referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Poluarea solului

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Formarea stratului de humus reprezintã un proces foarte lent şi de duratã care presupune mai multe etape. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale şi animale putrezite sintetizat de bacterii şi ciuperci...

Varianta Printabila 


1

 

POLUAREA SOLULUI

 

                 Interesul pentru poluarea mediului a crescut foarte mult pentru ntreaga populaţie a globului, a instituţiilor şi a organizaţiilor  diverse, unele polivalente, altele cu caracter specializat, orientate exclusiv pe problemele polurii. Fr sol nu exist viaţ. Solul format de-a lungul milioanelor de ani poate fi distrus de eroziune n cteva zile. O treime din solul planetei este serios deteriorat, fapt ce are consecinţe fatale asupra naturii. Poluarea este evident şi n cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca şi apa şi aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate n ape şi aer acoper uscatul, ambianţa imediat de viaţ a oamenilor, tocmai n locurile aglomerate unde fiecare metru ptrat este intens şi multiplu solicitat, degradeaz terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, urţesc natura acolo unde este mai cutat pentru frumuseţea ei.

Roca ce acoper pmntul a fost transformat de vnt, ploaie şi gheaţ n particule minuscule, ce pe baza dimensiunilor şi calitţii sunt denumite nisip, argil sau ml.             

Solul este locul de ntalnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie n atmosfer se ntorc n sol. Apele de infiltraţie impregneaz solul cu poluanţi antrenndu-l spre adncime, rurile poluate infecteaz suprafeţele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la ntamplare pe sol.

De la mucul de ţigar sau biletul de tramvai pn la automobilul abandonat, la pictura de ulei scurs din tractorul care circula pe cmp, toate sunt poluri directe ale solului.                                                                                                                                                            

Solul reprezint stratul superficial cu grosimea de 20-30  cm de la suprafaţa scoarţei terestre (stratul fertil) care mpreuna cu atmosfera nvecinata, constituie mediul de viaţ al  plantelor.

Importanţa ecologic a solului rezult din faptul c:

         Se afl n strns legatur cu clima unei regiuni prin configuraţia, structura şi natura lui;

         Influenţeaz calitatea surselor de ap subteran şi de suprafaţ;

         Rspunde direct de creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei aferente şi indirect de poluarea alimentaţiei omului;

         Este un factor important n dezvoltarea socio-economic a aşezrilor umane  ;

Un  kilogram de sol conţine: * ~ 0,78 kg de substanţe minerale;

                                                * ~ 0,04 kg aer;

                                                 * ~ 0,18 kg ap (substanţe dizolvate);

Substanţele  minerale din sol conţin: * ~ 1 % piatr;

                                                  *   ~ 99 % pmnt mcinat ( hum, argil  cu nisip fin), nisip( cuarţ, mic, feldspat, carbonaţi, oxizi de fier);

Substanţele organice din sol conţin: * ~ 81%humus;

                                                          * ~ 10% rdcini din plante;

                                                           * ~ 9% flora şi fauna  caracteristicile pmntului;

Formarea stratului  de humus reprezint un proces foarte lent şi de durat care presupune mai multe etape. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale şi animale putrezite sintetizat de bacterii şi ciuperci.

Degradarea  solului reprezint ndepartarea stratului de humus  sau/şi

modificarea acestuia.

Datorit caldurii şi ploilor abundente, la tropice roca este rapid descompus şi astfel poate forma o baz cu grosimea  de chiar şi 50 de metri. n regiunile moderate solul fertil este rar mai adnc de un metru. Excepţie sunt malurile Fluviului Mississippi, unde depunerile pot atinge şi adncimea de 30 de metri. Indiferent de adncime, la majoritatea solurilor stratul cel mai apropiat de suprafaţ este cel mai fertil, acesta fiind cel mai afectat de eroziune.

Exemplu : “ Gndacii necrofagi ngroap resturile animale şi astfel aprovizioneaz solul cu materii prime.”

                  “ Gndacii afneaz solul şi astfel l alimenteaz cu oxigen, crtiţele scurm pmntul şi l aerisesc.”

                   “ n Kenya eroziunea solului este agravat de defrişri, iar elefanţii distrug regiunile cu arbuşti.”

                 “ n Mato Grosso, Brazilia adncimea albiei trdeaz, pentru c datorit defrişrilor, apa se poate deplasa fr obstacole.”

  Haldele de reziduuri industriale blocheaz mari suprafeţe de teren care devin inutilizabile. Amplasarea este uneori att de neraţional ncat produce accidente dezastruoase.

Exemplu : -  “aşa s-a ntamplat  cu alunecrile de steril din Anglia care au ngropat case şi oameni.”

n cazul unor asemenea volume, nu se mai poate vorbi nici de vegetaţie, nici de posibilitţi de regenerare a naturii.

Procesul de degradare este rezultatul a dou fenomene principale:

# creşterea suprafeţei agricole şi a suprafeţei pentru construcţii;

# despdurirea, datorit creşterii continue a suprafeţei arabile, precum şi a cererii de lemn de foc, de construcţii( mobil), pentru industria celulozei;

Eroziunea solului are loc datorit acţiunii vntului şi a apei. O pictur de ploaie czut pe sol poate mprştia pmntul n toate direcţiile. Ca rezultat al acestui fenomen, n caz de ploi abundente, solul este mpins spre vi. Vntul produce mai rar eroziune  şi chiar şi atunci numai n regiunile uscate. Efectul acestuia este nsa mult mai ngrijortor, deoarece ntr-o singur or vntul poate deplasa o cantitate de pmnt ce ar putea fi mişcat de ap numai n cţiva ani.

n ultima er glacial, datorit vntului, solul din America de Nord şi Asia a fost distrus. Mai multe milioane de tone de pmnt au fost deplasate de vnturi. Chiar şi astzi, un strat mai nalt de 150 de metri de pmnt este purtat de vnturi. La tropice solul este deplasat de ploi asemntoare potopului, fapt ce poate perturba considerabil echilibrul ecologic. Dac arborii pdurilor tropicale din regiunile montane sunt defrişaţi, ploile vor spla stratul superior de pmnt aflat de-a lungul vilor şi astfel vor fi inundate pşunile, satele şi drumurile.

Canalele de irigaţii nfiinţate n ţrile n curs de dezvoltare se umplu rapid cu ml şi devin de neutilizat.

Exemplu : “ n Arizona vntul şi ploaia au spat cavitţi adnci, pantele s-au format din malul splat de pe vrfurile stncoase.”

Sursa principal  de poluare a solului o constituie reziduurile.

Dupa  provenienta: 

         Reziduurile industriale – materii prime, reziduurile solide sau semisolide rezultate din industria de prelucrare a petrolului, industria cauciucului, a ngrşmintelor sintetice, reziduurile chimice;

         Reziduuri menajere  - rezultatul activitţii zilnice a omului n locuinţe, locuri publice şi pieţe alimentare;

         Reziduuri agrozootehnice –substanţe organice putrescibile, substanţe chimice, biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide;

         Reziduuri radioactive – diverşi izotopi radioactivi utilizaţi n industrie, agricultur, zootehnie, medicin, cercetare ştiinţific;

De la o fabric de acid sulfuric de 100 000 t/an capacitate, rezult simultan 2-300 000 t/an cenuşi negre pentru a cror depozitare sunt necesare 2-3 ha de teren.

Rspndirea petrolului pe sol n zonele de extracţie şi prelucrare constituie o poluare la a crei extindere contribuie mult apele pluviale. Haldele de cenuşi din industria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice (Cu, Zn, Cd, Pb), bioxid de sulf şi arsen. Din alte procese chimice rezult deşeuri masive de var, oxid de fier, sulfat de calciu, care ocup zeci de hectare de teren.


                              

 

                             

 

 

1

Turismul este o cutare de locuri frumoase şi curate, un prilej de reconfortare fizic şi psihic n mijlocul naturii, dar n incinta campingurilor, ca şi n afara acestora, se produc abateri de la igien şi educaţie.  Straturile superficiale, chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substanţelor organice şi o energic acţiune de distrugere a germenilor patogeni. Apa este locul de dizolvare şi de antrenare. Microorganismele furnizeaz plantelor substanţe nutritive degradnd poluanţii organici. Solul, spre deosebire de atmosfer şi ape, nu are putere de dispersare, degradarea lui producndu-se imediat  şi ireversibil.  

Orice suprafaţ compromis trebuie s ne reaminteasc faptul c pentru a se forma trei centimetrii de sol pe cale natural sunt necesari  300-1000 ani de desfaşurare a proceselor fizico-chimice şi biologice, iar un strat arabil de 20 cm se formeaz n 7000 ani.

Avertismentul este şi mai sever pentru acţiunile de modificare a suprafeţei planetei, care duc la degradarea solului prin eroziune.

Volumele uriaşe de aluviuni ajung  n ruri şi fluvii nrutţindu-le calitatea. Dac solul este supus agresiunii unui poluant, ntotdeauna va fi investigat şi stratul acvifer subteran, care risc s fie contaminat prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adncime. ns şi contaminarea unui acvifer cu o substanţ toxic, care ptrunde n profunzime poate produce contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilar a apei poluate.                                                                                                                                                                  

  La  nivelul solului, hidrocarburile sufoc vegetaţia, polueaz atmosfera prin vaporizare şi prezint un potentţial risc de explozie şi incendiu.  Dup principiile tehnice generale, pentru depoluarea solului se disting:

Metode fizice  :-bazate pe imobilizarea fizic a poluanţilor n mediul contaminat, fie prin izolare(etanşare, blocare hidraulic), stabilizare;

-          bazate prin extracţia fizic  a poluanţilor din mediul contaminat, prin excavare, pompare, splare, flotaţie, injecţie cu aer sub presiune, etc;

Metode chimice   : -se aplic pentru separarea, distrugerea sau transformarea poluanţilor n forme mai puţin nocive ( extracţia chimic, oxidarea, reducerea, declorurarea şi precipitarea);

Metode termice   : -distrug, extrag sau imobilizeaz poluanţii prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate (incinerarea, desorbţia termic şi vitrificarea);

Metode biologice  : -const n biodegradarea poluanţilor sub acţiunea microorganismelor(bioreactorul, biodegradarea n vrac, biodegradarea n situ, bioventring-ul, biosparging-ul), metode de biolixiviere şi bioacumulare a poluanţilor;

 Privim solul ca pe un “cadou al naturii”, deşi aceasta valoare inestimabil dispare cu o vitez alarmant. Acest fenomen poart numele de eroziune a solului. Şi animalele pot eroda solul deplasnd solul fr intenţie şi astfel şi ameninţa propriul habitat. n trecut, pe Insulele Farne tria o populaţie de foci şi una de alce (Alca torda), psrile au smuls iarba pentru a-şi construi cuiburi, iar focile se rostogoleau n ml şi astfel au distrus stratul superior al solului. Focile au fost alungate n mod voit şi astfel s-a reuşit alungarea lor de pe insula şi salvarea coloniei de psri. Şi animalele erbivore contribuie la eroziunea solului, n special n regiunile n care sunt ţinute pe pşuni mici, ngrdite. Caprele pot produce pagube nsemnate n regiunile deluroase. n cteva ţri au fost introduse legi n scopul limitrii creşterii caprelor, pentru a proteja vegetaţia. Formarea stepelor infertile din zona Mrii Mediterane, poate fi explicat n special prin creşterea caprelor ntr-o proporţie mult mai mare dect posibilitţile zonei.

Exemple:   “ n preeria nord-american agricultura a condus la furtuni de praf şi eroziune.”

                “n lipsa gardurilor vii, n urma ploilor abundente au loc frecvent alunecri de teren.”

Acolo unde natura a rmas neatins, mare parte a solului este protejat de plante, iar cnd pmntul va fi cultivat, solul va ajunge n pericol.

Anual n toat lumea se pierd 26 de miliarde de tone de sol, n special n Africa, China, India, Rusia şi Statele Unite ale Americii. Astfel mai multe mii de kilometri ptrati de sol devine infertil. Acest lucru produce conflicte sociale şi oblig oamenii s defrişeze suprafeţe tot mai ntinse de pduri neatinse.

Prin nfiintarea terenurilor terasate putem stopa eroziunea solului, astfel apa nu se va scurge, ci va fi absorbit de pmnt. Cea mai sigur protecţie mpotriva eroziunii solului este covorul vegetal compact.

Exemplu : “ n Nepal pmnturile terasate au stopat eroziunea solului de ctre ap.”

Fiecare locuitor din oraşele europene “produce” cam 1 kg de gunoi pe zi. In S.U.A. cantitatea este de trei ori mai mare şi creşte cu 2,5% pe an. Menţinerea curţeniei urbane este o sarcin pe ct de elementar pe att de dificil de rezolvat, n mare msur din cauza unei mentalitţi destul de neglijente; gestul spontan de rspndire a gunoiului.

Ordinul 756/1997 introduce noţiunile:

1.      Prag de alert- concentraţia de poluant avnd rolul de a avertiza asupra unui impact potenţial de mediu şi care determin declanşarea unei monitorizri suplimentare şi/sau necesitatea reducerii concentraţiei de poluanţi.

2.      Prag de intervenţie- concentraţia de poluant la care va dispune executarea unui studiu de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiei de poluanţi.

Sunt propuse valori de referinţ pentru elemente chimice n sol : 

                                - compuşi anorganici;

                                - hidrocarburi aromatice  şi poliaromatice, hidrocarburi din petrol;

                                - compuşi organici organoclorurati;

                                - pesticide organoclorurate şi triazinice;

Realizarea protecţiei juridice a terenurilor cu destinaţie agricol este orientat n trei direcţii : 1. Obligativitatea explorrii terenurilor agricole.

     2. Protejarea solului şi creşterea potenţialului productiv al acestuia.

              3. Folosirea terenurilor agricole n alte scopuri dect producţia agricol.

Pentru relizarea protecţiei juridice se impun :

* creşterea cointeresrii economice a productorilor agricoli;

* protejarea  cu prioritate a terenurilor agricole de calitate superioar;            

               * calificarea şi justificarea prelurii de ctre stat a unor terenuri agricole;                       

     * condiţionarea scoaterii unor terenuri din circuitul agricol de aprobarea din partea organelor puterii administrative;

     * perfecţionarea sistemului de sancţiuni;

n combaterea polurii este important aspectul organizatoric. n acest sens sunt de preferat soluţii de ansamblu edilitare n problema salubritţii urbane sau tehnologice n cazul reziduurilor  industriale. Sistematizarea şi coordonarea adecvat a unor  acţiuni de detaliu poate preveni situaţii grave, economisnd totodat mijloace importante. Un exemplu l prezint poluarea din exploatrile petroliere care prin dispozitive simple şi msuri locale consecvent aplicate, se poate practic nltura, realizndu-se astfel şi protecţia calitţii apelor. Şi cea mai mic creştere a temperaturii planetei noastre poate conduce la extreme meteorologice mai grave, dect ne putem imagina noi astzi, caz n care datorit topirii maselor polare de gheaţ pot determina inundaţii severe. Ar trebui  s nţelegem c tot ce “aruncm” nu dispare pur şi simplu, fie c e vorba despre gunoiul dispersat n mare sau despre gazele emise n atmosfer. Consecinţele schimbrilor ntreprinse n mediul nostru trebuie suportate şi de plante şi de animale pe care le predispunem la inevitabila dispariţie.

Dac vrem s ne oprim din acest drum spre pierzanie, trebuie s ne schimbm radical atitudinea faţ de mediul nconjurtor şi faţ de ceilalţi oameni.

 

BIBLIOGRAFIE :  Dorin Stnic-Ezeanu, “Protecţia Mediului”, Editura U.P.G. , Ploieşti, 2005.

                               “ Minunata lume a animalelor”-Grupa 11 ‘ Ocrotirea naturii şi a speciilor ’, Editura Reader’s Digest, Bucureşti, 2006(Internationals Masters Publishers SRL);

                               Matei Barnea şi Corneliu Papadopol,  “ Poluarea şi protecţia mediului”, Editura Ştiinţific şi Enciclopedic, Bucureşti, 1975;

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica