referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Auditul energetic

Categoria: Referat Fizica

Descriere:

Ţările Uniunii Europene au la dispoziţie în present , metode diferite de evaluare a performanţelor energetice ale clădirilor care se regăsesc în norme şi reglementări naţionale.Acestea ţin seama , în primul rind , de zonele climatice diferite ale Europei dar şi de alcătuirea elementelor de construcţie şi arhitectura tradiţională...

Varianta Printabila 


1

Auditul energetic

Auditul energetic reprezintă un studio complex al comportamentului şi al consumurilor energetice ale clădirilor avnd drept scop stabilirea performanţelor reale şi identificarea soluţiilor tehnice de reabilitare sau modernizarea energetică .

n ceea ce priveşte auditul termoenergetic al clădirilor , a fost elaborate o metodologie specifică detaliată n normativul NP 047-2000  şi aplicabilă următoarelor categorii :

-          Clădiri de locuit : individuale sau collective , indifferent de forma de proprietate;

-          Clădiri cu altă destinaţie dect locuinţe aparţinnd sectorului terţiar : spitale , clădiri social-culturale (teatre,cinematografe,muzee) , clădiri de nvăţămnt (creşe,grădiniţe,şcoli,licee,universităţi),clădiri comerciale şi instituţii publice (magazine,spaţii comerciale,sedii de firme,birouri,bănci),hoteluri.

 

Realizarea auditului termoenergetic al unei clădiri  existente presupune parcurgerea a trei etape obligatorii:

 

  • Expertiza energetică , pentru evaluare consumului de căldură al clădirii n condiţii normale de locuire , pe baza caracteristicilor reale ale construcţie şi instalaţiilor de ncălzire şi preparare a apei calde de consum şi ntocmirea raportului de expertiză ;
  • Indentificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora;
  • ntocmirea raportului de audit energetic.
  •  

    Prima etapă din cadrul auditului energetic se realizează prin expertiza termică şi energetică a clădirii, n conformitate cu normele şi reglementările n vigoare .

    Scopul principal al măsurilor de reabilitate sau modernizare energetică a clădirilor existente l constituie reducerea consumurilor de căldură .

     

    Certificarea energetică a clădirilor

    Clădirile sunt consumători energetici şi ca urmare ,valoarea lor depinde foarte mult de cheltuielile de exploatare.Clădirile au devenit pentru ţările dezvoltate , cel mai mare consumător de energie şi o importantă sursă de poluare a mediul nconjurător.                       Ca urmare,calitatea de consumător de energie a fiecărei clădiri n parte ,trebuie stabilită ntr-o manieră similară cu a tuturor celorlalte categorii de consumători.La nivelul Uniunii Europene ,acest demers este reglementat prin directive CE 91/2002 , care stabileşte , att pentru ţările member ct şi pentru cele n curs de aderare, obligativitatea ca toate categoriile de clădiri să fie certificate energetic periodic , iar pentru cele publice acest document să fie afişat n holurile centrale.

    Calitatea şi eficienţa consumului energetic la nivelul fondului construit a depăşit preocupările specialiştilor n domeniu şi se nscrie n present ca problematica a politicilor energetice a ţărilor dezvoltate.

    n cele mai multe ţări occidentale , din cauza riscurilor pe care le implică alimentarea cu gaz , este preferată utilizarea energiei electrice ntr-o măsură mai mare n sectorul rezidenţial.

    Datorită faptului vă la nivelul unei locuinţe se ntregistreză un consum de energie furnizată de sursă locală dar şi energie electrică de la sistemul naţional, indicatorii care stabilesc performanţa energetică n sectorul rezidenţial din ţările Europei occidentale , se stabilesc n funcţie de condumul de energie primară.

    Ţările Uniunii Europene au la dispoziţie n present , metode diferite de evaluare a performanţelor energetice ale clădirilor care se regăsesc n norme şi reglementări naţionale.Acestea ţin seama , n primul rind , de zonele climatice diferite ale Europei dar şi de alcătuirea elementelor de construcţie şi arhitectura tradiţională. Pentru a unifica modul de abordare a consumurilor energetice n sectorul clădirilor şi a putea compara performanţelor acestora , a fost elaborate standardul European EN 832 şi EN ISO 13790 – care stau la bază metodelor simplificate de calcul a necesarului de căldură. Scopul acestor abordări unitare este acela de a ndeplini prevederile directive CE 91/2002 a Parlamentului European privind ntroducerea obligativităţii certificatului energetic al clădirilor , din care să reiasă eficienţa consumului energetic.

    Acest certificate trebuie să aibă un format comun pentru toate ţările europene punnd n evidenţă urmtoare caracteristici:

    -          indicatori privind caracteristica de consum a căldurii : U – coeficientul global de transfer , Q –necesarul de căldură;

    -          indicatori privind caracteristicile constructive ale clădirii (forma, dimensiuni, calitate suprafeţilor vitrate, etc)

    -          indicatori privind zona climatică (temperature exterioară , radiaţia solară, etc.)

    -          tipul sistemului de alimentare cu căldură şi energia primară utilizată;

    -          tipul consumătorilor de energie (ncălzire, apa caldă de consum, ventilare, iluminare, etc.)

    -          metoda de calcul utilizată pentru a stabili indicatorii de performanţă energetică;

    -          consumuri specifice;

    -          forma de clasificare energetică (valori,număr de stele, litere);

    -          n cazul raportării la energia primară , se va specifica factorul de conversie ntre electricitate şi energia termică. 

     

    n scopul stabilirii unei metodologii commune privind certificarea energetică a clădirilor , consumul de energie al locuinţelor este considerat n UE ca baza pentru stabilirea clasificării şi formatului etichetei energetice .Astfel , clasa A corespunde celor mai bune performanţe şi tehnologii adoptate pentru –casa pasivă- al cărei consum n energie primară pentru ncălzire ,apă caldă, ventilare şi iluminare ntregistrat n Suedia,Germania, şi Franţa , a fost de cca.30 kWh/m2an. Clasa inferioară G , corespunde consumului de peste 200 kWh/m2an , energia primară , corespunzător normelor n vigoare n UE . ntre clasa A şi clasa G se nscriu celelalte clase energetice cu consumuri diferite .

    Definirea clădirii eficiente energetic

    Clădirea eficientă din punct de vedere energetic reprezintă o clădire virtuală asociată clădirii reale expertizate , avnd următoarele caracteristici generale:

    -          aceeaşi formă geometrică , volum şi suprafaţă totală a anvelopei ca şi clădirea reală;

    -          suprafaţă elementelor de construcţie trasparente (ferestre ,luminatoare ,pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale;

    -          rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate;

    -          valorile absorbtivităţii la radiaţia solară a elementelor de construcţie sunt aceleaşi ca n cazul clădirii de referinţă;

    -          factorul mediu de nsorile al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;

    -          sursă de căldură pentru ncălzire şi preparare a apei calde menajere este , după caz:   

    a)      staţie termică compactă racordată la system districtual de alimentare cu căldură , n cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,

    1

    a)      centrală termică proprie funcţionnd cu combustibil gazos ( gaze naturale sau GPL ) şi cu preparare a apei calde menajere cu boiler cu acumulare , pentru clădiri care nu sunt racordate la un system de ncălzire districtuală ;

    -          sistemul de ncălzire este de tipul ncălzire centrală cu corpuri statice;

    -          instalaţia de ncălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic att la baza coloanelor de distribuţie ;

    -          n cazul sursei de cldură centralizate , instalaţia interioară este dotată cu contor de cldură general;

    -          n cazul clădirilor de locuit collective , instalazia de apă caldă este dotată cu debitmetre ntregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;

    -          randamentul de producere a căldurii afferent centralei termice este characteristic echipamentelor moderne noi ; nusunt pierderi de fluid n instalaţiile interioare ;

    -          conductele de distribuţie din spaţiile nenclzite (ex.subsolul ethnic) sunt isolate termic cu material caracterizat de conductivitatea termică λ≤0,05 , avnd o grosime de minimum 0,75 ori diametru exterior al conductei;

     

    Confortul

    Confortul - reprezintă totalitatea elementelor funcţionale tehnice şi abientale , care asigură fiinţei umane condiţii favorabile de odihnă , relaxare , igienă şi alimentaţie , precum şe de activitate productivă.

    Confortul n interiorul unui spaţiu nchis prezintă următoare forme :

    -          confort urban ;

    -          confort funcţionar ;

    -          confort termic ;

    -          confort acustic ;

    -          optic ;

    Proiectarea corespunzătoare a spaţiilor nchise este o problemă deosebit de complexă , ce poate fi rezolvată de inginerul instalator şi arhitect , dar care trebuie să fie secundaţi şi de specialişti psihologi . La proiectarea condiţiilor microclimatice de confort din interiorul clădirilor să se ea n consideraţie att parametri energetice-economici ct şi condiţiile optime de confort.

     

    Confortul termic poate fi diferit ca totalitatea factorilor de mediu , n care omul se simte . Corpul uman este ntr-un permanent schimb de căldură cu mediu ambient , s-a constatat o relaţie strnsă ntre confortul termic , parametrii microclimatului (temperature aerului interior , temperature radiantă ).

     Senzaţie de confort termic – aceasta este starea raţională n care o persoană se simte confortabil din punct de vedere termic. Avnd n vedere această defeniţie confortul termic trebuie analizat n funcţie de stare psihică a persoanei.

    Amplasarea clădirii pe teren

    n acest sens este important cunoaştera unelor reguri şi amplasarea şi orientarea pe teren , pentru a obţine o nsorire de cel puţin de 3 ori pe zi a ncăperii n care trăiesc şi muncesc oameni. Orientarea clădirii se va face astfel n ct să se ţină seama de situarea ncăperilor principale , de ferestre dispuse cu una şi mai multe .

    Faptul că ncperele orientate cu ferestre direct spre nord nu au de loc nsorire , este explicat prin modul de orientare a pămntului n raport cu soare.

     

    Cauze mbolnăvirii clădirilor

    Clădirile nesănătoase poate mbolnăvi pe cei care locuiesc sau activează n ele.

    Clădirea n sine generează boala prin amplasament adecvat , proiectare eronată , echipament necorespunzător. Este posibil că n interiorul clădirii să coresp. mediu nesănătos datorită unei activităţi ne adecvate , efectul terenului de fundaţie , acumulare de radon .

    Al spaţilor adecvate şi commune , dar şi n special managmentului clădirilor este esenţial n asigurarea sănătăţii construcţiilor.

    Concluzie

    Definirea condiţilor de confort (sănătate) ale clădirilor indiferent de exigenţa ştiinţifică , este de dorit pentru conştiintetizarea obligaţiilor avnd n vedere influenţa asupra omului.

    nbolnăvire clădirilor se datoreşte uneia mai multor sau tuturol următoare cause :

    -clădire n sine ;

    -factorii naturari ;

    -condiţiilor din mediu interior ;

    -ocupanţilor;

    -furnizorilor de serviciu ;

    Asigurarea unor condiţii sănătoase n interiorul clădirilor , se poate face din stadium de proiectare a construcţiei .

     

     

     

    Referat oferit de www.ReferateOk.ro
    Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
    Horoscop
    Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
    referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica