referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Nil

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Deşi după precizarea izvoarelor, în 2938, de către germanul Burkhard Waldecker, pe Ruvuvu afluent al Kagerei - Nilul a fost considerat cel mai lung râu de pe Terra, prin reconsiderarea izvoarelor Amazonului pe Ucayali şi, respectiv, Apurinac, acesta din urmă însumează 7 025 km lungime, devenind nu numai prin debit şi bazin hidrografic, cel mai mare râu, ci şi prin cea de a treia coordonată - lungimea...

Varianta Printabila 


1

NIL

(n lat. Nilus, n grec. Chrysonoas sau Neilos, n egipt. Hapi, n arabă Bahr sau Bahr el Nil)

 

 

 

Lungimea: 6 671 km

Suprafaţa bazinului: 2 870 000 km2

Situat: Africa - Tanzania, Burundi, Ruanda, Uganda, Kenya, Etiopia, Egipt

 

Deşi după precizarea izvoarelor, n 2938, de către germanul Burkhard Waldecker, pe Ruvuvu afluent al Kagerei - Nilul a fost considerat cel mai lung ru de pe Terra, prin reconsiderarea izvoarelor Amazonului pe Ucayali şi, respectiv, Apurinac, acesta din urmă nsumează 7 025 km lungime, devenind nu numai prin debit şi bazin hidrografic, cel mai mare ru, ci şi prin cea de a treia coordonată - lungimea.

Aşadar, Nilul, prin cei 6 672 km rămne al doilea ca lungime, după Amazon, străbate Africa de nord-est pe 35 latitudine (de la 355' lat. sudică la 3130' lat. nordică) şi poartă mai multe denumiri - pe sectoare. Astfel, Xagera care se varsă n lacul Victoria se mai numeşte şi Alexandra Nile, iar secţiunea dintre lacurile Victoria şi Albert (Mobutu Sese-Seko) - Victoria Nile, unde se găsesc şi cascadele Owen (Rippon) şi Murclzison. ntre cele două lacuri - Victoria şi Albert - se interpune lacul Kyoga, cu caracter mlăştinos, populat de numeroşi hipopotami şi crocodili şi acoperit de insule plutitoare din trestie şi papirus. Acest sector se găseşte n plină pădure ecuatorială, ceea ce face ca rul să fie mărginit de adevărate ziduri verzi n care copacii sunt sufocaţi de liane. O dată cu intrarea n regiunea grabenului african, n care atinge şi lacul Mobutu Sese-Seko (Albert), valea se ngustează ntre pereţii de granit, iar Nilul formează cea mai frumoasă cascadă de pe cursul său Murchison, de 40 m. Aici se găseşte şi Parcul Naţional Kabalega, numit anterior Murchison Falls National Park, n suprafaţă de 39 200 km2, situat n Uganda şi nfiinţat n 2952, n care sunt protejate specii de animale ca: hipopotami, crocodili, elefanţi, bivoli, lei, leoparzi, rinoceri negri şi albi, girafe, antilope n peisajul de savană, păsări şi, binenţeles, cascada ca atare. De la lacul Mobutu Sese-Seko, avnd Munţii Albaştri (Blue Mountains) n stnga, sub denumirea de Albert Nile, rul, pnă la localitatea Juba din Sudan formează pragurile Fola. De aici, sub denumirea de Bahr el Jebel (Fluviul Muntelui), Nilul trece printr-o depresiune cu caracter mlăştinos n care pierde multă apă, deşi primeşte din stnga pe Bahr el Ghaaal, n dreptul lacului No. Bahr, el Ghazal are bazinul de recepţie ntr-o regiune săracă n precipitaţii, cu toate că este situat ntre 4 şi 22 lat. nordică, şi ca atare debitul este foarte mic. De altfel, Bahr el Ghazal, numit n amunte de confluenţa cu Nahr Jur, Bahr el Arab, are o scurgere intermitentă n secţiunea mijlocie şi superioară ca şi afluenţii lui. Regiunea mlăştinoasă de la confluenţă se numeşte Sudd ("dop" n arabă) şi reprezintă un focar de paludism n care rezistă cu greu doar triburile nueri aparţinnd populaţiilor nilotice şi care se ocupă cu pescuitul şi păstoritul. Suprafaţa acestor mlaştini este apreciată la 60 000 km2 şi variază n funcţie de pulsaţiile apelor Nilului. Atunci cnd apele scad rămn imense suprafeţe mocirloase. La ape mari, o puzderie de insule de vegetaţie alcătuite din trestie şi papirus plutesc şi se ngrămădesc, datorită curenţilor, blocnd curgerea, căile navigabile si schimbnd, n permanenţă, fizionomia zonei. n această imensă regiune mlăştinoasă Nilul pierde aproape 70% din volumul apă cu care intră. Tot aici, prin dezvoltarea unor alge verzi, ntr-o anumită perioadă a anului, Nilul preia şi transportă aşa-zisele ape verzi pnă n cursul mijlociu. S-au elaborat mai multe proiecte de asanare a acestor mlaştini prin care se prevede amenajarea unui canal, de la localitatea Bahr spre lacul No.


1

O dată cu ieşirea din mlaştinile Sudd, de la localitatea Malakal, rul se numeşte Bahr el Abyad (Nilul Alb), denumire pe care şi-o menţine pnă la Kartoum, unde se uneşte cu Bahr el Azraq (Nilul Albastru sau Abbai pe teritoriul Etiopiei), ce vine din Podişul Abisiniei şi care joacă un rol important regimul de scurgere şi n fertilizarea luncii Nilului n sectorul egiptean. Un alt afluent important al Nilului Alb, care vine tot din dreapta, din partea sudică a Podişului Abisiniei şi confluează n dreptul localităţii Malakal, este Sobat (740 km lungime şi 420 m3/s debit mediu). De la confluenţa Nilului Alb cu Nilul Albastru (Bahr el Abyad cu Bahr el Azraq) sub denumirea de Nil sau, simplu, Bahr, n arabă, care nseamnă "mare" (adică apă mare), Rul mai primeşte ultimul afluent, deşi mai are de străbătut pnă la vărsare 2700 km - Atbara, care vine tot din dreapta, din Podişul Abisiniei, dar cu apă mai puţină, uneori chiar secnd, datorită climei deja destul de secetoasă.

După confluenţa cu Sobat, Nilul are aspectul unui ru bine conturat, cu apă multă, alimentat alternativ din Nilul Alb şi Sobat, şi din Nilul Albastru şi Atbara. Lipsa de apă din regiune concentrează aşezările şi activitatea economică de-a lungul malurilor fluviului, care ncepe să devină att de indispensabil vieţii pe măsură ce naintează n deşert, n avale de Khartoum, capitala Sudanului. Malurile rului sunt nsoţite de sakieh-uri, acele roţi numai 1in lemn si frnghii, cu ulcioare acţionate de boi şi cămile prin care apa este ridicată din albie şi vărsată n canale de irigaţii şi acestea numai din pămnt bătătorit. De la Khartoum n avale Nilul parcurge pustiul, deşertul şi regiunea istorică Nubia, nfloritoare ntre anii 791 şi 656 .e.n. n Nubia, Nilul face o uriaşă buclă, n care ncep să apară cele şase cataracte numerotate de la nord spre sud. Cataracta a 6-a, la circa 150 km avale de Khartoum, formată n masivul stncos Djebel Rauwaya, numită de localnici Şabluka (jgheabul) este o vale tip canion pe 15 km, cu numeroase stnci care apar din apă şi pereţi verticali, săpaţi n roci de culori diferite - roşie, violetă, portocalie şi chiar neagră - cu lăţimi uneori de numai cteva zeci de metri şi n care la ape mari, Nilul are viteza de scurgere foarte mare. După cataracta a 6-a ncepe deşertul propriu-zis, bntuit de furtunile cu nisip numite ghibli, care u necat pur şi simplu vestigiile nubiene - Nagaa şi Musawarat, primele prestigii importante din valea Nilului, de la sud spre nord. Cataracta a 5-a, lungă de 12 km, se găseşte in buclă, iar a 4-a după aceasta, fiind cea mai lungă, 15 km. In avale de cataracta a 4-a se găseşte, pe malul stng al Nilului, stnca Djebel Barkal (din gresie, naltă de 100 m, cu versanţi abrupţi spre ru) considerată muntele sacru al Nubiei antice, la poalele căruia se află templul lui Amon Ra (zeul soarelui) şi vreo zece piramide, mult mai mici dect cele egiptene (4-20 m nălţime) şi care sunt necropole ale unor regi sau prin nubieni. Tot lngă stnca Djebel Barkal era situată Napata, oraşul sfnt şi capitală a Nubiei (750 .e.n.) care, sub domnia lui Tiraqua a cucerit Teba, capitala Regatului Mijlociu şi a Regatului Nou (2 000-1 300 .e.n.) din Egiptul antic situată n apropierea complexului de temple de la Luxor. De fapt, o cataractă reprezintă un complex de praguri, stnci n albia rului, aceasta la rndul ei fiind ncorsetată ntre pereţii din roci dure, dar cu nălţimi moderate. n realitate, n loc de cele 6 cataracte menţionate n descrierile antice se găsesc 21 de grupuri principale de praguri. nainte de a 3-a cataractă, Nilul se desface succesiv n două braţe nchiznd ntre ele mai multe insule. A 3-a cataractă este un prag de granit, lung de cţiva kilometri, cu numeroase blocuri de piatră prăbuşite n apă şi pe care se găsesc ncrustate desene, reprezentnd animale dispărute astăzi, hieroglife din Egiptul antic, inscripţii merotice din perioade mai recente, mărturii ale civilizaţiilor care s-au succedat n Nubia antică. Sectorul de ru dintre cataractele 3 şi 2, pe o distantă de peste 200 km este o nşiruire de vltori, praguri stncoase şi stnci izolate care se constituie n tot attea obstacole la ape, mici pentru navigaţie, dintre acestea pragul Kagbar fiind cel mai periculos. Cataracta a 2-a, numită şi ,,pntecul de piatră" se desfăşoară pe circa 20 km n avale de localitatea Semna. Nilul are malurile constituite din roci dure, cu nălţimi de numai 30 m, dar cu numeroase stnci n apă care ngreunează circulaţia, chiar si cu cele mai mici ambarcaţiuni. De la Semna spre avale, pe cţiva kilometri, se găsesc, pe ambele maluri, cetăţi din perioada Egiptului antic.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica