referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Turcia

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Tigrul şi Eufratul curg din estul Turciei pentru a se vărsa în Golful Persic. Lacul Van Gölü este cel mai mare din Turcia, apa sa fiind sărată ca şi a lacului Taz. Lacuri cu apă dulce sunt Beyehir, Egridir şi Burdur, toate în sud-vest...

Varianta Printabila 


1 Ştefan Alexandru
VII B            


I –Introducere
    Turcia este situată n sud-estul Europei şi sud-vestul Asiei. Se nvecinează la nord-vest cu Bulgaria şi Grecia, la nord cu Marea Neagră, n nord-est cu Georgia şi Armenia, n est cu Iran şi Azerbaidjian, n sud cu Iraq, Siria şi Marea Mediterană şi n vest cu Marea Egee. Suprafaţa este de 779.452 km.2 şi capitala este la Ankara.    
    Republica modernă a Turciei a fost fondată n 1923 de Mustafa Kemal din o parte a Imperiului Otoman, după prăbuşirea acestuia n primul război mondial.
    n afară de perioada cnd Turcia a fost condusă de o formaţiune militară n 1960-1961, ea rămas sub conducerea poporului pnă n 1980 cnd, ntr-o perioadă de instabilitate politică şi acte teroriste, regimul militar a revenit la putere. Conducerea civilă a fost refăcută la sfrşitul anului 1983.

II- Resursele naturale şi cadrul natural
    Principala zonă din Turcia, Anatolia, este n Asia, ntre Marea Mediterană şi Marea Neagră. Are o agricultură bogată şi depozite importante de lignit, cărbune negru, minereuri feroase şi neferoase, crom şi puţin petrol n sud-est. Cu cteva zone seismice foarte active, Turcia este frecvent zguduită de cutremure.
A. Cadrul natural
    Turcia poate fi mpărţită n şapte regiuni geografice. Thrace şi litoralul Mării Marmara; regiunea Mării Egee şi a Mării Mediterane; regiune Mării Negre şi vestul Anatoliei; platoul central al Anatoliei; zonel nalte din est şi sud-estul Anatoliei.
    Thrace şi litoralul Mării Marmara sunt regiuni bine irigate şi mai mult de un sfert este cultivată. Litoralul Mării Egee şi regiunea Mediteraneană sunt nguste şi deluroase şi doar o cincime  este arabil. Spre est, o mare parte din cultura de bumbac a Turciei creşte n ukurova, o cmpie conectată cu interiorul prin Munţii Taurus cu o trecătoare cunoscută din antichitate ca Porţile Ciliciene.
    Litoralul Mării Negre se ridică direct din apă la nălţimea Munţilor Pontici. Pantele sunt abrupte şi doar 16% din această suprafaţă este cultivată. Platoul central al Anatoliei, cea mai ntinsă regiune geografică din Turcia, este nconjurat n fiecare de munţi, cel mai nalt punct fiind vrful muntelui Erciyes (3916 m; 28% din această regiune este cultivată.    
    Regiunea naltă din est este cea mai muntoasă porţiune din Turcia, Muntele Ararat (Agri Dagi), menţionat n Biblie, este cel mai nalt vrf  avnd 5137 m. Mai puţin de 10% din această regiune este cultivată. Ea este şi locul de unde izvorăsc Tigrul şi Eufratul.
    Sud-estul Anatoliei este un platou nchis n nord, est şi vest de munţi. Cu aproape 19% cultivată, această zonă este considerată foarte fertilă şi de mare importanţă ncă din antichitate.
B. Lacuri şi ruri
    Aproape toate rurile din Turcia sunt rapide şi nu sunt navigabile. Unele ruri nu curg n timpul verii, dar cu toate acestea sunt şi ruri care sunt importante surse de putere hidroelectrică şi apă de irigaţii. Kizilirmak (1150 km) este cel mai lung fluviu din Turcia, vărsndu-se n Marea Neagră. Bykmenderes (n antichitate Meandru), se varsă n vestul Anatoliei n Marea Egee. Tigrul şi Eufratul curg din estul Turciei pentru a se vărsa n Golful Persic. Lacul Van Gl este cel mai mare din Turcia, apa sa fiind sărată ca şi a lacului Taz. Lacuri cu apă dulce sunt Beyehir, Egridir şi Burdur, toate n sud-vest.
C. Climatul şi vegetaţia
    Litoralul Mării Mediterane şi al Mării Egee au parte de veri fierbinţi şi ierni blnde şi ploioase. Sunt crescuţi măslini şi citrice, smochine, struguri, bumbac şi fructe primăvăratice. Păduri rarefiate alternează cu iarba mică. Podişul central al Anatoliei are un climat continental cu veri fierbinţi şi ierni mai reci dect cele de pe litoral. Pelitoralul mediteranean şi al Mării Egee mai mult o treime din precipitaţiile anuale (650 mm) cad n decembrie şi ianuarie. Podişul primeşte doar jumătate din ct primeşte litoralul dar sunt mai bine repartizate n timpul anului. Cmpiile şi terenurile arabile abundă pe platou cu păduri pe pantele mai nalte.
    Regiunile nalte din est au ierni lungi şi reci. Se găsesc cteva păduri iar la punctele mai nalte este comună vegetaţia alpină, iar pădurile umede de foioase ce se găsesc de-a lungul Mării Negre, au climatul blnd şi ploios.
D. Fauna
    Doar porcii mistreţi care sunt vnaţi puternic, rămn abundenţi n păduri. Lupul, vulpea, pisica sălbatică, hiena, şacalul, căprioara, ursul, jderul şi capra de munte mai ocupă locuri izolate. Păsările care trăiesc n Turcia sun potrnichile, pitpalacul, vulturul, şoimii etc.
E. Resursele naturale
    n afară de cărbune şi minereu de fier, Turcia are un număr mic dar important de depozite minerale: crom (lngă Guleman şi Fethiye), magnetită (Divrigi) şi plumb şi zinc n cteva regiuni. Se găsesc şi cupru şi argint şi de asemenea petrol n sud-est.
III. Populaţia
Teritoriul Turciei a devenit casă pentru mai multe grupuri distincte din punct de vedere etnic şi cultural, de la hitiţi, frigieni şi asirieni la greci, perşi şi arabi. Strămoşii nomazi ai turcilor au venit din centrul Asiei cucerind imperiile Arab şi Bizantin şi proclamndu-se conducători. Ei au lăsat urme n cultura şi n limba turcilor fiind un instrument de luptă mpotriva Creştinismulul.
Turcia are o populaţie de 66.493.970 locuitori şi o densitate egală cu 85 loc./km2 , dintre care 74% locuiesc n mediul urban. Cele mai mari concentraţii sunt n Istambul şi pe litoral.
Deşi Istambul este cel mai mare oraş, capitala este la Ankara. Alte oraşe
importante sunt Izmir, Adana şi Bursa.
    Limba oficială este turca, iar aproximativ 10% din populaţie vorbeşte altă limbă, de obicei kurda sau araba.
    Islamul este cea mai mare putere religioasă din Turcia din 1928. Din totalul populaţiei 99% sunt musulmani, cei care cred n Iisus fiind doar n număr de 20.000.
IV. Educaţia şi cultura
    Un sistem de nvăţămnt modern, avnd ca model pe cele europene, readuce ştiinţa de carte n Turcia. Radioul şi televiziunea au ajutat şi ele, nlăturnd izolarea din zonele rurale.
A.    Educaţia
Cnd s-a născut republica, mai mult de 90% din populaţie era analfabetă.
Atatrk, conducătorul primei republici, a construit şcoli noi şi Constituţia decreta că primele patru clase sunt obligatorii şi gratuite. Pnă n 2001, 97% din populaţia adultă putea să scrie şi să citească. Deşi n clasele primare, n anul 1994-1995, 6,5 milioane de elevi s-au nscris n nvăţămntul secundar, doar 63% s-au nscris n cel superior.
    La mijlocul anilor ’90, 1,2 milioane de studenţi ncercau să intre n nvăţămntul supereior. Intrarea la facultăţile turce este extrem de dificilă.
    Instituţii majore sunt:
         Universitatea din Istambul (1453)
         Universitatea Egeeană din Izmir (1955)
 Universitatea din Ankara (1946)
 Universitatea tehnică a Orientului Mijlociu din Ankara (1956)
    

1 B. Cultura
    O trecere de la tradiţiile Islamice sub Imperiul Otoman la o orientare occidentală a avut loc n Turcia. Sculptura este puţin dezvoltată şi monumentele publice sunt de obicei reprezentări eroice ale lui Atatrk şi evenimente din războiul pentru independenţă.
    Literatura este considerată cea mai avansată altă turcă. Turcii şi ţin operele la Istambul şi Ankara. Academia de Arte din Istabul, trei Conservatoare, o trupă naţională de dans folk şi alte instituţii culturale. Palatul Sultanului este acum muzeu găzduind comorile imperiale şi relicvele Profetului Mahommed.
    Printre biblioteci se numără Biblioteca Naţională, n Ankara şi Biblioteca Beyazit din Istambul.
V. Economia
    Industria Turciei s-a dezvoltat puternic din 1959 dar n anii ’90 agricultura ncă folosea jumătate din puterea de muncă. Guvernul are o mare influenţă peste economie şi deţine cteva industrii importante. La mijlocul anilor ’90 economia a fost zguduită de un puternic colaps, inflaţia ajungnd la 150%. n răspuns, guverenul a iniţiat un program de austeritate care includea accelerarea privatizării şi mărirea preţurilor.
n 1999 a PIB, a avut o valoare de 185,7 miliarde dolari; 24% a fost din industrie, 16% din agricultură şi 60% de la guvern şi servicii private.
A. Forţa de muncă
n 1999 a fost de 30,6 milioane de locuitori. Dintre aceştia, 43% lucrau n agricultură, pescuit şi silvicultură, 34% deţineau slujbe n domeniul de prestărilor de servicii şi 22% n industrie. La nceputul anilor ’90, 1,3 milioane erau angajaţi n străinătate n special n Germania, Arabia Saudită şi Franţa.
B.    Agricultura
Din 1950, producţia din agricultură a crescut prin mecanizare puternică şi, fertilizarea şi plante mai variate, Turcia fiind una dintre puţinele ţări care nu trebuie să importe hrană. Diversitatea climatelor permite creşterea multor palnte speciale. n 2000, producţia principalelor recolte includea 30,3 milioane tone cereale (gru, orez, orz şi porumb); 21,8 milioane tone legume (roşii, ceapă, vinete şi varză); 5,3 milioane tone de trestie de zahăr şi cartofi; 10,4 milioane tone de fructe (struguri, mere, măslini, citrice, nuci) şi 737.088 tone de de seminţe de floarea soarelui. Bumbacul şi tutunul reprezintă principalele exporturi.
Creşterea animalelor la ferme include 1,2 milioane vite, 650.00 măgari, 30,2 milioane oi, 8,4 milioane capre, 194.00 bivoli şi 172 milioane păsări domestice.    
C.    Sivicultura şi pescuitul
Deşi 13% din suprafaţa Turciei este clasificată ca pădure, silvicultura este neimportantă cu nu mai mult de o treime avnd valoare comercială. n 1999, 17,6 milioane m 3 de lemn a fost tăiat. Doar o optime a fost transformat n cherestea restul fiind folosit ca, combustibil.
Peştele prin 1997 a fost de 500.260 tone, o mare parte din peşte venind din Marea Mediterană şi Marea Neagră. Hamsii erau prinşi n număr mare dar se mai prindeau şi sardine şi scrumbii.
D.    Mineritul
Turcia este o importantă parte a producţiei minerale din lume. Ea este printre liderele mondiale n privinţa prelucrării de minereu de crom, extrăgnd 1,7 milioane tone n 1996. Exportă cupru (58000 tone). Extracţia de combustibil fosil este folosită n special n acoperirea nevoilor interne; n 1999 Turcia producea 23 milioane bari de petrol, 850 milioane tone de cărbuni. O mare parte din el era lignit de slabă calitate, deşi cantităţi de cărbune superior erau extrase.    Alte minereuri includeau bauxită, minereu de fier, magneziu, plumb, zinc şi sulf.
E.    Producţia
Produsele produse la nceputul anilor ’90 includeau textile, hrană, petrol rafinat şi produse petroliere, fier şi oţel şi produse chimice. Istambul, Izmir şi Bursa sunt importante centre industriale.
F.    Energia
n 1999, Turcia a produs 115,5 miliarde de kilowaţi oră de electricitate. Centralele termo-electrice au produs 61%, iar cele hidro-electrice 39%. Turcia realizează un imens proiect hidro-electric numit Proiectul Anatoliei de sud-est. El implică construirea a 22 de baraje şi 19 hidrocentrale de-a lungul Eufratului şi este programat să fie terminat n 2005.
G.    Moneda naţională şi finanţele
Moneda naţională este lira turcească (1 liră - 100 kurus), iar 1$=418,783 lire. Banca Centrală a fost fondată n 1930. Turcia mai are şi bănci de stat care se ocupă de dezvoltarea economică, cum ar fi Banca Agricolă, fondată n 1863 dar şi cteva bănci comerciale. Principala bursă este n Istambul.
H.    Comerţul
Turcia importă mai mult dect exportă; n 1999 importurile totalizau 41 de miliarde dolari şi exporturile doar 24,8 miliarde dolari. Exportă n principal textile, fier şi oţel, fructe, mbrăcăminte de piele, tutun şi produse petroliere. Importă utilaje, petrol, mijloace de transport, fier şi oţel şi produse chimice. Turismil aduce n Turcia venituri considerabile; n 1999 6,9 miliarde de străini au venit şi au cheltuit aproape 1,8 miliarde dolari. Principalele partenere de comerţ ale Turciei sunt Germania (un sfert din exporturi), SUA, Rusia, Marea Britanie şi Italia. Sursele de import sunt Germania, Italia, SUA, Franţa şi Marea Britanie. Turcia este membru asociat al Uniunii Europene.
I.    Transporturile
Turcia are 8.607 km. de căi ferate operate de Compania Naţională a Căilor Ferate Turce. Ţara mai este servită şi de 385.960 km. de şosea; n 1999 fiind 63 de maşini la fiecare 1000 de cetăţeni.
Principalele porturi sunt Istambul şi Izmir.
Pe calea aerului este o singură companie, Liniile Aeriene Turce care se ocupă de zboruri n toată lumea. Mari aeroporturi internaţionale deservesc Istambulul, Ankara, Adana, Antalya şi Izmir.
J.    Comunicaţii
La nceputul anilor ’90 Turcia avea aproape 30 de mari cotidiene, n afară de cele mai mici cu circulaţie slabă. Cele mai mari sunt: Bugn, Cumhuriyet, Milliyet, Sabah, Yeni Gnaydin şi Zaman, toate publicate n Istambul. Mai există publicaţii săptămnale şi lunare.
Guvernul conduce patru posturi de radio naţionale şi cinci televiziuni, dar mai sunt radiouri şi televiziuni private.
n 1997 erau 178 radiouri şi 330 de televizoare la fiecare 1000 de locuitori. Liniile telefonice erau n 1999 n număr de 265 la fiecare 1000 de locuitori.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica