referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Energia, peste 50 ani - eseu

Categoria: Referat Filozofie

Descriere:

Realitate, neaerisind camera consumi de câteva ori mai multă căldură, pe bune!
Sunt multe principii fizice care vin în contradicţie cu simţurile omeneşti. Principiile termodinamicei le pun însă capac!
E greu de explicat şi chiar mai greu de înţeles ce înseamnă „căldura latentă de vaporizare” adică principiul prin care omul îşi menţine temperatura de 36 grade. E ceva în legătură şi cu transpiraţia....

Varianta Printabila 


1

Energia, peste 50 ani

Eseu, generat de TVR

 

 

 

         Televiziunea romnă vrea să ne obişnuiască cu economia energetică. Soluţia, prin reclame plătită de „băieţii deştepţi” sau „băieţii veseli de la RoGazPromt” ca să-şi justifice scumpirile, nu este nsă cea mai raţională. Cică: „copii născuţi n noiembrie 2007 vor ilumina peste 50 ani palatele lor ocazional cu un singur bec, şi vor drdi din greu spre a se ncălzii.

Probabil se referă la copii născuţi n familiile Trăiniceanu, Brigoană, a dalmaţianului (pătat de petrolul vndut) sau similare.  Să le fie de bine. Le doresc din toată inima cele presupuse de TVR. Aş sugera să şi moară de foame (vezi Maltus cu teoria lui).

Poporul Europei (inclusiv aceea comună) al Asiei, al Africii şi al celor 2 Americi o vor duce mai bine dect se trăieşte acum n Suedia. Bine nţeles că am inclus pe Moş Ioan Roată şi Ţaţa Vasilica n poporul Europei. Da! ei vor trăi bine peste 50 ani datorită faptului că anumite familii de pe glob vor tremura n frig că aşa vrea TVR.

 

De ce Suedia?

n primul rnd fiindcă are astăzi cel mai ridicat nivel de trai.

Apoi pentru că tot omul nu face risipă. Suflă n  lumnare cnd nu i mai este necesară dar nu stinge focul n sobă cnd aeriseşte camera.

Nu trebuie neglijat faptul că, din pruncie, nvaţă biblia, cartea de Legi şi cartea de cntece. Caragiale, la 50 ani, folosea doar Biblia şi Mersul Trenurilor, suficient pentru cultura sa. Şi a fost coşgocea Caragiale nu o oarecare ţaţă habotnică neştiutoare de carte.

 

Este de netăgăduit că, vrnd, nevrnd, va trebui să facem economie de energie. Dar să o luăm cu nceputul.

Nu este musai să foloseşti un Bentley de 1000 HP spre a merge vis a vis după ţigări. La urma urmei se poate chiar renunţa la fumat, şi cum „domnişorul” nu obişnuieşte să ia o pine din colţ, puternicul Bentley va sta cuminte n garaj.

Sunt şi n Suedia garaje n mijlocul oraşelor precum visează primarul pentru Bucureştiul lui ce va să vină. Dar Suedia, ca şi alte ţări „civilizate” au mari parcări n toate gările folosite de navetişti. Locul de parcare este atribuit odată cu abonamentul la tren. O soluţie practică şi ieftină.

Multe oraşe mari au zone centrale oprite circulaţiei publice spre a obliga pietonii să meargă pe jos (scuzaţi pleonasmul, dar cum altfel mă pot face nţeles?). Un pieton foloseşte n viaţa sa mult mai puţine medicamente. Pentru unii pare logic.

 

Oare pentru ce au fost inventate ntrerupătoarele?. Fiecare corp de iluminat cu ntrerupătorul său!. O adevărată risipă pentru omul de rnd. De unde, de ne-unde Mitică ignoră toate ntrerupătoarele, şi nu numai el. Cu excepţia marilor bulevarde poţi vedea iluminatul public la ntrecere cu soarele n plin Bucureşti.

Există astăzi becuri puternice dar cu consum redus. Lumina dată de un bec de 100W poate fi nlocuită de un bec special care consumă o cincime, adică 20W. n America statul subvenţionează fabricarea (mai scumpă) a becurilor speciale pentru ca tot omul să plătească mai puţin pentru iluminat. n Romnia se subvenţionează fabricarea curentului electric pentru ca „băieţii deştepţi” să-şi umple buzunarele, şi numai „bogătaşii” şi pot permite cumpărarea 1

produselor electrice de consum redus. Europa va trebui ct de curnd să interzică fabricarea aparatelor electrocasnice prohibitive, cum ar fi becul electric arhicunoscut. Asta nu nseamnă nsă ca se pun restricţii la necesarul de iluminare (cu excepţia celui inutil).

Deie Domnul ca copii familiilor avute n vedere de TVR să fie obligate să folosească cel mult un bec pentru toată piramidă lor mortuară. Ar fi o compensare pentru zilele fripte pe care părinţii lor ni le fac astăzi. Dar Mitică şi chiar Moş Ioan Roată vor putea folosi şi n următoarele veacuri lumină suficientă obţinută cu din ce n ce mai puţin curent. Vor folosi nsă şi ntrerupătoarele. Ca restul lumii.

 

Tremurăm de frig sau nu mai aerisim locuinţele?

Am cunoscut, din păcate, multe doamne mai n vrstă care lipeau cu „pap” ferestrele şi n consecinţă nu le mai deschideau pnă „la vară”. Ca „să nu fie curent” era justificarea curentă. Consecinţa factura exagerată de plată a căldurii. Părerea consumatorului. n realitate, neaerisind camera consumi de cteva ori mai multă căldură, pe bune!

Sunt multe principii fizice care vin n contradicţie cu simţurile omeneşti. Principiile termodinamicei le pun nsă capac!

E greu de explicat şi chiar mai greu de nţeles ce nseamnă „căldura latentă de vaporizare” adică principiul prin care omul şi menţine temperatura de 36 grade. E ceva n legătură şi cu transpiraţia.

 Numim habitat condiţiile de mediu (căldură, umiditate) n care ne desfăşurăm activitatea sau locuim. Majoritatea confundă „căldura” cu „temperatura” n cameră poate fi frig chiar dacă termometrul indică 24 grade, şi ne putem simţi foarte comod cnd termometrul nu indică mai mult de 0 grade. Nu rde! ntreabă copilul care se joacă afară cu zăpada căzută din belşug. El se simte foarte bine cu năsucul ngheţat şi ignoră chemările mămicii „la căldurică”.

„Ei da!” Vei zice. „Doar e bine mbrăcat”

Ce numeşti „bine mbrăcat”? n nici un caz nfofolirea cu zeci de haine (maiou, cămaşă, bluză, pulover, jacă, palton plus 2 sau trei fulare peste gură). Dacă, din cauza ţoalelor acumulate pe bietul corp de mama grijulie, copilul transpiră,     la doctor cu el. Şi ţigănuşul aproape gol cu care se joacă nu are nimic!. Nici o dată mămicile nu pot nţelege „termodinamica” chiar dacă au doctoratul n fizică. Vai de capul copiilor lor! D-aia nu ajunge salariul nici pentru doctori.

 

Deci corpul, chiar şi al adultului, trebuie mbrăcat, nicidecum nfofolit. La case este cam la fel. O casă nfofolită transpiră, iar locatarii au o viaţă grea şi costisitoare n ea.

Cum se face că n Suedia, chiar şi n Polonia se consumă pentru ncălzirea caselor mult mai puţin ca la noi? Cam 50 % n condiţiile unui frig dublu.

Ori ce străin de ţară aude aici, pentru prima oară n viaţă sintagma „mă trage curentul”. La tot pasul, n special de la oameni trecuţi de floarea vrstei. Este o expresie idiomatică specific romnească care nici măcar nu poate fi tradusă. Băboiul sau băbuţa care se feresc de „curent” iarna se simt totuşi foarte bine n „curentul” ventilatorului, vara.

Dar ce are „curentul” cu nfrigurarea anumitor copii născuţi ieri, peste 50 ani?. Ei bine, are! „Curentul” mpiedică aerisirea şi ncinceşte căldura consumată pentru ncălzirea locuinţei. O risipă care nu mai poate fi admisă, nu numai pentru facturile foarte bogate pe care le prilejuieşte. Simpla aerisire zilnică de cel puţin 10 minute a ncăperii reduce de 5 ori valoarea facturii de căldură. Numai cine vrea plăteşte deci surplusul de căldură consumat de teama de „frig”. Cu ori cte plăpumi te-ai nveli tot ţie frig ntr-o cameră neaerisită.

 

Deci este la ndemna oricui să facă economii energetice. Uneori trebuie nsă şi ajutorul financiar al statului, de exemplu pentru mbrăcarea (anveloparea) caselor sau implementarea surselor de iluminat eficiente. Dacă familiile amintite n preambul doresc să aibă şi n viitor lumină şi căldură să mai uite de propriul buzunar, altfel reclama TVR i va lovi fără cruţare.

 

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica