referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Germania

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Catedrala Sfântul Bartolomeu este o construcţie gotică, care a fost ridicată în secolele XIV-XV, pe fundaţia unei biserici mai vechi din vremurile merovingiene. Este cea mai mare biserică din oraş. Din 1356 împăraţii Sfântului Imperiu Roman au fost aleşi în această biserică, iar din 1562 până în 1792 au fost încoronaţi tot aici...

Varianta Printabila 


1
GERMANIA

Suprafata: 356.900 km. patrati
    Populatia: 81.3 mil. Loc.
    Dens. Medie: 228 loc./km patrat
    Capitala: Berlin
    Limba: germana
    Religia: protestanta si catolica
        
MONEDA:1 marcă germană=100 Pfennige.
NVĂŢĂMNTUL: n anul 1972 Germania număra 14 833 827 elevi şi 647 250 studenţi.
OCROTIREA SĂNĂTĂŢII: n 1975 Germania avea 877 995 paturi spital şi 134 566 medici.
RELAŢII INTERNAŢIONALE:
 Membra a Uniunii Europene
Germania deţinea n anul 1974 relaţii diplomatice cu 129 de state şi era membru al ONU, UNESCO şi a altor 85 de organizaţii internaţionale guvernamentale.



    POZIŢIA GEOGRAFICĂ: Germania este situată n Europa Central-Nordică, ntre 47016’-55003’ latitudine nordică şi 5056’-15002’ longitudine estică. Limite Marea Nordică, Danermaca, Marea Baltică, Cehia, Austria, Elveţia, Franţa, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Suprafaţa Germaniei este de 356 945 km2.
 

    STATUTUL: Republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Fundamentale din 23.05.1949, devenită Constituţie a celor două Germanii unificate la 03.10.1990. Activitatea legislativă este exercitată de un parlament bicameral, compus din Bundesrat şi Bundestag, iar cea executivă de guvernul federal numit de Bundestang după alegerile legislative. Partide politice: 10 formaţiuni printre care uniunea creştin democrată. Şeful statului (preşedinte) Richard Freiherr von Weizacker; prim-ministru Helmut Kohl.
    CLIMA: Clima este temperat oceanică şi de tranziţie n nord de-a lungul ţărmului Mării Baltice. Pe coastă iernile sunt mai blnde (-10C n ianuarie) şi verile relativ răcoroase (220C n iulie), dar spre vest verile sunt mai călduroase şi iernile mai reci. Precipitaţiile medii anuale nsumează 585 mm, fiind mai scăzute (cca 500 mm/an) n cmpie ţi mai ridicate n zona montană unde depăşesc 1000 mm/an.
RELIEFUL: Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unităţi naturale: Cmpia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc şi Alpii Bavariei cu platourile care i preced.
Cmpia Germaniei de Nord, sector al Marii Cmpii Nord-Europene, este netedă la vest de Berlin şi străbătută de două şiruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai puţin paralele.Treptat această cmpie trece ntr-o zonă muntoasă de nălţime medie. Astfel n vest se află Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maximă de 1142 m n vrful Broken), iar n sud Munţii Pădurea Thuringiei (altitudine maximă n vf. Grosser Beerberg-982 m), Munţii Vogtaland şi Munţii Metalici, caracterizaţi prin culmi netede cu aspect de podişuri, ultimii culminnd la 1214 m n vrful Fichtelberg. Ţărmul Mării Baltice este cea mai mare parte jos, doar n unele locuri fiind mai nalt şi abrupt-de exemplu lngă oraşul Sassnitz.
Masivele hercinice se află n zona centrală a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podişuri şi despărţite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind : Masivul Şistos Rhenan (podiş vălurit cu alt. de 500-700 m şi tăiat de văi adncite n chei), Munţii Pădurea Thurungiei, Jura Suabă (care culminează la 1015 m n vf. Lemberg), Jura Franconiană, Pădurea Boemiei, Harz (podiş cu alt. de 300-900 m), Munţii  Metalici, n sud-vest se află un masiv vechi erodat, cu aspect de podiş n nord şi mai nalt fragmentat n sud, Munţii Pădurea Neagră care ating care ating 1493 m n vf. Feldberg.
n sudul Germaniei se desfăşoară Alpii Bavariei (cei mai nalţi munţi de pe teritoriul ţării 2963 m n vrful Zugspitze), constituiţi din lanţuri orientate de la vest la est, n mare parte calcaroase. La poalele acestora se ntinde platoul Dunării. Alpii Bavariei sunt formaţi din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culminează la 2589 m n vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, ntre Lech şi Ill (2963 m n vf. Zugspitze, alt. maximă din ţară) şi Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m)

    VEGETAŢIA: Vegetaţia naturală este cea de lande cu păduri de conifere (peste din suprafaţă este acoperită de păduri de pin, fag, stejar, n Masivul Harz predomină pădurea de foioase n timp ce n Pădurea Thuringieişi n Munţii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variată şi cuprinde elemente caracteristice att Europei nordice, ct şi estice şi sud-estice: căprioara, jderul, pisica sălbatică, bizamul, hrciogul, sturzul, privighetoarea, bufniţa pitică, ciocănitoarea neagră, etc.
    REŢEAUA HIDROGRAFICĂ: Reţeaua hidrografică se dirijează spre nord, către Marea Baltică principalele ruri fiind Elba şi Order. Elba izvorăştedin Munţii Sudeţi (1165 km lungime totală), fiind navigabilă n ntregime şi este legată prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale şi Occidentale. Principalul său afluent este rul Saale (care drenează sudul ţării şi are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).
    n est curge Oderul (848 km lungime totală), care izvorăşte din zona de contact a munţilor Sudeţi şi Carpaţi şi se varsă n Marea Baltică (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua şi Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel.
    Reţeaua hidrografică a Germaniei mai este alcătuită şi din alte două bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) şi Marea Neagră (Dunărea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) drenează mpreună cu afluenţii săi (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest şi centrală, Elba, Weserul (805 km lungime) şi Emsul (387 km) cmpia nordică iar Dunărea partea de sud, izvornd din Munţii Pădurea Neagră şi străbătnd teritoriul Germanieipe o distanţă de 650 km (navigabilă pe 387 km). Toate aceste fluvii şi ruri sunt legate ntre ele printr-un vast sistem de canale ce nsumează 2414 km. n sud Germania mparte cu Austria şi Elveţia lacul glacial Boden See cu o suprafaţă de 537 km2 şi o adncime maximă de 252 m.    SOLURILE: Podzolurile (apar sub pădurile de conifere sau de amestec de conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formează la latitudini temperate) şi cernoziomurile (se găsesc n zonele de stepă cu climă temperat-continentală) fac parte din solurile Germaniei.
        POPULAŢIA ŞI ORAŞELE: Germania are o populatie numeroasa:81.3 milioane locuitori, situandu-se pe locul II in Europa, dupa Rusia. Populatia nu este repartizata uniform, fiind mai numeroasa de-a lungul fluviilor si a estuarelor. Dezvolatarea rapida a industriei a avut ca rezultat migrarea poulatiei rurale la orase, astfel incat azi, 84% din total reprezinta populatia urbana. Cel mai mare oras este Berlin, capitala.
Germania are 79 951 000 locuitori (1871:41 000 000; 1915:67 900 000; 1937:69 000 000 locuitori). Natalitatea este de 11,2 0/00, mortalitatea de 11,5 0/00, populaţia urbană 84 0/0 din locuitori. Oraşele principale (locuitori):
1.    Berlin 3 282 000
2.    Hamburg  1 700 000
3.    Munchen  1 200 000
4.    Koln  950 000
5.    Frankfurt am Main  650 000
6.    Essen  630 000
7.    Dortmund  600 000
8.    Stuttgart  580 000
9.    Duisburg  540 000
Germanii sunt n proporţie de 93 % iar străini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci, spanioli), 7 %.Cele mai mari concentrări de populaţii se află de-a lungul văii Rhinului şi zona nconjurătoare, n deosebi n Ruhr (car se prefigurează drept un megalopolis) unde densitatea depăşeşte 5 500 loc./km2 n jurul marilor oraşe şi n regiunile Saxono-Thuringiană. Zone mai puţin populate sunt cmpia, n nord, şi Alpii Bavariei n sud. Culte: protestantism 40 %, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism, ortodoxism.

Orasele Germaniei
Frankfurt

Frankfurt am Main este cel mai mare oraş din landul Hessa şi al cincelea oraş ca mărime din Germania. Are o populaţie de aproximativ 650.000 de locuitori.
     Frankfurt este denumit "Mainhattan" (derivat de la rul local Main, făcnd aluzie la Manhattan datorită panoramei cu zgrie-nori). Este unul dintre cele trei oraşe europeene care au un număr important de zgrie-nori. Cu 9 clădiri nalte de peste 150 de metri n 2004, Frankfurt este al doilea după , dar naintea Londrei  n Frankfurt se află cea mai naltă clădire din Europa, Turnul Commerzbank.
n Germania există zgrie-nori n număr mare doar n Frankfurt şi Berlin.
n Sfntul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante oraşe. Din 855 regii şi mpăraţii germani sunt aleşi n Frankfurt (Lothar al II-lea fiind primul din ei) şi ncoronaţi la Aachen. Din 1562 regii şi mpăraţii sunt nu numai aleşi, dar şi ncoronaţi la Frankfurt (ncepnd cu Maximilian al II-lea
n 1372 Frankfurt a devenit un Reichsstadt (oraş imperial), adică un oraş subordonat direct mpăratului roman, şi nu unui rege sau unui nobil local.
Obiective de vizitat
 

Domul din Frankfurt
Domul
Catedrala Sfntul Bartolomeu este o construcţie gotică, care a fost ridicată n secolele XIV-XV, pe fundaţia unei biserici mai vechi din vremurile merovingiene. Este cea mai mare biserică din oraş. Din 1356 mpăraţii Sfntului Imperiu Roman au fost aleşi n această biserică, iar din 1562 pnă n 1792 au fost ncoronaţi tot aici.
Rmer
                 

Rmer                            Sfntul Paul

Numele primăriei nseamnă "cetăţean al Romei, roman". Este formată de fapt din trei case care au fost cumpărate de consiliul local n 1405 de la o familie bogată de negustori. Casa din mijloc este primăria, care a fost mai trziu legată de clădirile nconjurătoare. La ultimul etaj se află "Sala mpăratului" (Kaisersaal), unde aveau loc bancheturile nou-ncoronaţilor mpăraţi.
Biserica Sfntul Paul
Opera

Faimoasa "Operă veche" din Frankfurt (Alte Oper) a fost construită n 1880 de către arhitectul Richard Lucae. A fost una dintre cele mai mari opere din Germania pnă la distrugerea ei aproape totală n timpul celui de Al Doilea Război Mondial





1 Berlin

Oraşul Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraş al ţării cu aproximativ 3,5 milioane de locuitori şi acoperind o suprafaţă de aproximativ 889 km2. Berlinul este un oraş-land aidoma unei insule, aflată n interiorul regiunii Brandenburg. Este traversat de rurile Spree şi Havel.
Berlinul a fost capitala Germaniei ntre 1871 şi 1945, şi a redevenit capitala acestei ţări n 1990.
     
 
Turnul TV            Potsdamer Platz

Bonn este un oraş n Germania, situat pe malul rului Rin, n landul Renania de Nord-Westfalia. Are cca 300 mii locuitori.. Important centru universitar şi cultural (teatre, operă, mai multe muzee, printre care şi muzeul memorial Ludwig van Beethoven).
 

Mnchen este capitala Bundeslandului Bavaria din Germania şi după Berlin şi Hamburg, al treilea cel mai mare oraş al Germaniei, cu o populaţie de cca. 1,26 milioane (2001). Se află pe rul Isar.
Oraşul are mai multe muzee de artă, printre care şi Alte Pinakothek, Neue Pinakothek, şi Pinakothek der Moderne.
 
Statuia Bavariei

Alte atracţii turistice faimoase sunt Grădina Englezească - o grădină din centrul oraşului ce conţine o secţiune nudistă, Muzeul de Ştiinţă, şi Rathaus-Glockenspiel, un ceas ornat care mişcă figurine n vrful primăriei. Probabil cea mai faimoasă atracţie a cetăţii este Oktoberfest, o sărbătoare a berii lungă de două săptămni de la sfşitul lui septembrie spre nceputul lui octombrie n fiecare an.
Alte clădiri faimoase din Mnchen includ Frauenkirche (Catedrala Doamnei Noastre) şi Olympiaturm (Turnul Olimpic, o staţie de transmitere TV şi radio).
n Mnchen se află sediile centrale a companiilor germane Allianz AG, a producătorului de maşini BMW şi a firmei de naltă tehnologie Siemens AG.
Stuttgart este capitala landului german Baden-Wrttemberg. Cu peste 590.000 de locuitori, este cel mai mare oraş al landului. Este al şaselea oraş din Germania ca dimensiune, iar Regiunea Stuttgart este a patra conurbaţie a ţării. Este mpărţit n 23 de districte (Bad Cannstatt, Mhringen, Stammheim, Feuerbach etc.)
Se află n centrul regiunii sud-vestice Stuttgart, n apropierea munţilor Pădurea Neagră, din care izvorăşte rul Neckar ce străbate acest oraş. Stuttgart şi regiunea sa metropolitană (entitatea numită Regiunea Stuttgart, formată din oraşele Tbingen, Reutlingen, Heilbronn şi mprejurimile lor) este unul din cele mai renumite oraşe din Germania, n mod special datorită importanţei sale economice, culturale şi administrative.
Oraşe apropiate
•    Frankfurt (210 km N)
•    Mnchen (220 km SE)
Aproximativ 150.000 de companii au sediul n Regiunea Stuttgart. Zona este renumită pentru industria sa tehnologizată. Printre cele mai mari companii care au sediul sau o filială aici sunt Daimler-Chrysler, Porsche, Bosch, Hewlett-Packard, IBM.
Oraşul este locul unde au fost inventate att motocicleta ct şi automobilul cu patru roţi (ambele de către Gottlieb Daimler şi Wilhelm Maybach), fiind deci punctul de plecare pentru industria auto mondială. De asemenea, aici a fost construit prototipul maşinii Volkswagen Beetle, după proiectele lui Ferdinand Porsche.
A doua bursă ca mărime din Germania se găseşte aici (prima fiind cea din Frankfurt), aici găsindu-se şi sediile a importante companii financiare.
Oraşul este unul din cele mai importante din Germania la capitolul viticultură, avnd o tradiţie de secole şi aflndu-se n centrul uneia din cele 13 regiuni oficiale ale Germaniei pentru viticultură.


ECONOMIA: n ciuda efortului material făcut pentru integrarea fostei R.D.G (Republica Democrată Germană), Germania a devenit, n ultimii ani locomotiva economiei mondiale. Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate şi solide din lume, bazată pe industria prelucrătoare (locul I pe glob la mai multe produse) şi comerţul exterior (cel mai mare exportator mondial de mărfuri). Dispune n principal de unele resurse energetice (n deosebi cărbuni: inferiori n bazinul Saxono-Thuringian şi superiori n Ruhr, două dintre cele mai mari de pe glob; cca. 500 000 000 de tone exploatate anual) şi de sare (al-III-lea producător mondial), sulf, etc. Industria prelucrătoare este axată pe chimie (primele trei grupuri industriale mondiale n domeniu sunt germane: BASF; HOECHST; BAYER) şi construcţia de maşini (n deosebi maşini unelte, utilaje industriale, autovehicule, mecanică de precizie, aparatură optică, aparate electrice şi electrotehnice – ocupnd unul din primele locuri pe glob).
Este cel mai mare producator european e carbune ; este adevarat ca CSI o depaseste ca productie,dar cea mai mare parte a acesteia este obtinuta din partea asiatica. Germania (practic cele doua Geramanii – de vest si,respectiv, de est) a extras multa vreme in jur de 500 mil. T anual,dar in ultimii ania si-a redus productia la cca 443 mil.t in 1990, 350 mil.t in 1991 si sub 300 nil.t din 1993. in 2002, productia a crescut la 210,6 mil.t,din care 182 mil.t lignit si carbune  brun ( locul I pe gob la aceasta categorie de carbuni). Zacamintele de carbune inferior sunt concentrate indeosebi in partea estica, in bazinele Saxono – thuringian (sau al Elbei), cu cea mai mare participare (peste 1/2 ) la productia totala a tarii, si Lauchhammer, aceasta din urma avand rezerve mai importante. Alte bazine din care se exploateaza carbuni inferiori, atat lignit ct si carbune brun, se afla in partea vestica : Aachen, Koln, Saxonia Inferioara, Bavaria.
In ceea ce priveste carbunii superiori (28,6 mil.t in 2002), se reamrca bazinul Rhur – situat in vest si axat pe raul omonim, afluent al Rhinului – unul dintre cele mai mari din lume,cu rezerve importante de huila (cca 20 miliarde de tone). Constituie cel mai mare complex carbonifer din Europa Occidentala si unul dintre cele mai mari din lume, el favorizand, alaturi de alti factori – intre care si minereurile de navigatie – dezvoltarea uneia dintre cele mai complexe si importante regiuni industriala din lume. Un alt bazin huilifer este Saar, situat mai spre sud de Rhur, in apropiere de granita cu Franta.
In ceea ce priveste industria de rafinare Geramania concentreaza pe teritoriul sa  uramtoarele grupari : Rhenano-Wetfaliana ( Koln, Gelsenkirchen, Wesseling, Dinslaken), sudul tarii (Karlsruhe, Ingolsadt, Neustadt, Mannheim) si nordul tariii, mai ales porturile Hamburg si Wilhelmshaven.
Geramnia se situeaza, prin productia sa de  energie electrica de peste 523 mld. KWh, pe locul 7 in lume, 2/3 din productie fiind obtinuta in termocentrale ; cele mai mari sunt situate in bazinele carbonifere Rhur, Koln si Aachen, precum si in partea de est, in bazinele carbonifere Saxono - Thuringian, Leipzig- Halle s.a, unde sunt cantonate mari rezerve de lignit. Energia hidraulica joaca un rol redus in balanta de energie primara (3%), amenajari hidroenergetice afland-se pe Dunare, Rhin, Saale si pe unele rauri din Muntii Padurea Franconiei si Padurea Thuringiei.

O parte din ce in ce mai importanta a productiei de energie electrica se obtine in centrale nucleare (aproape 30%), amplasate in Saxonia Inferioara, regiunea Rhinului mijlociu, Bavaria etc. Cu cca. 9% din productia mondiala de energie electrica obtinuta in atomecentrale (ceea ce inseamna peste 160 mld. KWh), Germania ocupa locul al 5 lea pe glob.
Germania se afla pe primul loc in Europa si al treilea pe Glob in productia de autovehicule (5,4 mil bucati in 2000, din care 5,1 mil autoturisme), a carei productie este controlata de 4 mari concerne : Volkswagen, Daimler Benz, Gneral Motors (Opel) si Ford Taunus. Concernul Daimler Chrysler a produs primul autoturism  in 1885 si are fabrici la Stuttgart si Benz, langa Mannheim. Produce  camioane grele la uzinele din apropiere de Karlsruhe, camioane usoare la Dusseldorf si automobile la Mannheim. Uzinele Volkswagen, din Wolfsburg, langa  Hanovra, reprezinta cea mai mare firma din Germania, care dateaza din perioada 1938-1939, produce automobile de tipuri si litraje diferite. Acesrte firme au filiale in Brazilia, Australia, Africa de Sud, Mexic, Belgia, Irlana si in alte tari.
    Germania este unul din mari producatori de material feroviar (Essen, Kassel, Kiel)si ocupa locul 5 pe glob la productia de nave maritime, dipunand  de mari santiere navale la Hamburg, Bremen, Bremerhaven, Kiel, Lubeck.
    Se produc avioane de diferite tipuri,dar in nr restrans la Munchen, Breman, Friederichshafen.
 Produse industriale exportate (mii tone-1972): energie electrică (72,8 md. KWh din care 1,2 md. KWh hidroenergie), fontă şi feroaliaje (2114,0), oţel (5890,0-1973), cocs metalurgic (1605,0), aluminiu (60,0), cupru rafinat (42,0), plumb (20,0), staniu (0,6), zinc (15,0), tractoare, maşini, textile şi agricole, autovehicule (169 660 buc. din care 139 600 autoturisme), biciclete, locomotive, vagoane de cale ferată, nave (348 000), aparate de radio (1 041 000 buc.), televizoare (430 000), mecanisme de precizie, ceasuri, aparate optice, aparate fotografice. Capacitatea rafinăriilor de petrol a făcut ca Germania să exporte: benzină (2507 tone), uleiuri uşoare (3785 t), uleiuri grele (6011 t), acid sulfuric (1058 t), acid azotic (420,6 t), acid clorhidric (92,5 t), ngrăşăminte potasice (2556 t), ngrăşăminte azotoase (402 t), sodă caustică (420 t), materiale plastice şi răşini sintetice (495 t), cauciuc sintetic (132,7 t), anvelope (5 192 000 buc.), produse farmceutice, cherestea (1 900 000 m3), hrtie (1107 t din care 100 t hrtie de ziar), celuloză (849 t), ciment (9 547 t), fire de bumbac (61,8 t), ţesături de bumbac (242 mil. m2), fire de lnă (62,4 t), ţesături de lnă (35 mil. m2), fire şi fibre artificiale (153,4 mil), ncălţăminte, pielărie, porţelan, ţigarete (17,6 md. buc.), lapte (7635 t), unt (280 t), brnză (152 t), carne (1286 t), margarină (192,5 t).
AGRICULTURA: n cadrul agriculturii predomină  zootehnia (70% din producţia totală), ndeosebi creşterea porcinelor (locul IV pe glob) şi bovinelor. Producţia vegetală, limitată de condiţiile, naturale nefavorabile, se bazează pe cereale (cca   din suprafaţa cultivată) : gru (2744,0 tone), secară (1904,1 t), orz (2592 t), ovăz (890 t), sfeclă de zahăr (7233 t), seminţe de in (5 t), fibre de in (4,8 t), cartofi (12 140 t), ceapă (100,4 t), tomate (31,3 t), mazăre (35 t), varză (350 t), fasole (14,5 t), mere, pere, prune şi cireşe (n total 533,3 t).
Şeptel (mil. capete) :bovine (5,3), porcine (10), ovine (1,6), caprine (1), cabaline (0,1).
Pescuitul: n anul 1972 au fost prinşi 323 281 tone peşti.
Germania are o reţea de transporturi care constă n :
•    Transport fluvial şi maritim, cele mai importante porturi pentru mărfuri sunt: Hamburg (45,9 mil. t), Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6), Nordeham (3,4)
•    Transportul aerian 10,2 miliarde călători (n anul 1980).Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover.
•    Transportul feroviar: căi ferate-37088 km ( 9956 km electrificaţi)
•    Transportul rutier constă n 2139717 km de şosea, Germania avnd 19 516 987 de autovehicule (n 1980).

B I B L I O G R A F I E

1.    „Statele Lumii de la A la Z” –Horia C. Matei; Silviu Neguţ; Ion Nicolae-Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
2.    „Statele Lumii”-Nicolae Şteflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitrescu-Editura didactică şi pedagogică
3.    „Manual clasa a VII-a”-Constantin Furtună- Editura didactică şi pedagogică
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica