referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Canada

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului american. Ca suprafaţă, Canada este cea mai întinsă ţară a lumii după Rusia, teritoriul său fiind organizat asemenea unui stat federal, în zece provincii şi trei teritorii. Este mărginită la est de Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar la vest de Oceanul Pacific. La sud, se învecinează cu Statele Unite ale Americii...

Varianta Printabila 


1 Canada
 
Steagul oficial al Canadei

Deviză naţională: A Mari Usque Ad Mare (De la un ocean la altul n latină)

 

Canada pe mapamond


Limbă oficială
Engleza, Franceza

Capitală
Ottawa

Oraş principal    Toronto

Monarh
Elisabeta a II-a

Prim-ministru
Stephen Harper

Sistem politic
Monarhie constituţională

Suprafaţă
 - Total
 - % apă    Locul 2
9.984.670 km
8,62%
Populaţie
 - Total
 - Densitate
Locul 35
32.507.874
3,26/km
Independenţă    faţă de Regatul Unit: 1 iulie 1867

PIB
 - Total
 - PIB/cap de loc.    Locul 11
$958,7 miliarde
$29,800
Monedă
Dolarul canadian (CAD)

Fus orar
UTC-3.5 pnă la UTC-8

Imn naţional
O Canada

Zi naţională
1 Iulie

    Canada este un stat situat n extremitatea nordică a continentului american. Ca suprafaţă, Canada este cea mai ntinsă ţară a lumii după Rusia, teritoriul său fiind organizat asemenea unui stat federal, n zece provincii şi trei teritorii. Este mărginită la est de Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar la vest de Oceanul Pacific. La sud, se nvecinează cu Statele Unite ale Americii.
    Populată la nceput n mod exclusiv de populaţie aborigenă, Canada a fost fondată sub forma unei uniuni de colonii britanice, unele dintre ele transformate din foste colonii franceze. Ca formă de organizare statală, Canada este, din 1867, un dominion britanic, deci o monarhie constituţională.
    n realitate, Canada şi-a obţinut independenţa de Marea Britanie n mod paşnic, printr-un proces gradual nceput cu ntemeierea Canadei n 1867 şi definitivat n 1982, cnd Canada a obţinut dreptul de a-şi modifica propria constituţie. Cele mai importante trei acte normative care au consolidat independenţa sunt:
    BNA Act (Documentul ce ratifică independenţa Canadei), 1 iulie 1867
    Statute of Westminster, 11 decembrie 1931
    Canada Act, 17 aprilie 1982.
    n prezent, Canada este un stat independent, care funcţionează ca o democraţie parlamentară şi monarhie constituţională bine articulată, şef al statului fiind regina Elisabeta a II-a, al cărei reprezentant local este Guvernatorul General al Canadei, Michalle Jean. Şeful guvernului este primul ministru al Canadei, actualmente Stephen Harper.
    Canada se autodefineşte ca fiind o naţiune bilingvă şi multiculturală. Engleza şi franceză sunt ambele limbi oficiale. La nceputul anilor 1970, Canada ncepe să adopte concepte de diversitate culturală şi multiculturalism, concepte pe care mulţi canadieni le consideră astăzi ca unele dintre principalele caracteristici ale ţării.
    Ţară industrializată şi avansată tehnologic, Canada este un exportator net de energie datorită rezervelor considerabile de combustibili fosili şi a generării de energie nucleară şi hidroelectrică. Economia diversificată se bazează mult pe abundenţa resurselor naturale şi a comerţului extern, n special cu Statele Unite, cu care Canada are o relaţie complexă şi de lungă durată, relaţie care poate fi descrisă ca cel mai strns şi mai vast parteneriat comercial din istorie.
Politică
    Canada este o monarhie constituţională şi o democraţie parlamentară cu un sistem federal de guvern parlamentar, bazat pe tradiţii democratice solide. Sistemul politic care operează n Canada este derivat din modelul Westminster folosit n Marea Britanie.
    Constituţia Canadei crează structura legală a ţării şi constă din textul scris, precum şi din convenţii şi tradiţii nescrise. Guvernul federal şi guvernele a nouă provincii au agreat "patrierea" constituţiei, permiţnd promulgarea de amendamende conform unei formule canadiene, nu prin intermediul Parlamentului britanic de la Westminster. Această decizie, luată la o ntrunire a premierilor provinciali cu prim-ministrul Canadei, n noiembrie 1981 nu a fost agreată de guvernul provincial al Quebecului, iar naţionaliştii din Qubec continuă să se refere la noaptea finală a ntrunirii ca "Noaptea Pumnalelor Lungi".
 

Blocul Central al Parlamentului Canadian, Colina Parlamentului, Ottawa, Ontario.
    Patrierea Constituţiei a inclus şi adoptarea Cartei Canadiene a Drepturilor şi Libertăţilor, care garantează drepturi şi libertăţi fundamentale şi care nu poate fi, n mod normal, ignorate de nici unul dintre organismele legislative canadiene. Carta conţine, totuşi, o clauză care permite parlamentelor federal şi provinciale să promulge legi contrare unora dintre articolele Cartei, n mod temporar, pentru perioade de cte cinci ani.
Monarh şi Guvernator General

 

Regina Elisabeta a II-a, Regina Canadei.
 

Michalle Jean, Guvernatoarea Generală a Canadei.
    Canada este o monarhie constituţională şi o ţară a Commonwealth-ului care o recunoaşte n mod formal pe Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit ca Regină a Canadei, ale cărei funcţii de zi cu zi sunt ndeplinite de către un Guvernator General la nivel federal şi de cte un Locotenent-Guvernator la nivelul fiecărei provincii. Chiar dacă Guvernatorul General a preluat multe dintre funcţiile şefului statutlui, monarhul rămne din puncte de vedere constituţional şeful statului canadian. Astfel, funcţiile oficiale ale guvernului şi chemările la urne sunt exercitate, iar legile sunt promulgate, n numele Suveranului. Regina Elisabeta a II-a este suveranul Canadei din 6 februarie 1952.
    Reprezentantul monarhului in Canada este Guvernatorul General, care este adesea numit din rndul politicienilor retraşi din viaţa politică, a liderilor militari şi a mass-mediei sau a altor cetăţeni canadieni notabili. Guvernatorul General este numit n mod oficial de către Regină la sfatul Prim-ministrului Canadei şi este un reprezentant nepartizan care ndeplineşte multe dintre rolurile constituţionale, ceremoniale şi simbolice ale monarhului, inclusiv acordarea consimţămntului pentru promulgarea legilor elaborate n Parlament, citirea Discursului de la Tron (de fapt, programul de guvernare al primului-ministru), primirea oficială a demnitarilor străini, prezentarea de decoraţii, semnarea tratatelor, deschiderea oficială a sesiunilor parlamentare, precum şi dizolvarea Parlamentului naintea alegerilor. Actualmente, Guvernatoarea Generală a Canadei este Michalle Jean.
Executiv
 

Stephen Harper, Prim-ministrul Canadei
    Poziţia de prim-ministru, şeful guvernului canadian, aparţine liderului acelui partid politic ce reuşeşte să obţină ncrederea majorităţii n Camera Comunelor. Primul-Ministru şi cabinetul sunt nvestiţi oficial de Guvernatorul General. n practică, membrii cabinetului sunt aleşi de şeful guvernului, iar Guvernatorul General, prin convenţie, respectă opţiunile acestuia. Cabinetul este n mod tradiţional ales din rndurile parlamentarilor partidului la putere din ambele camere, dar sunt membri ai Camerei Comunelor aproape n unanimitate. Puterea executivă este exercitată de prim-ministru şi cabinet, aceştia devenind miniştrii ai Coroanei. Primul-ministru are o putere politică semnificativă, mai ales n ceea ce priveşte numirea altor oficiali din cadrul guvernului şi al administraţiei publice. Stephen Harper, liderul Partidului Conservator, a devenit Prim-ministru pe data de 6 februarie 2006.
Legislativ
    Parlamentul federal este alcătuit din Regină şi două camere parlamentare: Camera Comunelor, cu membri aleşi, şi Senatul, ai cărui membri sunt n general numiţi. Fiecare membru al Comunelor este ales dintr-o anumită circumscripţie electorală, prin sistemul "first past the post", zis şi "the winner takes it all" sau "pluralitate simplă" - candidatul cu cel mai mare număr de voturi ntr-o circumscripţie cştigă mandatul. Data alegerilor generale este decisă de Guvernatorul General, la sfatul primului-ministru. Conform constituţiei, alegerile au loc intervale de maxim cinci ani. Senatorii, ale căror locuri sunt mpărţite pe criterii regionale, sunt aleşi de primul-ministru şi nvestiţi oficiali de Guvernatorul General, servind pnă la vrsta de 75 de ani.
Partide politice federale
    Canada are astăzi patru partide politice importante. Partidul Liberal a format guvernul Canadei pentru cea mai mare parte a secolului al XX-lea. Singurele alte partide care au reuşit să formeze guvernul sunt ncarnări ale mişcării conservatoare centriste/de dreapta. Actualul guvern a fost constituit de Partidul Conservator, nfiinţat n 2003 prin fuziunea Partidului Progresist Conservator şi a Alianţei Canadiene. Partidul Progresist Conservator a format guverne n trecut, iar predecesorii săi politici au reprezentat mişcarea politică dominantă n Canada secolului al XIX-lea.
    Dintre partidele majore, Partidul Nou Democrat (New Democratic Party, NDP) este partidul federal cel mai de stnga, promovnd politici social-democrate. Blocul Qubcois promovează independenţa Qubecului şi deţine majoritatea locurilor din Comune alocate provinciei Qubec. Nici unul dintre partidele politice mai mici nu sunt actualmente reprezentate n Parlament, chiar dacă lista partidelor care au reuşit să intre n Parlament, istoric vorbind, este destul de extinsă.
Magistratură
    n Canada, magistratura joacă un rol important n interpretarea legilor şi are puterea să invalideze orice lege care ncalcă Constituţia. Curtea Supremă de Justiţie a Canadei reprezintă cel mai nalt nivel de curţi judiciare şi este arbitrul final al disputelor legale. Cei nouă membri ai săi sunt numiţi de cabinet. Toţi judecătorii tribunalelor superioare federale şi a curţilor de apel provinciale sunt selectaţi şi nvestiţi de primul-ministru, după consultarea cu barourile provinciale. Cabinetul federal numeşte şi judecătorii tribunalelor superioare provinciale şi teritoriale. Numai magistraţii de la judecătorii sunt numiţi de guvernele provinciale şi teritoriale.
 

Curtea Supremă de Justiţie a Canadei se află n Ottawa, lngă Colina Parlamentului, ntr-o clădire masivă, construită n stilul Art Deco, concepută de Ernest Cormier şi terminată n 1946.
    Dreptul anglo-saxon (common law) predomină n toată Canada, mai puţin n Qubec, unde sistemul de drept civil aplicabil este inspirat de Codul Civil napoleonian.Dreptul penal este o responsabilitate exclusiv federală şi este, astfel, uniform n toată Canada. Aplicarea legii penale, inclusiv judecătoriile penale, cad n aria de răspundere provincială, dar multe dintre provincii au delegat puterile poliţieneşti Poliţiei Regale Canadiene Călare (Royal Canadian Mounted Police, RCMP).
Relaţii internaţionale
    Canada are legături strnse cu Statele Unite, cu care are cea mai lungă graniţă terestră fără supraveghere militară din lume. Cele două ţări sunt, reciproc, cei mai mari parteneri comeriali ai celuilalt stat şi colaborează n campanii şi exerciţii militare. Canada are relaţii istorice cu Regatul Unit şi Franţa, cele două puteri imperiale care au participat la fondarea ei. Aceste relaţii sunt extinse şi altor foşti membri ai imperiilor coloniale britanic şi francez, ca urmare a calităţii de membru pe care Canada o are n Commonwealth şi La Francophonie.
    n ultimul secol, Canada a fost un avocat pentru conceptul de multilateralism, făcnd eforturi susţinute pentru a participa pe scena mondială. Aceată tendinţă a fost demonstată fără echivoc n timpul Crizei Canalului Suez, cnd primul-ministru de atunci al Canadei, Lester B. Pearson a reuşit să detensioneze situaţia, propunnd primele acţiuni de menţinere a păcii n cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. n spiritul multilateralismului, Canada şi-a creat şi păstrat un rol important n cadrul misiunilor ONU de menţinere a păcii, contribuind pnă n prezent la 50 de operaţiuni distincte, incluznd toate eforturile ONU din 1989 ncoace.
Armata
   
1 Membru fondator al NATO, Canada are 62.000 militari activi şi 26.000 n rezervă. Forţele Armate Canadiene sunt alcătuite din forţe terestre, navale şi aeriene. Echipamentul de bază ncorporează 2.400 de tancuri, 34 de nave militare şi 140 de avioane de luptă.
    Forţele armate canadiene au participat la diferite conflicte armate, inclusiv al doilea război al burilor, primul război mondial, al doilea război mondial, războiul din Coreea, războiul din Golful Persic şi recent, invazia Afganistanului. De la prima misiune ONU de menţinere a păcii, propusă de Lester B. Pearson n 1965, armata canadiană a servit n 50 de astfel de operaţiuni - mai multe dect oricare altă ţară. La sfrşitul celui de-al doilea război mondial, Canada era a patra puterea militară a lumii, cu efective mult n spatele Statelor Unite, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice.
 

Soldaţi canadieni n Afganistan.
    Canada a participat n diferite capacităţi la operaţiunile NATO din fosta Iugoslavie, şi menţine n continuare personal militar n Kosovo, ca parte a KFOR. Din 2001, Canada are trupe n Afganistan ca parte a intervenţiei NATO n această ţară. Canada participă deasemenea şi n     Forţa ONU de Asistenţă pentru Securitate n Kabul. n 2005, armata Canadiană a fost implicată n Misiunea ONU de Stabilizare n Haiti, iar Echipa Canadiană de Asistenţă n caz de Dezastru (Disaster Assistance Response Team, DART) a participat la cele două misiuni majore de asistenţă: Uraganul Katrina n septembrie 2005 n Statele Unite şi cutremurul din Kaşmir n octombrie. Aceeaşi echipă de intervenţie rapidă a fost n centrul eforturilor de ajutorare n Asia de sud-est ca urmare a tsunamiului din decembrie 2004.
Provincii
 

O hartă geopolitică a celor 13 diviziunilor administrative subnaţionale de prim rang ale Canadei.
    Canada este alcătuită din zece provincii şi trei teritorii. Provinciile au un grad crescut de autonomie faţă de guvernul federal, n timp ce teritoriile sunt controlate mai ndeaproape de acesta.
Provinciile Canadei se situează n partea sudică a ţării, n general ntre paralelele 49 şi 60.
•    Alberta
•    Columbia Britanică -- (British Columbia n limba engleză)
•    Manitoba
•    New Brunswick
•    Newfoundland şi Labrador -- (Newfoundland and Labrador n limba engleză)
•    Nova Scotia
•    Ontario
•    Prince Edward Island
•    Qubec
•    Saskatchewan
Teritorii
Teritoriile Canadei sunt situate la nord de paralela 60.
•    Teritoriile de Nordvest - (Northwest Territories n limba engleză)
•    Nunavut
•    Yukon
    Guvernele provinciale sunt responsabile pentru multe dintre programele sociale canadiene (precum sistemul medical, nvăţămntul şi asistenţa socială) şi colectează venituri fiscale totale mai mari dect cele ale guvernului federal - o caracteristică aproape unică ntre federaţiile lumii. Guvernul federal poate iniţia programe naţionale, din care provinciile pot opta să fie excluse. n realitate, astfel de autoexcluderi sunt rare. Guvernul federal face plăţi de egalizare pentru a asigura standarde de deservire şi impozitare relativ uniforme ntre provinciile bogate şi sărace.
    Toate provinciile au legislaturi unicamerale, alese democratic şi guverne conduse de cte un premier, selectat n aceeaşi manieră ca şi Prim-ministrul Canadei. Fiecare provincie are cte un Locotenent-Guvernator, numit de Prim-ministrul Canadei, care reprezintă Regina la nivel provincial n acelaşi fel n care Guvernatorul General reprezintă coroana la nivel federal. Provinciile şi teritoriile Canadei sunt:
Geografie
    Canada este un stat federal situat n America de Nord, avnd o graniţă de 6416 km cu Statele Unite ale Americii la sud şi 2477 km cu statul american Alaska la nord-vest (un total de 8893 km de frontieră cu Statele Unite, aceasta fiind cea mai lungă frontieră nemilitarizată din lume). La vest, se nvecinează cu oceanul Pacific, la nord, cu oceanul Arctic, Golful Hudson şi Golful James, la nord-est cu Marea Labradorului, la est, cu Golful Sf. Laurenţiu şi oceanul Atlantic, iar la sud-est, cu Golful Fundy.

Unităţile de relief ale Canadei sunt constituite din munţi şi platouri joase dispuse de la vest spre est astfel:
•    Cordiliera de Vest (acoperă aproape n ntregime Columbia Britanică şi Yukon şi o suprafaţă mai mică n Alberta). Aceştia sunt cei mai nalţi şi mai tineri munţi din Canada;
•    Platoul Canadian, care acoperă 49% din suprafaţa ţării. La Qubec n sudul platoului se află un mic grup de munţi, Laurenţienii;
•    Appalachii, cei mai vechi munţi ai ţării (cu o suprafaţă mai mică dec Platoul Canadian), se găsesc n sud-estul Qubec-ului şi acoperă Noul Brunswick şi Noua Scoţie;
•    Montrgiennes: munţi scunzi n sudul Qubec-ului, nconjuraţi de Cmpiile joase ale Golfului St.Laurenţiu şi ale Marilor Lacuri
 

Vedere din satelit a Canadei.
    Pădurile boreale domină ntinderea ţării, gheţarii sunt proeminenţi n regiunea arctică şi n Munţii Stncoşi, n timp ce terenul relativ plat al preriilor este propice pentru agricultură. Marile Lacuri alimentează Fluviul Sfntul Laurenţiu (St. Lawrence) (n sudest) o zonă care găzduieşte o mare parte din populaţia Canadei.
    Canada ocupă partea nordică a Americii de Nord. Are o graniţă comună la sud cu cele 48 de state adiacente ale SUA şi la nordvest cu Alaska, ntinzndu-se de la Oceanul Atlantic n est la Oceanul Pacific n vest; la nord se găseşte Oceanul Arctic. Din 1925, Canada are pretenţii asupra teritoriilor arctice dintre 60 şi 141 longitudine vestică, deşi aceste pretenţii nu sunt universal recunoscute. Cea mai nordică aşezare umană din Canada (şi din lume) este Baza forţelor militare canadiene CFS Alert localizată pe vrful nordic al Insulei Ellesmere - latitudine 82.5N - la doar 834 kilometri (450 mile nautice) de Polul Nord. Ca suprafaţă totală, Canada este a doua ţară a lumii, după Rusia.
    Densitatea populaţiei de 3,5 locuitori pe kilometrul pătrat este una dintre cele mai scăzute din lume. Cea mai dens populată parte a ţării este Coridorul Qubec City-Windsor n sudest. La nordul aceste regiuni se găseşte vastul Scut Canadian, o zonă stncoasă erodată de-a lungul ultimei glaciaţiuni, cu soluri sărace, dar bogată n minerale, cu lacuri şi cursuri de apă abundente. De fapt, teritoriul Canadei ncorporează peste 60% din lacurile planetei.
    Newfoundland se află la gura Golfului Sfntului Laurenţiu (Gulf of Saint Lawrence), cel mai lat estuar din lume. Provinciile Maritime continuă spre est, nspre ocean, n continuarea provinciei Qubec. New Brunswick şi Nova Scotia sunt despărţile de Golful Fundy, unde au loc cele mai ample maree de pe mapamond. La vest de Ontario, preeriile canadiene se ntind vaste nspre Munţii Stncoşi, care le separă de British Columbia.
 

Muntele Logan n Teritoriul Yukon; la 5.959 metri, cel mai nalt punct din Canada şi al doilea din America de Nord.
    Flora nordului canadian devine din ce n ce mai rarefiată de la păduri de conifere la tundră şi, n final, pămnturi lipsite de vegetaţie n nordul extrem. Nordul continental este ncercuit de un vast arhipelag ncorpornd unele dintre cele mai mari insule din lume.
    Temperaturile medii n Canada depind de locaţie. Iernile pot fi aspre n multe zone ale ţării, mai ales n preerii, unde temperatura medie zilnică este sub −15 C. Excepţia este British Columbia, care se bucură de un climat temperat, cu ierni uşoare şi ploioase. Media temperaturilor maxime n timpul verii pe coastele estică şi vestică este ntre 21 şi 24 C.

Economie
 

Cele cinci denominaţii ale bancnotelor canadiene, nfăţişnd (de sus n jos): Wilfrid Laurier, John A. Macdonald, Regina Elisabeta a II-a, William Lyon Mackenzie King, şi Robert Borden.
    Canada este una dintre cele mai bogate naţiuni ale lumii, membră a Oraganizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) şi G8. La fel ca n alte ţări dezvoltate, economia canadiană este dominată de sectorul de servicii, n care lucrează trei sferturi din populaţie.     Totuşi, Canada este neobişnuită ntre ţările dezvoltate n ceea ce priveşte importanţa industriilor primare, printre care cele forestieră şi extractivă de ţiţei sunt două dintre cele mai importante ramuri industriale. Parţial datorită acestui fapt, Canada este dependentă de comerţul exterior, n special cu Statele Unite. Astfel, menţinerea independenţei faţă de Statele Unite a reprezentat ntotdeauna o chestiune politică de cea mai mare importanţă. Canada deţine o industrie producătoare activă, cu centrul n sudul provinciei Ontario, unde industria de autovehicule este printre cele mai dezvoltate.
    O societate industrială afluentă şi tehnologică, Canada de astăzi se aseamănă ndeaproape cu Statele Unite n ceea ce priveşte orientarea spre economia de piaţă, metodele de producţie şi nivelul de trai ridicat. n ultimul secol, creşterea impresionantă a industriei producătoare, mineritului şi a sectorului de servicii a transformat naţiunea dintr-o economie eminamente rurală ntr-una predominant urbană şi industrială. Canada are depozite vaste de gaze naturale pe coasta de est şi n vest, şi o multitudine de alte resurse naturale care contribuie la independenţa energetică.
    Canada este o economie de piaţă, n care intervenţiile guvernamentale sunt ceva mai prezente dect n Statele Unite, dar semnificativ mai reduse dect n majoritatea naţiunilor europene. n mod tradiţional, Canada are un PNB per capita mai mic dect cel al vecinului sudic, dar mai ridicat dect al principalelor ţări vest-europene. n ultimul deceniu, urmnd o perioadă de turbulenţe, economia Canadei s-a dezvoltat rapid, pe fondul unui şomaj scăzut şi al unor excedente bugetare n creştere la nivel federal.
Demografie
    Canada este populată n majoritate de canadieni-europeni, care compun 90,45% din populaţie. Majoritatea acestora sunt de origine engleză sau franceză, deşi sunt minorităţi importante de scoţieni, irlandezi şi germani. A doua cea mai mare grupare etnică este cea chineză, compunnd 3,69% din populaţie. Nativ-americanii, populaţia indigenă a Canadei, reprezintă 3,38% din populaţie. Alte minorităţi includ: indieni (2,41%), afro-americani (2,23%), evrei (1,18%), ruşi (1,14%) şi filipinezi (1,11%). Majoritatea francezilor din Canada trăiesc n provincia Qubec. O parte dintre ei doresc să fie independenţi şi au organizat două referendumuri n acest scop, pierznd la limită n 1995.
    77% din populaţia Canadei este creştină, majoritatea romano-catolici, deşi există un număr important de anglicani şi baptişti. Musulmanii reprezintă 2% din populaţie, iar evreii 1,1%. 16% din populaţie nu este afiliată nici unei religii.
Limbi oficiale
 

Un semn bilingv n Qubec. Bilingvismul este o caracteristică definitoare a culturii canadiene.
    Cele două limbi oficiale ale Canadei sunt engleza şi franceza, vorbite de 56,3% şi respectiv 28,7% din populaţie. Pe 7 iulie 1969, Legea limbilor naţionale a pus franceza pe picior de egalitate cu engleza la nivelul guvernului federal. Astfel a fost iniţiat procesul care a permis redefinirea Canadei ca o naţiune bilingvă.
    Engleza şi franceza au statut egal n tribunalele federale, n Parlament şi n toate celelalte instituţii federale. Publicul are dreptul, acolo unde există cerere suficientă, să fie deserviţi de guvernul federal att n engleză ct şi n franceză. Chiar dacă multiculturalismul este politica oficială, pentru a deveni cetăţean este imperativ să poţi vorbi fie engleza, fie franceză, 98% dintre canadieni putnd vorbi una sau ambele dintre limbile oficiale. n pofida faptului că naţiunea rămne bilingvă, majoritatea canadianilor sunt fluenţi numai n engleză.
    Franceza este vorbită n cea mai mare parte n Qubec, precum şi n regiuni din New Brunswick, estul şi nordul Ontario, Saskatchewan, ţărmul sudic al Nova Scotia şi sudul Manitoba. Dintre cei care vorbesc franceza, 85% trăiesc n Qubec. Franceza este desemnată ca limba oficială n provincia Qubec, unde guvernul provincial nu promovează folosirea englezei. New Brunswick este singura provincie oficial bilingvă. Engleza este desemnată ca limbă oficială n toate celelalte provincii.
    Cteva limbi aborigene deţin statut oficial n Teritoriile de Nordvest (Northwest Territories). Inuktitut este limba majoritară n Nunavut şi are statul oficial n acel teritoriu.
    Limbile neoficiale sunt deasemenea importante n Canada, unde 5.470.820 de locuitori au una dintre limbile neoficiale ca limbă maternă (incluzndu-i pe cei cu mai mult de o limbă maternă). Printre cele mai importante limbi neoficiale sunt chineza (853.745 vorbitori nativi), italiana (469.485), germana (438.080) şi punjabi (271.220).
Cultură
Simboluri naţionale
 

Frunza de arţar este un important simbol naţional al Canadei.
    Folosirea frunzei de arţar ca simbol al Canadei datează ncă din secolul al XVIII-lea, ea fiind prezentă pe steagurile actual şi precedent, pe moneda de un cent, şi pe stemă.
    Coroana regală este prezentă pe Stema regală a Canadei, pe steagul Guvernatorului General, pe stemele majorităţii provinciilor şi teritoriilor, pe ecusoanele Forţelor Armate Canadiene, a multor regimente şi forţe poliţieneşti, precum şi pe multe clădiri şi semne rutiere. Deasemenea, imaginea reginei apare n clădiri guvernamentale, baze militare şi şcoli, pe timbre, pe bancnotele de 20 de dolari şi pe reversul tututor monedelor.
    Canada este cunoscută pentru păduri vaste şi lanţuri de munţi ntinse, şi pentru fauna bogată, cu elani, castori, caribu, urşi polari, urşi grizli şi numeroase raţe şi gşte canadiene. Statutul emblematic al castorului n heraldică este legat intrinsec de faptul că istoria economică a Canadei este bazată pe comerţul cu blănuri. Astfel, alte produse derivate din resurse naturale, cum ar fi siropul de arţar, sunt strns legate de identitatea naţională a Canadei.
    Alte simboluri naţionale sunt Poliţia Regală Canadiană Călare şi hocheiul, sportul cel mai popular al ţării, care este folosit adesea ca simbol de unitate şi mndrie.
    Mai recent, alte simboluri au devenit o sursă de mndrie: campania publicitară "Eu sunt canadian" a concernului Molson a reuşit să lege ideea de naţionalism de o marcă internă de bere. Ironic, după un timp de la lansarea reclamei, firma Molson a fost cumpărată de compania americană Coors.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica