
[…]
Ion Ţurcanu, Relaţii agrare din Basarabia n anii 1918-1940. Chişinău,1991, p.215-354.

Din cuvntarea n Senatul Romniei a arhiepiscopului Gurie
    Prin nfiinţarea Facultăţii de Teologie din Chişinău s-a făcut un ma-re lucru şi bun, folositor pentru populaţia Basarabiei, s-a săpat un izvor de apă vie a culturii religioase şi naţionale n mijlocul populaţiei setoase de această cultură.[…]
Buzilă B. Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia, Bucureşti – Chişinău, 1996, p.172.

    „Doresc ca ceea ce este pentru Transilvania Universitatea din Cluj să ajungă a fi, n curnd, pentru Basarabia, Universitatea din Chişinău, a cărei bază se pune de fapt azi prin deschiderea Facultăţii de Teologie.
                                (Onisifor Ghibu)
    Buzilă B. Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia, Bucureşti – Chişinău, 1996, p.176.

Din  programul revistei „Viaţa Basarabiei”.
…vom căuta să desţelenim paragina trecutului de robia n care a trăit Basarabia noastră, mai bine de un veac sub stăpnirea rusească; …vom căuta să nfăţişăm sufletul romnesc basarabean n ceaţa vremuri-lor apuse şi n splendoarea luminii romneşti de astăzi;…să cultivăm le-găturile de convieţuire paşnică şi rodnică ntre locuitorii Basarabiei, fără de deosebire de naţionalitate şi religie;…să ţinem n curent pe cititorul de pe meleagurile basarabene cu literatura noastră romnească şi cu proble-mele de cultură generală.
    
Basarabia n cadrul Romniei ntregite(1918-1940), Chişinău, 1993, p.101.

ncheiere

    Din punct de vedere geografic, Basarabia reprezintă o continuare a teritoriului Romniei, cu Nistrul separnd cmpiile monotone ale Ucrainei de dealurile Basarabiei şi de munţii Romniei. Basarabia e o parte componentă a Romniei din foarte multe puncte de vedere.
Opinia proprie
    Sentimentul naţional, patriotic şi uman, care i apropie pe oameni ntre ei şi i leagă de ţară, nu poate fi nlocuit nsă cu nimic. La temelia oricărei noi ordini mondiale, la baza unei Europe unite, a noii comunităţi internaţionale, nu pot sta dect naţiunile; naţiuni tolerante faţă de semeni, coezive pe plan intern şi bine integrate pe plan internţional. n acest context, n opinia mea Basarabia nu şi au locul dect alături de Ţară.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica