referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Pot cast si gutter cast

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Membru 1 este un strat de 20-50 m, conţine calcare masive, dolomite, strate subţiri de calcar, calcar nodular, bioturbaţii nodular calcaroase, pot şi gutter. Corespunde depozitelor de platformă Muschelkalk inferior, este un depoyit system tract transgresiv, conţine calcar oolitic brun format la mare energie la adâncime mică în bază, iar în top facies adânc de calcar nodular bioturbat. Mai sunt prezente ceratite în secţiuniile de Calasparra şi Valdepenas, precum şi faciesuri de pot şi gutter cast...

Varianta Printabila 


1 Sedimentology (2001)  48, 1371-1388



Importanţa  pot  si  gutter cast.urilor n platforma carbonată din Triasicul Mediu, Cordiliera Betică,                          
                              sudul Spaniei



A.    PEREZ LOPEZ
Dpto. Estigrafia y Paleontologia,Facultad de Ciencias, Universidad de Granada, Campus de Fuentenova, 18071-Granada, Spain


 ABSTRACT

 Pot cast şi gutter  cast au fost descrise pentru prima dată n partea inferioara a Formaţiunii Majanillos, o unitate carbonată a Triasicului Mediu localizată n zona externă a Cordilierei Betice, din sudul Spaniei. Formaţiunea Majanillos are trei membrii; partea inferioară abundă n pot şi gutter casts şi intercalaţii subţiri de calcarite, interpretate ca tempestite;  n partea mijlocie predomină strate de calcarenite, cu straficaţie hummocky; n topul membrului se găsesc bioturbaţii nodulare de calcare.
Aceste succesiuni nregistrează pe termen lung un ciclu trangresiv al Triasicului, reconstituind un mediu marin de apă puţin adncă cu depozite de dolomite cu granulaţie medie. Sedimentele calcarenitice sunt acumulate lngă ţărm,  dezvoltă depozite de furtună, atunci cnd curenţii au transportat sedimente din afara şelfului, acestea fiind depozitate ca strate de tempestite.  Pot şi gutter casts caracterizează sedimentaţia n zona din apropierea ţărmului.
Depozitele de furtună preleveaza informaţii privind interpretarea paleobatrimetriei; se consideră că gutter casts manifestă o tendinţa de creştere a ratei de strate către exteriorul şelfului.
Identificarea acestor structuri n succesiunile marine de pretutindeni  poate fii importantă n interpretarea mediilor depoziţionale.



Cuvinte cheie  platformă carbonată, gutter cast, Muschelkalk, pot cast, tempestite, Triasic.



INTRODUCERE

Formaţiunea Majanillos, unitatea carbonată a Triasicului  Mijlociu din zona Subetică, este depozitată n sud-estul masivului Hercinian ( Iberian Meseta). Formaţiunea din sudul Spaniei se intinde pe o distanţaă mai mare de 250 km şi este compusă din facies de Muschelkalk, din succesiuni de depozite carbonate de apă puţin adncă din bazinul epicontinental european din perioada Triasicului.
    Această  lucrare face referinţă la partea inferioară a acestei unităţi carbonate, respectiv la Membru 1 al formaţiunii Majanillos, unde predomină pot şi gutter cast.urile.  Pot şi gutter casts sunt structuri  erozionale izolate de mărimi variabile; pots sunt structure  rotunde, gutter casts sunt structuri  lineare,  cunoscute şi sub denumirea de rinnens, cut-and-fill, scour-and-fill, şi furrows.
   Aceste structuri sedimentare, ce nu-şi au originea n Triasicul epicontinental al Cordilierei Betice, au importanţă  sedimentologică pentru interpretarea mediilor depoziţionale; ajută la descoperirea unor structuri similar  n alte succesiuni.
   Acest studiu foloseşte modelul tempestitelor pentru a stabili relaţiile de facies adnc din depozitele platformei de Muschhelkalk inferior.
   Lucrarea demonstrează că pot si gutter casts sunt foarte folositoare pentru interpretarea depozitelor de furtună şi a faciesului de apă puţin adncă a mediilor carbonate.
n acest studiu au fost luate n considerare depozite şi structuri sedimentare tipice furtunilor.
Faciesul carbonat este comparat cu calcarele de apă puţin adncă din Muschelkalk Superior din estul Franţei, interpretat ca facies de şelf subtidal puţin adnc depozitat sub influenţa variabilă a curenţiilor sau a furtunilor.


STRATIFICAŢIA FORMAŢIUNII MAJINILLOS

Stratificaţia formaţiunii Majanillos ( muschelkalk facies) este compusă din strate de calcar, marnă calcaroasă, marnă; este divizată n trei membrii; conţine roci triasice=matricea depozitelor de alunecare nestratificate.
       Membru 1  este un strat de 20-50 m, conţine calcare masive, dolomite,  strate subţiri de calcar, calcar nodular, bioturbaţii nodular calcaroase, pot şi gutter. Corespunde depozitelor de platformă Muschelkalk inferior, este un depoyit system tract transgresiv, conţine calcar oolitic brun format la mare energie la adncime mică n bază,  iar n top facies adnc de calcar nodular bioturbat. Mai sunt prezente ceratite n secţiuniile de Calasparra şi Valdepenas, precum şi faciesuri de pot şi gutter cast.
 
 Membru 2, strat de 50 m, conţine strate carbonate cu resturi fosile ( Thalassinoides, Chondrites, Planolites), strate intercalate cu calcare bioclastice. Este un depozit de cortegiu de mare inaltă, un facies progradaţional de platformă carbonată.
   Membru 3, de 20-35 m, este format n principal din marnă cu strat subţire de carbon, cu gips şi depozite clastice terigene de facies Keuper (triasic superior).


MEDIi SI FACIESURI SEDIMENTARE
Litofaciesul, structurile sedimentare şi ciclurile sedimentare reprezentate in Membru 1 ajută la interpretatrea istoriei depoziţionale a platformei carbonate a primei părti a Triasicului, din sudul Masivului Iberian.
Cinci  litofaciesuri principale sunt prezente in Membru 1:
1)dolomitul brun. Faciesul mesocristalin de dolomite brun apare local n partea inferioară a secţiunii Muschelkalk, stratele variază de la 1 la 3 metrii, in general sunt masive,  unele strate au stratificaţie oblică.
Prezenţa ooidelor, care sugerează textura originală a granoclasării  şi natura cristalină a dolomitelor indică originea sedimentelor calcarenitite poroase, care au fost depozitate sub condiţii de energie slabă, iar mai tarziu dolomitizate; stratigrafic, dolomitele  apar deasupra faciesului Buntsandstein de siltice roşii si  de gresie.
Dolomitele au fost primele sedimente de stadiu transgresiv şi corespund depozitelor de ţărm  de energie inalta.
           2)Calcar laminat. Conţine strate subţiri (>2 metri), laminaţii de calcar şi calcisiltite, uneori boiturbate, cu origine microbială;  stratele au laminaţii paralele, n top avnd ondulaţii de current, mici, cu grosimi de la cţiva mm la 60 cm. Structura cacisiltitelor este o laminaţie paralelă, interpretată  ca o stratificaţie plană superioară; relativ, energia mare a acestor strate se datorează prezenţei resturilor de Diplocraterion; indicatorul zonei de ţărm jos.
     3)Strate de marnă şi marnă calcaroasă. Stratele de marnă sunt intercalate de stratele de marnă calcaroasă. Grosimea stratelor variază de 10 la 15 m, conţin  marnă albă, calcar cenuşiu, dar şi mici porţiuni de ml şi silt. n partea inferioară apar calcisiltite (30-75%), conglomerate (2-5%), partea superioară conţine marnă.
Structurile sedimentare de calcisiltitte includ laminaţii paralele, ondulaţii, tabulare; aceste laminaţii corespund unor canaluri colmatate, cu acreţie laterală, tipice pentru depozitele subtidale. La scara decimetrică, suprafeţele erozionale ondulate predomină n acest facies, fiind rezultatul influenţei curenţiilor oscilatori de fund; prezenţa ceratitelor şi bivalvelor sugerează depozitarea sub nivelul turbulent. Topul stratelor de argilă marcat de cutări cu profil asimetric, situate perpendicular cu


structurile lineate, indică aceeaşi direcţie a paleocurenţilor. Cutările sunt consecinţa curenţilor de pe fundul apei, ce au format sedimente coezive. Strate de calcar marnă  aparţin depozitelor subtidale, stratele de marnă depozitelor de şelf. Aceste fining-up unităţi sunt cicluri de adncime superioară, ca acele care apar in Muschelkalk.ul din Bazinul german, unde marnele caracterizează zonele depozitionale adnci ale rampei.
   4) Calcar nodular bioturbat. Acest facies  turbiditic manifestă o masivitate omogenă-textura bioturbată. Stratele variază ntre 1 si 2 metrii, avnd culori predominante in tonuri de gri. n găurile din acest facies sunt recunoscute depuneri de plante-plantolites orizontale. Stratele subţiri, mai mici de 5 cm, de dolomite bioclastice apar la poalele succesiunii de dolomite bioturbate, dar in unele cazuri, acestea includ granule mari de dolomite in bazaă, iar in top granule fine de sediment; aceste strate subţiri pot fi interpretate ca turbidite asemănatoare cu tempestitele din afara şelfului.
DEPOZITE SI STRUCTURI EROZIONALE GENERATE DE FURTUNA
Faciesul Membrului 1 a fost interpretat ca sediment depozitat n rampa carbonată noroiasă, bazndu-se pe faciesul secvenţial şi  absenţa depozitului de energie mare care poate corespunde barierei selfului. Depozitele de furtună furnizează importante informaţii referitoare la variaţiile paleobatrimetriei rampei, regimului energetic mecanismelor depozitionale. Membrul 1 e caracterizat de o abundentă relativă a  depozitelor macrogranulare, iar structurile indică o creştere abruptă a energiei generate de curenţii de furtună. De exemplu : suprafeţele erozionale şi conglomerate de claste netede, strate de dolomite oolitice si scheletice  şi canaluri rotunde erozionale.
a) Strate oolitice si scheletale. Stratele de calcar sunt prezente n faciesul de calcar noroios din partea superioară a Membrului 1; aceste strate de calcar conţin particule de oolite (allocheme), fosile (bivalve, gastropode, fragmente de echinoderme), care indică un mediu depoziţional de mare putin adancă. Stratele scheletice şi oolitice au grosimi ntre 2 si 50 cm, au continuitate extensivă laterală. Stratele lenticulare au n baza eroziuni ascuţite şi dispun pe fiecare gradaţie laminaţii paralele sau laminaţii oblice, multe aflorimente arată conglomerate bioclastice cu aceste laminaţii. Ondulaţii de valuri apar n topul unor  strate scheletale, şi acestea sunt incluse in găuri mloase; n unele secţiuni, stratele de calcar scheletal se află n asociaţii cu stratele subţiri de conglomerate de claste micritice. n secţiunea Cabra,  stratele scheletale au stratificaţie hummocky; spaţiuş dintre hummocks e de 1-5m, iar grosimea lor depaseste 20 cm.



Stratele conţin suprafeţe de conglomerări, cu stratificaţie hummocky pe calcarele scheletale, şi, sub stratele structural sunt calcare cu stratificaţie oblică cu oolitte. Seturile de strate hummocky au grosimea de 60 cm şi, n ciclul Membrului 1, sunt localizate strate de calcar mlos, dedesubt este faciesul de calcar nodular (in exteriorul faciesului de şelf); acest tip de stratificaţie poate  fi generat de furtuni sau de intense curgeri multidirectionale de apă din timpul furtunilor de iarnă.
Multe dintre trăsăturile sedimentare observate sunt tipice depozitelor de furtună, sau tempestitelor, care sunt intercalate cu depozite de vreme normală, cu granulaţie fină. Tempestitele scheletale si oolitice sunt considerate depozite de şelf interior, deasupra  bazei valurilor de furtună. Tempestite cu noroi uscat sunt depozitate n zona cu apă putin adnca, chiar langă baza valurilor de vreme normal.
a) Gutter casts. n stratele subţiri de facies de calcar marnă apar canaluri nguste cu grosimi de 2 si 60 cm, secţunile avnd forma de U si V, şi  planul geometric este rectilinear sau sinuos. Cteva canaluri au un profil complex, pot fi mai globulare, neregulate forme , baza netedă. De obicei, sunt isolate, uneori sunt şi  conglomerate; canalurile sunt umplute cu granulaţie fină (calcisiltite) de resturi de cochilii de bivalve şi gastropode, corpul este masiv si arază o alternanţa de silt carbonatic şi nisip scheletal cu sortare normală  sau laminaţie planar, ondulaţiile de valuri apar n topul canalurilor, canalurile se pare că sunt produse de curgeri verticale, indicate de prezenţa fosilelor schelete, care sunt dispuse către canaluri;
axele lungi ale canalurilor sunt unimodale pentru fiecare secţiune a stratificaţiei, orientarea diferită este rezultatul rotaţei tectonice a aflorimentului, care poate fi demonstrată de hărţile geologice.
Paleocurenţii indicaţi de canaluri sunt mai mult sau mai putin perpendiculari pe creasta liniei, orientarea oscilatorie a ondulatiilor apare in topul unor canaluri, canalurile probabil sunt orientate perpendicular către paleolitoral. Canalurile Formaţiunii Majanillos apar in faciesul de calcar mlos, care arată depozitele de litoral. Canalurile mai apar in calcisiltite laminate, uneori cu Diplocraterion depozitate, care nu se asociazaă niciodată cu noroi uscat sau cu depozite supratidale. Prin urmare, canalurile sunt dezvoltate in zona subtidală de mică adancime; cele mai mari canaluri au fost gasite n faciesul calcaros, asociate cu ceratitele, ce sunt considerate interiorul depozitelor de şelf, acumulandu-se n baza valurilor de vreme bună; canalurile au fost formate de curgeri turbulente din urma furtunilor; curgerile au erodat substraturile cu granulaţie fină, stratele au ramas umplute atunci cu sediment, cnd energia curgerilor şi-a micsorat intensitatea. Canalurile au fost interpretate ca structuri subtidale, găsite n medii fluvial vechi şi n depozite lacustre





1 b) Pot cast. Sunt formate prin umplerea unor cavităţii de eroziune non-lineare, asociate cteodata cu gutter casts; au forme cilindrice de mărimi variabile,  interiorul pot casturilor are granulaţie fină (calcisiltite), pot fi formate din litosoluri, la fel ca gutter casts. Pot cast sunt bine dezvoltate n secţiunea Calasparra, dar nu apar n Cambil; poziţia stratigrafică este mai limitată dect a gutter casturilor.
Pot cast apar impreună cu gutter cast, deci se dezvoltă in medii asemănătoare; pot cast sunt mai puţin frecvente dect gutter, n multe aflorimente; pot cast nu apar mpreună cu depozitele de apă puţin adncă ale faciesului de calcar, unde predomină calcisiltitele, şi, nici cu depozite adnci unde există strate de tempestite.
 Pot cast au o rază batimetrică mică şi au nevoie, ntr-o oarecare măsura de condiţii batimetrice specific mediului marin, dect in ruri.
Cavităţile sunt umplute de curgeri cu rotaţii verticale generate de furtuni, şi doar n condiţi de energie mare se produc aceste curgeri; deci se poate concluziona că aceste structuri s-au format n  zona subtidală, probabil lngă baza valurilor de vreme bună. Multe din  pot casturi  asociate cu gutter in aflorimentul Calasparra, au n structură sedimente fine şi mici  cantitaţi cu fragmente scheletale, formate in conditii de vreme normala, păstrate in alternanţe de argilit (roca rezultata din recristalizarea argilei) si roci carbonatice alcatuite din particule biogene.
Trăsături caracteristice  depozitelor de furtună
Frecvenţa şi grosimea pot şi gutter casturilor variază de la un afloriment la altul; la Cambil nu există pot cast, insa predomină gutters. Aceasta sectiune e cea mai subtire si prezinta faciesul subtidal de apa putin adanca, unde abunda strate subtiri de calcisiltite. Tempestitele din acest afloriment sunt cele mai subtiri, 3 cm.
In stratul Cabra si sectiunea Jauja, sunt observate o multime de gutters impreuna cu pots. Aceste structure apar in Xalasparra, ocupand o pozitie paleogeografica intre Cambil, Cabra si Jauja.
Pozitia originala a acestor aflorimente este diferita de locatia prezenta; au fost schimbate de tectonica Tertiarului: forelandul a fost localizat in Masivul Hercinian, si rocile triasice spre vest in alte superpozitii.
Tempestite
Faciesul sectiunii din Spania este format in baza de  calcar laminat, ce trece in strate  de calcar malos si calcare nodular cu texture bioturbate. In mijocul stratelor subtiri de calcar-marna, apar  pot casts, gutter casts si intercalatii fine de calcarenite; in partea superioara predomina strate de calcare cu stratificatie hummocky.


Acest facies este  acumulat  in rampa carbonată , depozitarea  făcndu-se de ţărmul apropiat pnă la şelf, unde depozitele de tempestite sunt importante.
Acest model de tempestite este aplicat Membrului 1 al Formaţiei Majanillos; prezenta pot si gutter casts este asociata ca o zona de tecere de la mediu marin de apa putin adanca pana medii cu depozite de furtuna. Acesti curenti de furtuna formeaza structuri erozionale ( gutter si pot) pe fundul mării, unde fusese stabilizată zona de trecerre.
Pe langa baza valurilor de furtuna, unde calcarele nodular bioturbate au fost depozitate,  stratele de tempestite au desrescut repede din partea central catre bazin.  
CONCLUZII
Cel mai vechi depozit din Triasicul mediu, ce corespunde faciesului inferior de Muschelkalk ( Membru 1 al Formatiunii de Majanillos), a fost depozitat in rampa carbonata adancă;ăaceasta rampa este situată in marginea bazinului epicontinental in care adancimea apei este aproape de baza furtunilor, fapt indicat de existentţa depozitelor de furtuna.
Tempestitele indică existenţa unei zone bypass de langa tarm sugerand un ciclu transgresiv, depozitele de furtuna sunt considerate importante pentru interpretarea mediilor marine associate cu depozitele de vreme normală.
Existenta zonei de apa putin adanca si a tarmului extins, in care sunt caractere de energie relativ inalte; in acest sistem depozitional adanc particule de calcisilt formeaza strate plane de regim de curgere superior, si, sedimentele maloase constitue un substrat coeziv
Zona din apropierea tarmului functioneaza ca o zona sedimentara de trecere, in care curentii provoaca structure erozionale ( gutter si pot casts), ce au fost umplute cu sediment cand energia curgeriilor a scazut la sfarsitul furtunii.
Stratele de tempestite se dezvolta in partea cea mai adanca a rampei, fapt ce duce la acumularea calcarelor nodular boiturbate.
In concluzie, gutter casts sunt formate in zona subtidala de mica adancime.
.
BIBLIOGRAFIA

Allen, J.R.L. and Friend, P.F. (1968) Deposition of the Catskill
facies, Appalachian region: with notes on some other Old
Red Sandstone basins. Geol. Soc. Am. Spec. Paper, 106,
2174.
Arnborg, L. (1957) Erosion forms and processes on the bottom
of the River angermanalven. Geogr. Ann., 39, 3247.
Ashley, G.M. (1990) Classication of large-scale sub-aqueous
bedforms: a new look at an old problem. J. Sed. Petrol., 60,
160172.
Azema, J., Foucault, A., Fourcade, E., Garca Hernandez, M.,
Gonzalez Donoso, J.M., Linares, A., Linares, D., Lopez
Garrido, A.C., Rivas, P. and Vera, J.A. (1979) Las Microfacies
Del Jurasico y Cretacico de las Zonas Externas de
las Cordilleras Beticas. University of Granada, Granada,
83 pp.
Berry, F.G. (1961) Longitudinal ripples from a non-marine
horizon in the Bembridge marls (Oligocene) of the Isle of
Wight, Hampshire, England. J. Sed. Petrol., 38, 114127.
Bertrand, M. and Kilian, W. (1889) Etudes sur les terrains
secondaires et tertiaires dans les provinces de Grenade et
Malaga. In: Mission d'Andalousie. Mem. Acad. Sci., 30,
377379.
Blumenthal, M. (1927) Versuch einer tektonischen gliederung
der betischen cordilleren von Central, und Sud-West Andalusien.
Eclogae Geol. Helv., 20, 487592.
Bridges, P.H. (1972) The signicance of toolmarks on a Silurian
erosional furrow. Geol. Mag., 109, 405410.
Browne, G.H. (1994) Pot and gutter casts from the Chapel
Island Formation, southeast Newfoundland Discussion.
J. Sed. Res., A64, 706707.
Busnardo, R. (1975) Prebetique et sub-betique de Jaen a Lucena
(Andalousie). Introduction et Trias. Doc. Lab. Geol. Fac.
Sci. Lyon, 66.
Daley, B. (1968) Sedimentary structures. Neues Jb. Geol.
Palaontol. Abh., 156, 285304.
Dott, R.H. and Bourgeois, J. (1982) Hummocky stratication:
Signicance of its variable bedding sequences. Geol. Soc.
Am. Bull., 93, 663680.
Duke, W.L. (1985) Hummocky cross-stratication, tropical
hurricanes, and intense winter storms. Sedimentology, 32,
167194.
Duke, W.L., Arnott, R.W.C. and Cheel, R.J. (1991) Shelf
sandstone and hummocky cross-stratication: new evidence
on a stormy debate. Geology, 19, 625628.
Duringer, P. and Vecsei, A. (1998) Middle Triassic shallowwater
limestones from the Upper Muschelkalk of eastern
France: the origin and depositional environment of some
early Mesozoic ne-grained limestones. Sed. Geol., 121,
5770.
Flood, R.D. (1983) Classication of sedimentary furrows and a
model for furrow initiation and evolution. Geol. Soc. Am.
Bull., 94, 630639.
Garca Cortes, A., Mansilla, H. and Quintero, I. (1991) Puesta
de maniesto de la Unidad Olistostromica del Mioceno
Medio, en el Sector Oriental de las Cordilleras Beticas
(provincias de Jaen, Almera, Murcia y Alicante). Bol. Inst.
Geol. Min. Esp., 102, 524535.
Garca Hernandez, M., Lopez Garrido, A.C., Rivas, P., Sanz
de Galdeano, C. and Vera, J.A. (1980) Mesozoic paleogeographic
evolution of the external zones of the Betic Cordillera.
Geol. Mijnbouw, 59, 155168.
Garca Rossel, L. (1973) Estudios Geologicos de la Transversal
Ubeda-Huelma y Sectores Adyacentes. PhD Thesis,
University of Granada, Spain.
Goy, A. and Martnez, G. (1996) Nautiloideos del Triasico
Medio en la Cordillera Iberica y en la parte oriental de las
Cordilleras Beticas. Cuad. Geol. Iberica, 20, 271300.
Goy, A. and Perez-Lopez, A. (1996) Presencia de cefalopodos
del transito Anisiense-Ladiniense en las facies Muschelkalk
de la Zona Subbetica (Cordillera Betica). Geogaceta, 20,
183186.
Greensmith, J.T. (1965) Calciferous sandstone series sedimentation
at the Eastern end of the Midland Valley of
Scotland. J. Sed. Petrol., 35, 223242.
Handford, C.R. (1986) Facies and bedding sequences in shelfstorm-
deposited carbonates Fayetteville shale and Pitkin
limestones (Mississippian), Arkansas. J. Sed. Petrol., 56,
123137.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica