referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Defecte in exploatare ale instalatiei de pornire

Categoria: Referat Fizica

Descriere:

Caderea de tensiune sa nu depaseasca 0,2V pe fiecare portiune de circuit si de 0,5 V pe intregul circuit : curentul absorbit sa nu depaseasca valoarea prescrisa. In figura 10.7 se prezinta schema verificarii caderilor de tensiune in circuitul de pornire cu demaror. Remedierea consta in dezoxidarea legaturilor dintre demaror si baterie si ungerea lor cu un strat de unsoare : celelalte conexiuni se dezoxideaza si se strang .Conductoarele defecte se izoleaza sau se inlocuiesc...

Varianta Printabila 


1

 Argument

 

         Automobilul este urmasul masinii cu abur si a motorului cu ardere interna , iar primele automobile au aparut la inceputul secolului trecut ,constituind o ”minune”.

     In ultimii  ani s-a produs un salt calitativ important in perfectionarea si modernizarea automobilelor , acordandu-se o atentie deosebita economicitatii, sigurantei circulatiei si reducerii mesei proprii.Pentru o mai mare diversitate in oferta pentru clienti , motoarele noi sunt tot mai performante , lupta ducandu-se intre solutiile constructive moderne care sa asigure o importanta functionala , o viteza din ce in ce mai mare in conditiile unei sigurante sporite. Oricare ar fi alegerea , un motor trebuie sa se supuna in prezent .

       Lucrarile in mecanica de motoare termice reprezinta un real potential de oferta de profesionala in conditii de investitie tehnico-materiala, nu foarte costisitoare;o sansa de integrare socio-profesionala rapida chiar in conditiile locale de mediu socio-economic.

       Tematica lucrarii de fata a fost structurata pe 3 capitole, masuri de protectie muncii si bibliografie.

         In capitolul I este prezentata Intretinerea instalatiei de pornire

         In capitolul II sunt prezentate Defectele in exploatare ale instalatiei de pornire

         In capitolul III este prezentat Repararea demarorului

         In capitolul de protectia muncii sunt prezentate norme privind protectia muncii in atelierele de mecanic motoare termice , de respectarea carora tine realizarea performantelor a operatiilor de intretinere si reparatie , a mentinerii capacitatii de lucru a operatorului si a integritatii bazei tehnico-materiale  si a capacitatii de productie .                                                                           

 

 

 

                                                2

Capitolul I. Intretinerea instalatiei de pornire

 

 

 

          Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesar sa se respecte  unele reguli de intretinere legate de demaror ,dar si de bateria de acumulare ,astfel:

          -se verifica starea bornelor si conductelor de legatura cu bateria de acumulatoare ; acestea se dezoxideaza  si se ung cu un strat subtire de unsoare  consistenta,periodic(10000-15000 km) ;

          -verificarea fixarii  demarorului pe motor(se face la aceeasi periodicitate) ;

          -bateria de acumulare sa fie bine incarcata pentru a putea furniza curentul necesar pornirii,mai ales pe timp rece,si sa nu fie suprasolicitata prin porniri dese si de lunga durata ;

          -la pornire nu se vor face mai mult de 3-4 incercari cu o durata de 5 s. cu pauze intre ele de 30 s ;daca  motorul nu porneste,se face o pauza de 10-15 minute prin refacerea potentialului bateriei,dupa care se fac iarasi 2-3 incercari cu pauze de 1-2 minute intre ele ; daca totusi , nu porneste , se determina  si inlatura cauzele (carburatie,aprindere) si apoi se face pornirea , pentru a  evita descarcarea bateriei ;

        -pe timp rece, se iau masuri  suplimentare de pornire ,eventual prin preincalzirea motorului,iar la autoturisme  prin actionarea prealabila cu manivela  pentru ‘ruperea uleiului’ ;

             -motoarele mari pot fi pornite  pe timp rece ,cu dispozitive speciale ,montate in locul manivelei ;

             -periodic la 10000-15000 km , se face  ungerea cu unsoare  a pinionului si arborelui filetat ;

               -se va evita stropirea cu lichide ,iar la spalarea motorului,se protejeaza demarorul cu o folie de material plastic ;

              -distanta intre pinion si volant trebuie sa fie de 2-4 mm si se verifica periodic , iar la nevoie se regleaza ;

                                               

                                            3

               -contactul cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic ,indeosebi fixarea bornelor de legatura si functionarea ;     

                -se controleaza periodic, cuplarea releului electromagnetic si modul de culisare a pinionului de catre furca ;

                -la pornire , mai ales pe timp rece, este indicat  sa se cupleze ambreiajul pentru micsorarea  fortelor rezistente date de antrenarea pinioanelor  cutiei de viteze care se rotesc in uleiul de transmisie din carter , a carei viscozitate este marita iarna.

            -La instalatia de pornire  dotata cu bujii  incandescente se recomanda :

            -utilizarea bujiilor recomandate  de firma constructoare ;

            -verificarea periodica (10000-15000)km, a starii legaturilor electrice  functionarii lor  (in cca 30 s ) sa atinga temperature  de preincalzire ); starea lor se poate constata  si prin palpare (bujiile care raman reci ,dupa conectarea  lor in circuit , sunt defecte);

             -controlul  si diagnosticarea  temeinica , se face  prin masurarea rezistentei  ohmice  a fiecarei bujii incandescente ; aceasta sa nu depaseasca  0,5 ohm ; bujiile arse, au rezistenta ohmica  de valoare infinita , iar la cele scurtircuitate – zero ; timpul de incalzire , dupa conectarea  contactului cu cheie  sa nu depaseasca 30 s.

 


                                             4

 

Capitolul II. Defectele in exploatare ale instalatiei de pornire

 

            Defectele in exploatere ingreuiaza sau chiar fac imposibila pornirea motorului.

            Motorul are pornirea greoaie din urmatoarele motive ;

             Caderea de tensiune  normala , dar curentul absorbit  este mare in sarcina , datorita  frecarilor dintre rotor si stator prin uzarea  bucselor de bronz (lagarele arborelui ) , incovoierii  arborelui rotorului , griparii pinionului  de cuplare , scurtcircuitarii  infasurarilor  sau a colectorului , arderii armaturii  sau bornelor releului  electromagnetului ,precum si  arderii colectorului ,uzarii sau gruparii periilor in culisele lor .

           Remedierea consta  in demontarea demarorului de pe motor , dezasamblarea , curatirea  cu razuitoare si panza ( nu cu produse petroliere , mai ales la bobinaje , rotor si releu), controlul scurtcircuitelor  pe stand de probe special , si  dupa necessitate , inlocuirea bucselor de bronz , indepartarea arborelui , verificand centrarea lui pe strung , degriparea pinionului (curatirea si ungerea filetului ),slefuirea pe strung a colectorului  de hartie abraziva  foarte fina  si curatirea  izolatie dintre lamele cu o lama de latime corespunzatoare .Eventualele scurtcircuite  ala infasurarilor statorului se inlatura prin refacerea izolatiei ; daca sunt la rotor , se face inlocuirea lui . La releul electromagnetic , se face  dezoxidarea  armaturii si bornelor , iar in caz de scurtcircuit , se izoleaza  sau se inlocuieste bobinajul (operatiile de demontare-montare a releului sunt mai dificile , ceea ce impune mai multa atentie ).

           Periile se degripeaza sau se inlocuiesc daca uzura depaseste 1/3 din inaltimea lor normala .

            Dupa reparare , demarorul se supune incercarilor la mersul in gol si in sarcina pe standul special .

            

 

 

                                               5

Daca curentul absorbit  va fi mic la mersul in gol si in sarcina , defectiunile constau in uzarea  periilor  sau intreruperea  infasurarilor statorului sau rotorului (indusului)  care se inlatura dupa cum s-a aratat mai sus .

1            -Daca curentul absorbit este mare si in gol , cauzele sunt frecarile  mari ale rotorului  pe stator (uzarea bucselor de sprijin ale arborelui, incovoierea arborelui) sau scurtcircuitarea bobinajelor.
             Remedierea se face ca mai sus .
             Caderea de tensiune mare este provocata de oxidarea bornelor sau terminalelor ,conductoarelor slabite sau defecte.
             Caderea de tensiune sa nu depaseasca 0,2V pe fiecare portiune de circuit si de 0,5 V pe intregul circuit : curentul absorbit sa nu depaseasca valoarea prescrisa.
              In figura 10.7 se prezinta schema verificarii  caderilor de tensiune  in circuitul de pornire cu demaror.
               Remedierea consta in dezoxidarea  legaturilor dintre demaror si baterie si ungerea lor cu un strat de unsoare : celelalte conexiuni se dezoxideaza si se strang .Conductoarele defecte se izoleaza sau se inlocuiesc.


                                             6
 
               
Fig 10.7. Schema verificarii caderilor de tensiune in circuitul
               de pornire cu demaror




Motorul nu porneste din urmatoarele cauze :
           Bateria de acumulatoare descarcata sau defecta  ,legaturi slabite sau oxidate.
           Remedierea consta in reincarcarea bateriei de acumulatoare , repararea sau chiar inlocuirea ei, dezoxidarea  si strangerea legaturilor .
           La demaror defectiuni ale: releului electromagnetic, infasurarile statorice  si rotorice  scurtcircuitate , rotorul sau colectorul descentrat , periile sau colectorul uzate, arcurile periilor nu tensioneaza suficient  pentru apasarea periilor (8-12 N), cuplajul pinionului uzat(mai ales la cei de tip ambreiaj ), mansonul cu furca gripat sau desfacut accidental .
                                             7
          Remedierea se face ca mai sus , iar arcurile detensionate se inlocuiesc : cuplajul pinionului se repara prin degriparea sau prin inlocuirea pieselor defecte , mansonul se degripeaza , iar boltul de articulare a furcii se remonteaza.
             Contact cu cheie sau legaturi defecte : se remediaza  prin repararea sau inlocuirea lor.
             Conectarea si deconectarea spontana a releului se datoreste  descarcarii puternice  a bateriei sau deteriorarii bobinajului de retinere .
          Remedierea consta in inlocuirea bateriei sau refacerea bobinajului defect.
          Blocarea pinionului cu coroana volantului, demarorul ramanand cuplat si dupa pornirea motorului este realizata de griparea mecanismului de cuplare , oxidarea bornelor si armaturii  releului electromagnetic , uzarii pinionului si coroanei .
            Remedierea se executa prin degriparea si ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a mecanismului de cuplare , iar releul se demonteaza si se dezoxideaza , sau se inlocuieste .
            Zgomotele puternice la cuplare se datoresc uzarii frontale a pinionului sau coroanei volantei , griparii mecanismului de cuplare (imbacsirea sau corodarea  sistemului de cuplare , deformarea furcii).
             Remedierea se face prin inlocuirea  pieselor defecte sau  degriparea si ungerea cu unsoare consistenta.
             Pornirea motorului se poate face la nevoie si prin imprumutul de curent  de la bateria altui autovehicul , conectand un conductor de sectiune  mare intre bornele (+) ale bateriilor demaroarelor  si un altul intre  masele metalice.
              De asemenea , este posibila si pornirea  prin remorcare , in treapta a II-a sau a III-a  a autovehiculului .        


   

                                           8
Cap.III. Repararea demarorului    


           Dupa demontare , dezasamblare  si curatirea componentelor demarorului acesta  se supun examinarii  si constatarii defectelor  pe stand special sau  cu ajutorul unor dispozitive .
           Statorul se examineaza astfel :
          -Verificarea continuitatii si scurtcircuitarii   infasurarilor de excitatie  la masa, cu un voltmetru  sau lampa de control (la 220 V) ;bornele aparatului de control  se conecteaza cu cele ale statorului : cand tensiunea de incercare este mai mica (lampa stinsa ) , infasurarile sunt intrerupte . Scurtcircuitarea se controleaza prin punerea la masa a uneia dintre bornele de control. Cand exista cadere de tensiune  (se aprinde lampa ) , bobinajele sunt scurtcircuitate.
           Remedierea se face prin reizolarea sau inlocuirea infasurarii de excitatie .
         -Verificarea izolatiei bornelor  demarorului se face prin  conectarea bornelor lampii  la ele si la masa (pe rand) : daca se aprinde , izolatia este strapunsa . Remedierea se face prin  inlocuirea bucsei  izolatoare.
           -Uzura bucselor  de bronz se controleaza  prin masurarea alezajelor si diametrelor de la arbore : la depasirea jocului  de 0,2-0,5 mm se impune inlocuirea lor .
             -Periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se inlocuiesc : arcurile detensionate (sub 8-12 N) se inlocuiesc.
              Rotorul se examineaza astfel :
            - Verificarea scurtcircuitarii bobinajului se face pe un aparat inductor : cand lamela de otel , deplasata pe circumferinta miezului vibreaza , exista scurtcircuit .
             Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului.
                -Tolele deplasate sau uzate se inlocuiesc ; cele corodate se curata cu hartie abraziva.
              
                                                9
-Colectorul se supune operatiei de verificare a scurtcircuitarii lamelelor , prin conectarea  lampii de control cu o borna la fiecare lamela si cu cealalta borna la masa , sau intre doua lamele alaturate ; daca se aprinde , sunt scurtcircuitate .Remedierea consta in curatirea cu o lama subtire  a izolatiei dintre dintre lamele  sau inlocuirea bucsei  izolante de pe arbore.
             -Arederea colectorului impune strunjirea si apoi curatirea  izolatiei dintre lamele sau inlocuirea bucsei izolante de pe arbore. Rectificarea se face dupa  verificarea bataii radiale , care trebuie sa fie de maximum 0,02 mm ; in caz contrar , se face centrarea pe strung
         -Arborele incovoiat se indreapta la o presa , astfel ca sa corespunda concentricitatii de mai sus (abatere 0,02 mm).
         Fusurile uzate  ale arborelui se incarca  prin metalizare sau pulberi metalice , apoi se rectifica la cota nominala , sau se rectifica si se folosesc bucse cu alezajul corespunzator.
        -Releul electromagnetic  este supus verificarilor de scurtcircuitate a bobinajului ca si cel al rotorului ; cand este scurtcircuitat  se rebobineaza . Armatura uzata se inlocuieste.
         -Mecanismul de cuplare poate prezenta defectiuni .ca : griparea tijei (care se degripeaza si unge cu ulei), deformarea furcii de cuplare (se indreapta ) , uzarea cuplajului de siguranta (se inlocuiesc rolele sau discul cu planuri inclinate ), uzarea filetului bucsei mecanismului de cuplare ( se inlocuieste bucsa ) ; pinionul uzat se inlocuieste , arcurile detensionate sau rupte se inlocuiesc .
          Dupa reparare demarorul se remonteaza , se regleaza cursa pinionului de la surubul miezului deplasabil al electromagnetului si distanta dintre pinion si opritor (Dacia 1310) care trebuie sa fie de 0,5-1,5 mm.
          Apoi, pe standul special se supune probelor functionale in gol si sarcina , urmarind ca valoarea curentului absorbit sa nu depaseasca pe cel indicat pentru tipul respectiv  de demaror ; la fel si pentru proba de incercare in scurtcircuit cu rotorul blocat , masurand cuplul de pornire .
                                        10
           Curentul absorbit de la bateria de acumulatoare , pentru actiunea demarorului  in sarcina , este dependent de puterea lui  si variaza in limitele  180-600 A.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica