referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Tudor Vladimirescu

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Cunoscător al limbii germane, Tudor a putut să urmărească problemele politice care se dezbăteau în presă în capitala Austriei. Întors în ţară la începutul anului 1815, Tudor află că garnizoana otomană din Ada-Kaleh, care cutreierase judeţele Mehedinţi şi Gorj, distrusese şi gospodăria lui de la Cerneţi şi îi luase toate bucatele...

Varianta Printabila 


1 Tudor Vladimirescu

    Tudor Vladimirescu (1780 – 1821) a fost conducătorul revoluţiei de la 1821.
    S-a născut n satul Vladimiri dintr-o familie de moşneni. A nvăţat carte şi limba greacă n casa boierului Ioan Glogoveanu, din Craiova, care a facut din inteligentul şi destoinicul băiat de administrator de moşie şi care l-a ntrebuinţat n afacerile de negoţ, mai ales la exportul de vite.
    Tudor şi contituie o avere prin cumpărare de pămnt, făcnd comerţ pe cont propriu. Se emancipează din slujba lui Glogoveanu intrnd n rndurile pandurilor – armată cu obligaţii semipermanente – şi participă la războiul ruso-turc din 1806 – 1812, recompensat de oficialităţile ruse cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir, clasa a III-a.
    n 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloşani, adică administratorul unui district de munte, funcţie pe care o va deţine pnă n 1820. n 1814 face o călătorie la Viena, n perioada Congresului de pace (14 iunie – 26 decembrie 1814) pentru a lichida moştenirea soţiei lui N. Glogoveanu, decedată la Viena, şi pentru a-i aduce n ţară fetiţa.
    Cunoscător al limbii germane, Tudor a putut să urmărească problemele politice care se dezbăteau n presă n capitala Austriei. ntors n ţară la nceputul anului 1815, Tudor află că garnizoana otomană din Ada-Kaleh, care cutreierase judeţele Mehedinţi şi Gorj, distrusese şi gospodăria lui de la Cerneţi şi i luase toate bucatele.
    Prezent apoi n capitala ţării pentru susţinerea unui proces moşie n faţa Divanului, Tudor află de hotărrea Eteriei de a porni mişcarea de eliberare a Greciei. Considernd momentul prielnic pentru a ridica poporul la luptă, are unele discuţii cu reprezentanţii Eteriei pentru cooperare militară, pentru ca „pandurii să nlesnească trecerea lui Ipsilanti pentru Dunăre”. A semnat o nţelegere cu Comitetul de oblăduire prin care Tudor urma sa ridice „norodul la arme”, avnd drept obiectiv nlăturarea regimului fanoriot. Conţinutul prea revoluţionar al „Proclamaţiei de la Padeş” i-a speriat pe boieri, care trimit corpuri de oaste pentru a-l opri. Adresndu-i-se lui Nicolae Văcărescu, unul dintre cei nsărcinaţi cu nfrngerea oştirii pandurilor, Tudor arată că „pesemne dumneata pă nărod cu al căror snge s-au hrănit şi s-au poleit tot neamul boieresc, l socoteşti nimic, şi numai pe jefuitori i numeri patrie… Dar cum nu socotiţi dumneavoastră că patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor”. Diplomat, Tudor asigură n permanenţă paşalele de la Dunăre şi Poarta Otomană că poporul s-a revoltat din cauza „cumplitelor patimi ce suferă din partea unirii pămntenilor boieri, cu cei după vremi trimişi domni şi ocrmuitori acestui norod”.
    Intrnd n Bucureşti n fruntea „adunării poporului”, este primit cu entuziasm de către masele populare din capitală. Preia, de fapt, n primăvara anului 1821, conducerea ţării, fiind numit de popor „Domnul Tudor”. Prezenţa lui Alexandru Ipsilanti la Bucureşti n fruntea unei armate nedisciplinate, după ce acţiunea lui fusese dezavuată, ca şi a romnilor de altfel, de către Rusia, l-au pus ntr-o situaţie dificilă. Tudor i cere conducătorului Eteriei să treacă Dunărea, aşa cum promisese iniţial, pentru ca Ţara Romnească să nu fie transformată n teatru de război.
    Conducătorii eteriştilor pun la cale un complot pentru a-l ndepărta. Ridicat prin trădare de la Goleşti la 21 mai, Tudor a fost ucis de şefii eteriştilor la Trgovişte, in noaptea de 27 spre 28 mai, nvinuit probabil de colaborare cu otomanii mpotriva eteriştilor, fapt pe care istoria nu l-a confirmat niciodată.



Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica