referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Zone biopedoclimatice

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

S-au format după cum le sugerează şi numele lor în zona tropicelor sub un climat cald, cu temperaturi medii anuale de 20 -25 ° C, caracterizat prin alternanţa sezonului ploios cu cel secetos care poate dura de la 1 – 3 luni, la 4 – 6 luni pe an. Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 1000 -2000 mm pe an. ..

Varianta Printabila 


1
                               Zonele biopedoclimatice calde


Zonele biopedoclimatice  – sunt regiunile n care clima, vegetaţia, fauna şi solurile prezintă o anumită omogenitate
PĂDURILE  ECUATORIALE
             Sunt situate predominant pe 5 latitudine de o parte şi de alta a Ecuatorului n bazinul Amazonului, n bazinul fluviului Congo, n Nigeria şi n Golful Guineii, n Arhipelagul Indonezian, Insulele Filipine şi nord-estul Australiei.
      Climatul este ecuatorial cu temperaturi medii anulale ridicate, de 25 – 27 C şi precipitaţii abundente şi constante, de peste 2000 mm pe an.
Acest climat favorizează dezvoltarea unei vegetaţii luxuriante, cu o mare varietate de specii de plante.
•    Aceste păduri sunt ntlnite n zona ecuatorială: Bazinul Amazonului (selvasul), Bazinul Congo, Nigeria, Golful Guineii, Arhipelagul Indonezian, Filipine şi N-E Australiei.
•    Permanenta umezeală şi căldură au condus la dezvoltarea unei vegetaţii luxuriante, etajată n funcţie de nălţimea arborilor n trei trepte, cei mai nalţi arbori ajungnd la nălţimea de 50-70 m.
•    Dintre arbori mai răspndiţi sunt palmierii, aba-nosul, mahonul, palisandrul, arborele de cauciuc, arborele de chinină ş.a.
•    Pe trunchiurile arborilor se sprijină şi se ncolăcesc liane şi alte plante epifite ntre care binecunoscutele orhidee şi diferite ferigi.
PĂDURILE  ECUATORIALE
        Sunt tot timpul verzi (sempervirescente),  dispuse etajat pe trei - patru straturi de arbori, arbuşti şi ierburi.
    n zonele litorale, pe sol mlos se pot forma păduri de mangrove.
    Cele mai răspndite specii de plante sunt: arborele de cauciuc, arborele de chinină, abanosul, mahonul, palisandrul, cocotierul, bananierul, palmierul de ulei, liane, orhidee, ferigi etc.
    n urma defrişărilor se instalează o vegetaţie secundară, foarte densă, care este cunoscută sub denumirea de junglă.
       Fauna este şi ea bogată fiind reprezentată prin maimuţe (cimpanzeul, gorila, urangutanul,babuinul,  pavianul), pantera, jaguarul, păsări (colibri, papagali, pasărea – clopot, pasărea – liră), reptile (iguana, pitonul, anaconda, şarpele boa) şi insecte (musca ţeţe, termite, păianjeni uriaşi).
   

1 Solurile specifice sunt lateritele, cu o fertilitate scăzută. Căldura, combinată cu umiditatea ridicată, provoacă o descompunere att de rapidă a resturilor organice nct humusul nu are timp să se formeze.
•    Pădurile ecuatoriale sunt foarte dense, ntunecoase şi greu de străbătut.
•    n regiunile litorale din zona ecuatorială se pot forma şi păduri cu mangrove.
•    Fauna cuprinde zeci de mii de specii de insecte, numeroase păsări (pasărea paradisului, papagali) şi reptile.
•    Dintre mamifere, sunt răspndite maimuţele (gorila, cimpanzeul, pavianul, babuinul, urangutanul, gibonul), animalele carnivore, similare celor din savane.
•    Predomină feralsolurile (laterite).
PĂDURILE TROPICALE
         S-au format după cum le sugerează şi numele lor n zona tropicelor sub un climat cald, cu temperaturi medii anuale de 20 -25 C, caracterizat prin alternanţa sezonului ploios cu cel secetos care poate dura de la 1 – 3 luni, la 4 – 6 luni pe an. Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse ntre 1000 -2000 mm pe an.
 Sunt ntlnite n America de Sud, Africa şi Australia.
 Pădurile tropicale se aseamănă cu cele ecuatoriale, nsă au număr mai redus         de specii şi sunt adaptate climatului cu sezoane alternate.
PĂDURILE MUSONICE
Sunt ntlnite n sudul şi sud-estul Asiei (estul şi nord-estul Indiei şi peninsula Indochina.
        Climatul este tropical musonic, cu temperaturi medii anuale de 20 – 25 C, precipitaţii foarte bogate aduse de vnturile musonice ( pot depăşi 10 000 mm pe an), cu două sezoane distincte ( verile sunt calde şi foarte bogate n precipitaţii, iar iernile sunt uscate şi relativ călduroase).
Aceste păduri sunt asemănătoare cu cele ecuatoriale, dar sunt mai puţin dense, iar n anotimpul secetos majoritatea arborilor şi pierd frunzele.
Dintre speciile vegetale, reprezentativi sunt teckul, santalul şi bambusul.
Fauna cuprinde maimuţe, tigrul, pantera, elefantul ş.a.
Solurile ntlnite sunt tot lateritele.
    SAVANELE
    Sunt formaţiuni vegetale dezvoltate n Africa, America de Sud, sudul Asiei şi Australia.
Climatul este subecuatorial, cu temperaturi medii anuale ridicate (25 – 28 C ), cu două anotimpuri ( unul ploios n care se extind calmele ecuatoriale şi unul secetos n care bat alizeele). Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse ntre 1000 – 1500 mm pe an.
Vegetaţia este alcătuită din ierburi nalte (iarba elefanţilor), presărate pe alocuri cu arbori (baobabul, acacia, arborele de unt, palmierul de savană, eucaliptul).
    n anotimpul ploios ierburile ajun pnă la 4 m nălţime, care n anotimpul secetos sunt nlocuite cu ierburi mici, uscate, foarte inflamabile.
    Savana poartă diverse denumiri: campo-cerrado şi caatinga n Brazilia, llanos n Venezuela.n lungul rurilor mari se formează păduri-galerii.
          Fauna cuprinde numeroase ierbivore
(antilopa, gazela, elefantul, bivolul, girafa, zebra), carnivore ( leul, tigrul, ghepardul, pantera, hiena), păsări (struţul – n Africa, emu – n Australia, nandu – n America de Sud, papagali, vulturi şa.). Acestora li se adaugă şerpi (cobra) şi insecte (termite – care-şi construiesc conuri de 5-6 m).
    n apele rurilor trăieşte crocodilul, iar n apropierea acestora trăiesc hipopotamul şi rinocerul. n Australia animalul caracteristic este cangurul.
n anotimpul secetos, ierburile se usucă şi adesea iau foc, iar animalele migrează spre zonele mai umede n căutarea apei şi a hranei.
    Solurile caracteristice sunt solurile roşii de savană, puţin protejate de vegetaţie, sunt predispuse la eroziune, ndeosebi n anotimpul uscat.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica