referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Caderea Constantinopolului

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Europa era asaltată de imaginea turcului care ameninţa creştinătatea, mai ales după ce Mahomed II a devenit sultanul întregii Turcii. Acesta a hotărât să realizeze ceea ce nu au făcut străbunii lui, adică să-şi supună şi renumita coroană a Constantinopolului...

Varianta Printabila 


1                  Caderea Constantinopolului


     Europa era asaltată de imaginea turcului care ameninţa creştinătatea, mai ales după ce Mahomed II a devenit sultanul ntregii Turcii. Acesta a hotărt să realizeze ceea ce nu au făcut străbunii lui, adică să-şi supună şi renumita coroană a Constantinopolului.
       Pentru a-şi atinge scopul a decis construirea unei cetăţi n acea zonă. Din aprilie pnă n august 1452, inginerii otomani au nălţat cu o repeziciune surprinzătoare, pe ţărmul european al Bosforului, n unul din locurile cele mai nguste, puternica fortăreaţă RUMELI HISARI. Pe cealaltă parte, strmtoarea era păzită de citadela ANADOLU HISARI, construită pe vremea lui Baiazid I.
       mpăratul, Constantin Paleologul, dndu-şi seama că turcii se pregătesc pentru război, a trimis soli la Mahomed II, pentru a rennoi tratatul de alianţă şi pace alcătuit de fratele său, Ioan Paleologul.
     Mahomed II a primit soliile, dar nu le-a dat nici un raspuns concret. n luna august, la Constantinopol erau n toi pregătirile pentru a da riposta cotropitorilor. Oraşul şi făcea rezerve de pine, lemne şi arme, iar zidurile şi tunurile erau reparate n pas grăbit. Solicitand ajutor papei de la Roma, acesta nu s-a grabit cu ajutorul, crezand ca orasul e de necucerit. Numai temerarul genovez Giovanni Giustiani Longo a adus, pe 2 galere, şapte sute de voluntari. Constantin i-a promis acestuia insula Lemnos dacă apărarea capitalei se va ncununa cu succes.   
    Cnd s-au apropiat de cetatea Constantinopol, Mahomed, pentru a-şi mbărbăta oştenii a promis că cei care vor deveni eroi după cucerirea oraşului, vor putea lua tot ceea ce şi doresc de acolo. Acestea fiind spuse, fiecare ostaş a jurat că va face tot ceea ce i va sta n putinţă pentru a cuceri cetatea. După acestea, sultanul a poruncit să nceapă ultimele pregătiri pentru nceperea luptei.
     Mahomed a trimis către toţi conducătorii lumii de veste că asediul simbolului creştinătăţii ncepea n acea zi, ziua de vineri, 6 aprilie 1453. Acum, tnărul vlăstar era pregătit să izbutească unde cei dinaintea lui nu au făcut-o.
    Sultanul a luat măsuri militare deosebite pentru cucerirea capitalei, nchiznd Bosforul dintre răsărit, pregătind o flotă şi o armată - peste 160.000 soldati - şi procurnd tunuri de o mărime neobişnuită.
   mpăratul Constantin Dragases Paleologul (1448-1453) avea circa 9000 soldati, n mare parte italieni, conduşi de Giovanni Giustiniani Longo.
   La 18 aprilie Mahomed a realizat primul asalt organizat. La 20 aprilie, printre valurile Propontidei s-au arătat patru corăbii ce aveau cruci pe catarge - trei genoveneze şi una grecească - ncărcate cu provizii şi avnd la bord cteva sute de voluntari. Mahomed a trimis n ntmpinarea acestora vreo 150 de corăbii şi a nceput o luptă inegală, ce a durat aproape o zi ntreagă. nsă genovezii erau mult mai iscusiţi n arta războiului pe mare şi galerele lor erau cu mult superioare celor turceşti. Unul după altul, vasele otomanilor părăseau cmpul de luptă, avariate, unele chiar n flăcări. Seara, toate cele patru corăbii ale creştinilor s-au strecurat aproape fară pierderi, ntr-un moment potrivit, n golf. Toate acestea s-au petrecut sub ochii celor din cetate, această victorie nefăcnd aproape nimic altceva dect să ridice moralul celor din cetate.  Deşi turcii erau dotaţi bine din punct de vedere militar, duceu lipsă de oameni pricepuţi n artele războiului. Astfel că cei care se ocupau cu lansatul proiectilelor spre zidurile oraşului ratau adesea, şi nici nu se puteau apropia prea mult de zidurile oraşului. Acesta este şi unul din motivele pentru care Constantinopolul a rezistat atta timp asediului.
    Totul s-a schimbat nsă, odată cu nceputul lunii mai, cnd n tabăra turca a sosit o solie maghiară. Unul din soli, versat n ale artileriei, a fost mituit de turci şi i-a nvăţat arta ochirii corecte. De atunci, pentru greci au urmat vremuri foarte grele. n pofida situaţiei extrem de grele, Constantin Paleologul nu avea de gnd să piardă oraşul.
   



1 La 7 mai a fost repins unul din cele mai sngeroase atacuri lngă Mesadeichion, iar la 12 mai lngă Valcherne.
   Dorind să-l sperie pe Constantin, Mohamed le-a expediat lui şi orăşenilor un mesaj, propunndu-le să alegă ntre capitulare şi sabia călăului, iar imparatului - ntre moarte şi trecerea la islamism. Unii propuneau ca aceste condiţii să fie acceptate. Consiliul militar a repins ultimatumul sultanului. Pe ntăriturile capitalei, cei care şi ndreptau gndul spre capitulare erau n minoritate. Nu numai bărbaţii luptau vitejeşte, ci şi soţiile şi copii care puteau să mnuiască lancea sau arbaleta.  
    La 23 mai, n oraş s-a ntors o corabie, pe care Paleologul o trimisese n căutarea mult aşteptatei flote veneţiano-papale. Căpitanul i-a comunicat imparatului că pe ntinsul Mării Egee nu e nici urmă de flotă, şi că este puţin probabil ca aceasta să mai apară. Occidentul şi trădase fraţii de credintă, papa nedorind sa-si cheltuie ducatii pentru ajutorarea Constantinololului.
   La 26 mai, turcii au pornit asupra zidurilor cu toată armata. De-a lungul perimetrului zidurilor terestre se ngrămădiseră sute de cadavre, iar văzduhul se cutremura de gemetele musulmanilor răniţi şi muribunzi. Mahomed a petrecut o bună parte din noapte adncit n gnduri. n dimineaţa următoare, sultanul a străbătut călare poziţiile oştirii sale şi a promis să dea oraşul spre jefuire timp de 3 zile şi 3 nopţi. Soldaţii au salutat această veste cu strigăte pline de ncntare.
   n zorii zilei de 28 mai 1453, Constantin XII Dragases Paleologul a convocat, pentru ultima oară, consiliul militar. A implorat să nu se dea ruşinii drapelul lui Constantin cel Mare, şi a rugat pe fiecare dintre cavaleri, n parte, să-l ierte dacă l nedreptăţise cumva. Mulţi dintre ei plngeau. Seara, n catedrala Sfnta Sofia s-a oficiat un „te deum” solemn, şi toţi prezenţi s-au mpărtăşit.  La ora 1 noaptea au atacat detaşamentele de başbuzuci. Cel mai nverşunat asalt a avut loc ntre poarta Sf. Roman şi poarta lui Polyandros.
   Cu o oră naintea zorilor, o ghiulea a dărmat un sector mare al zidului, n apropiere de poarta Sf. Roman.
   După patru ore de luptă, cnd grecii şi aliaţii lor erau istoviţi de oboseală şi răni, spre poarta SF. Roman au pornit unităţile turceşti de elită - ienicerii. Mahomed al II-lea nsuşi a condus coloana acestora pnă la şanţ. La nceput, după prima oră de luptă, părea că vor rezista şi acestui atac, nsă Mahomed şi-a ncurajat şi şi-a ndemnat oştenii să lupte. Acest asalt, al treilea (mare asalt) la număr, a fost cel mai nverşunat. Deoarece n luptă a fost rănit comandantul italienilor, Longo Giustiani, unii ostaşi şi-au părăsit posturile. n mbulzeala creată, n oraş au năvălit turcii. Pe străzi se ncingeau ncăierări, n care otomanii se răfuiau cu apărătorii oraşului, care mai erau ncă n viaţă. Totodată, au nceput jafurile mpreună cu celelalte orori pe care le aducea cu sine soldăţimea sălbăticită. Mulţi s-au refugiat n catedrala Sfnta Sofia, rugndu-se la Domnul să le trimită un nger care să distrugă cu sabia-i de foc oastea păgnă. Totul a fost zadarnic, turcii au pătruns năuntru şi au nceput să-i măcelărească pe cei prezenţi. Oamenii ngroziţi ncercau să se salveze pe corăbiile rămase ntregi. Nu au fost mpiedicaţi, turcii fiind prea ocupaţi cu jafurile. Spre seară, n oraşul scăldat de snge, a intrat călare Mahomed II. Sultanul a ordonat ofiţerilor să apere edificiile, care deveniseă acum proprietatea lui. Chiar el a alungat din Sfnta Sofia pe fanaticii care o devastau, frapat de măreţia acesteia.
        La 29 mai 1453, ntr-o zi de marţi, căderea Imperiului Bizantin devine realitate sub asediul lui Mahomed al II-lea (1451-1481).
       Asediul Capitalei Bizanţului a fost cel mai important eveniment istoric al secolului XV.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica