referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Amazon

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

În limitele bazinului intră versanţii estici ai Anzilor, o parte din Podişul Guianei, partea nordică şi centrală Podişului Braziliei şi Amazonia, cea mai mare câmpie din lume. Cea mai mare parte a cursului se desfăşoară între Ecuator şi 50 lat. sudică, cu consecinţe foarte importante în clima regiunii şi pentru regimul de scurgere fluviului...

Varianta Printabila 


1

Amazon

 

Cel mai mare ru al Terrei prin cele trei coordonate de bază: lungime, suprafaţa bazinului şi debit de apă scurs. Străbate de la vest la est aproape ntregul continent sud-american, n porţiunea lui cea mai lată, aproxmativ de-a lungul paralelei de 4 lat. sudică. Izvorăşte, prin afluentul său Ucayali şi, respectiv, Apurimac, din Anzii Peruvieni, Cordillera de Chila, rnasivul Nevada Mismi (5 597 m alt.) dintr-un lac situat la 5 250 m alt. numit Intyre - după numele unuia dintre membrii expediţiei americane care a explora regiunea n 1971, la 175 km de Oceanul Pacific, la 190 km nord-vest de lacul Titicaca şi la 110 km nord de oraşul peruan Arequipa. Aşadar, izvoarele Amazonului pe Ucayali şi respectiv, pe afluentul acestuia Apurimac au fost stabilite n 1971 de către expediţia condusă de Loren McIntyre, 1a o distanţă n timp de 471 ani de cnd spaniolul Vicente Yanez Pinzon descoperă, n 1500, gura fluviului ale cărui ape transformau porţiunea alăturată Oceanului Atlantic ntr-o Mar Dolce  (Marea Dulce). Amazonul propriu-zis ncepe de la confluenţa celor doi mari afluenţi Ucazyali şi Maraunon, care se unesc la Nauta, ceva mai n amunte de localitatea Iquitos; pnă la unirea cu apele celui mai mare afluent de pe stnga - Rio Negro, care se produce 1a Manaus, Amazonul se numeşte Solimoes. n limitele bazinului intră versanţii estici ai Anzilor, o parte din Podişul Guianei, partea nordică şi centrală Podişului Braziliei şi Amazonia, cea mai mare cmpie din lume. Cea mai mare parte a cursului se desfăşoară ntre Ecuator şi 50 lat. sudică, cu consecinţe foarte importante n clima regiunii şi pentru regimul de scurgere fluviului.

Cursul superior, reprezentat prin Ucayali şi Maranon, se nscrie n regiunea muntoasă, andină, cu văi nguste, ndeosebi a Maranonului, care curg paralel cu ţărmul Pacificului pe o vale de natură tectonică, cu pante mari, ceea ce conferă rurilor viteze de scurgere mari n comparaţie cu cele din Cmpia Amazoniei. Amazonia, care are o lungime, de la vest la est, de 4 380 km, o pantă extrem de mică - 0,003 % (la vest 160 m. alt. şi la est 0 m), corespunde unei zone de subsidenţă n care s-a acumulat un volum enorm sedimente (circa 4 000 m grosime). Rurile afluente, la ieşirea din podişurile vecine, constituite din roci dure, formează numeroase cascade şi repezişuri care le conferă un potenţial hidroenergetic ridicat. Cu toate că forma bazinului se poate asemăna cu o frunză n care nervura principală (Amazonul) colectează numeroşi afluenţi pe ambele părţi, se poate remarca o disimetrie evidentă - n sensul că pe partea dreaptă (din sud) vin mai mulţi afluenţi şi destul de mari (de la vest la est Jur, Purus, Madeira, Tapajos, Xingu şi, discutabil, Tocantins), n comparaţie cu partea stngă (Napo, Ica-Putimayo, Jupura, Rio Negro). Se estimează că Amazonul colectează circa 1000 afluenţi mai importanţi, dintre care 20 au peste 1500 km lungime fiecar. ntre Manaus şi Anzi, Amazonia are forma unei plnii largi de 2 OOO km, limitată la sud de Madeira şi la nord de Rio Negro. Panta foarte scăzută n această parte favorizează divagarea apelor, formnd un păienjeniş de meandre, braţe moarte, grinduri instabile. Lăţimea apelor Amazonului propriu-zis are 2 km la Iquitos şi 5 km către Manaus, iar adncimea apei ntre 20 şi 50 m. n avale de Manaus, datorită apropierii podişurilor Guianei şi Braziliei, lăţimea Cmpiei Amazonia se restrnge n unele locuri la 200-300 km, determinnd şi un proces de eroziune pe verticală mai mare, fapt ce conduce la o adncime maximă a apei n albie, la Obidos, de circa 80 m.

n sectorul inferior, către Oceanul Atlantic, la circa 400 kilometri după confluenţa cu Xingu, rul se mparte n mai multe braţe (furos), separnd insule care se constituie ntr-o deltă de un tip aparte (cea mai mare din lume, de circa 100 000 hm2). Această deltă este limitată la nord-vest de braţul principal, Amazonul propriu-zis, iar la sud-est de braţul Para n care se varsă apele rului Tocantins. Dintre insulele cele mai importante incluse aşa-zisa deltă menţionăm: Grande de Gurupa, Caviana, Janaucu, Mexiana şi Marajo, cea mai mare (40 154 km2). Apele braţului Para cu cele ale lui Tocantins formează estuarul numit Bahia de Marajo, pe malul căruia se găseşte portul Belem, fondat n 1616, cel mai important pentru navigaţia de pe Amazon. Lăţimea albiei, n cursul inferior, variază ntre 15 şi 20 km, iar nainte de delta ntre 80 şi 150 km, adncimea apelor scade la 20-25 m, dar suficientă pentru navigaţia vaselor de tonaj maritim.


1

Situat n zona ecuatorială, cu afluenţi n ambele emisfere, regimul de scurgere este uniform tot timpul anului. n timpul verii boreale aduc ape bogate rurile de pe partea stngă, iar n vara australă cele de pe dreapta. Totuşi, datorită numărului mare de afluenţi din emisfera australă, n august - septembrie, cnd rurile de aici au apă mai puţină, se nregistrează ape scăzute pe Amazon. Sunt şi situaţii, cu totul excepţionale, cnd apele mari din cele două emisfere se suprapun producnd inundaţii catastrofale.

Informaţiile provenind din surse autorizate despre cantitatea de apă e care o transportă Amazonul sunt, totuşi, destul de diferite. Cu circa 309 ani n urmă, debitul mediu al rului era estimat la 70 000 m3/s: Ulterior, prin efectuarea altor măsurători, cifra s-a ridicat la 120 000 m3/s, iar după calculele Serviciului geologic al Statelor Unite, aceasta ar ajunge la valoarea colosală de 190 000 m3/s după confluenţa cu rul Xingu, corespunznd unui debit specific de 30,9 1/s. km2. n lucrarea World water balance and water resources of the Earth, 1978, debitul mediu mpreună cu Tocantins este estimat la 220 000 m3/s. Debitul maxim ar fi de aproximativ 300 000 m3/s, iar cel minim de 70 000 - 80 000 m3/s. Potrivit valorii debitului mediu, Amazonul ar deţine 17-19 % din scurgerea medie a rurilor Terrei.

Corespunzător acestei cantităţi de apă este şi cea de aluviuni, care apreciază la un miliard de tone pe an. Această cantitate enormă de aluviuni este mprăştiată n Oceanul Atlantic sub forma unui uriaş evantai, n faţa gurilor Amazonului, pnă la circa 300 km n larg. n interiorul bazinului sunt afluenţi care aduc ape ncărcate cu aluviuni galbene, numiţi şi brancos şi ruri cu ape negre drenate din mlaştini, numite rios negros. Cel mai tipic este afluentul cel mai mare de pe stnga, numit Rio Negro. După confluenţa acestuia cu Amazonul la Manaus, apele negre curg alături de cele gălbui-roşcate fără să se amestece pe multe zeci de kilometri. n timpul apelor mari, nivelurile fluviului şi ale afluenţilor cresc cu 15 - 20 m, rupnd maluri, smulgnd arborii şi locuinţele indienilor purtndu-le ncet spre ocean. Datorită pantei mici şi a revărsării laterale, deplasarea apelor se face extrem de ncet, nct de la Tabatinga la Obidos cei 1 400 km sunt parcurşi n două luni, această imensă masă de apă fiind, pe drept cuvnt, numit o adevărată "mare n mers".

Un fenomen cu totul deosebit care se produce pe Amazon, numit de localnici pororoca este efectul fluxului marin care pătrunde n sus pe fluvii provocnd valuri puternice ce ajung uneori pnă la Santarem, la 1 000 km n interior. n estuarul larg de peste 200 km şi lung de 350 km pororoca are efecte distrugătoare asupra ţărmului, ngreuiază navigaţia spre ocean şi chiar descărcarea apelor. Pororoca, alături de inundaţii, sunt două fenomene care schimbă continuu configuraţia malurilor şi a tuturor gurilor de vărsare ale afluenţilor pnă la Manaus.

Potenţialul hidroenergetic al Amazonului, cu toţi afluenţii, apreciat 1a 280 mil. KW, este foarte puţin folosit pnă n prezent.

Navigaţia pe Amazon şi afluenţii săi nsumează circa 50 000 km, pe fluviu aceasta practicndu-se cu vase de tonaj maritim pnă la Manaus şi cu vase mai mici, pe 4 200 km, pnă la cascada Pongu de Manscriche, situată pe Maranon, la ieşirea acestuia din Anzi.

Clima bazinului Amazon, caldă şi umedă n cea mai mare parte şi mai uscată n Anzi, cu temperaturi ntre 23 şi 28C, n medie (variaţii mici n timpul anului şi ceva mai mari de la zi la noapte), precipitaţii bogat (1 500-3 000 mm/an), cu remarcarea unui sezon ploios şi unul mai uscat (caar se accentuează către nord şi sud n regiunea podişurilor), crează condiţiile cele mai favorabile dezvoltării unei vegetaţii luxuriante, de tip ecuatorial care se suprapune Cmpiei Amazoniei, formnd un adevărat "ocean verde” - cel mai mare din lume - cu un rol foarte important n reglarea condiţiilor de circulaţie ale maselor de aer şi, respectiv, a umezelii pentru continentul sud-american şi chiar pentru Terra. Singurele perturbări n desfăşurarea regulată a circulaţiei aerului şi temperaturii sunt valurile de aer rece (friagens), care pătrund din sud, producnd scăderi bruşte de temperatură.

Amazonia reprezintă n prezent - din punct de vedere al exploatării resurselor sale - un obiectiv prioritar pentru Brazilia, Bolivia, Peru şi Columbia. Astfel, n 1966, s-a nfiinţat Comisia Superioară pentru Dezvoltarea Amazoniei (SUDAM), care a elaborat, n 1970, Programul pentru integrare naţională (PIN), ce are ca obiective principale: realizarea şoselei transamazoniene (6 300 km), a cărei construcţie a nceput deja, precum şi colonizarea zonei. n 1974 Programul Polamazonia a selectat deja 15 areale cu potenţial ridicat agricol şi minier. Ofensiva asupra Amazoniei continuă, cu consecinţe imprevizibile asupra echilibrului ecologic propriu şi asupra influenţei pe care Amazonia viitorului o poate avea asupra unor procese majore climatice şi de mediu la scară planetară. 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica