referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Avort sau infanticid

Categoria: Referat Filozofie

Descriere:


Acum urmăriţi cele patru măsuri radicale progresive pe care le-a luat împăratul Egiptului pentru a elimina această ameninţare. În mod evident, nu s-au simţit liberi să îi omoare pur şi simplu pe toţi, aşa cum a făcut Hitler. Ameninţarea putea fi înlăturată şi prin metode mai indirecte. Cum?...

Varianta Printabila 


1

Avort sau infanticid

 

 

Atunci cnd cstoriile inter-rasiale sunt respinse, cel mai adesea sunt respinse deoarece rodul reproducerii lor este considerat c aduce ofens rasei dominante. De exemplu, copiii rezultaţi din căsătoriile ntre albi şi Afro-americani sau ntre albi şi şi Asiatici, sau ntre albi şi oricare alt grup, sunt consideraţi a nu fi suficient de albi. Imediat ce ncepem să spunem lucrurilor pe nume astfel, ncepem s vedem legtura ntre avort şi rasism1 care este inerentă unei astfel de atitudini faţ de cstoriile inter-rasiale. Dac naşterea unui copil care nu este alb este văzută ca un rezultat nedorit al cstoriilor inter-rasiale, se poate oare ca acest punct de vedere s fie regăsit şi n folosirea avortului cu scopul de a reduce prevalenţa non-albilor ntr-o cultur dominant albă?

 

Strns legate de implicaţiile rasiale ale avortului sunt implicaţiile alegerii sexelor.  Şi aici nu mă refer simplistic la faptul c aceast problem pivoteaz n jurul dreptului femeii de a alege ce se ntmplă cu corpul ei – cum ni se spune deseori. Ci m refer la faptul că milioane de avorturi din lumea ntreag sunt fcute pentru alegerea sexului. Bebeluşii de sex feminin nenăscuţi sunt omorţi n mod sistematic, pentru c sunt preferaţi bebeluşi de sex masculin.

Milioane de avorturi n lumea ntreag sunt rezultatul discriminrii sexuale şi a rasismului

 

Milioane de avorturi n lumea ntreag sunt rezultatul discriminrii rasiale şi sexuale.  Prin “rezultat” m refer la faptul c aceste avorturi au rdcini n rasism şi discriminare sexual, iar ce rezultă este ceea ce rasiştii şi discriminatorii sexuali şi-ar dori – şi anume să existe mai puţini negri (aşa cum şi doresc n Statele Unite) sau mai puţine fete (aşa cum şi doresc n India şi China).

 

Scopul meu astzi este s expun nc un lucru ru pe care l aduce avortul, pe lng toate celelalte rele pe care le aduce – şi sunt multe rele avnd n vedere că avortul rneşte femei, rneşte prunci, rneşte brbaţi, rneşte societatea, şi i aduce dezonoare lui Dumnezeu. Scopul meu de astăzi este să expun n lumina Scripturii – lumina lui Isus Cristos – şi acest rău, şi anume că: Milioane de avorturi n lumea ntreag sunt rezultatul rasismului şi a discriminrii sexuale.

Cele patru msuri radicale progresive n Exod 1:1-22

 

nainte de a ilustra acest lucru mai clar, haideţi s-l privim n lumina Scripturii.

 

 n Exod 1:1-22  vedem gruparea etnic predominant, Egiptenii, lund patru msuri radicale progresive pentru a elimina ameninţarea unei alte grupri etnice, Israel.

 

Observaţi ameninţarea din versetele 8 şi 9: “Peste Egipt s-a ridicat un nou mprat care nu cunoscuse pe Iosif. El a zis poporului su: Iat c poporul copiilor lui Israel este mai mare şi mai puternic dect noi”. Israel era un popor diferit. Ei nu erau Egipteni. Nu aparţineau de fapt locului aceluia. Erau o entitate etnic, cultural şi religioas strin de Egipteni. Şi se nmulţeau. Aceasta era ameninţarea.

 

 

 

 

 

 

 

Acum urmăriţi cele patru msuri radicale progresive pe care le-a luat mpratul Egiptului pentru a elimina aceast ameninţare. n mod evident, nu s-au simţit liberi s i omoare pur şi simplu pe toţi, aşa cum a fcut Hitler. Ameninţarea putea fi nlturat şi prin metode mai indirecte. Cum?

 

1. Egiptenii i-au fcut sclavi (Exod 1:11-12) 

 

Mai nti, Egiptenii i-au nrobit. Exod 1:11-12. “Şi au pus peste ei isprvnicei, ca s i asupreasc prin munci grele. Astfel a zidit el cetţile Pitom şi Ramses, ca s slujeasc de hambare lui Faraon. Dar cu ct l asupreau mai mult, cu att se nmulţea şi creştea; şi s-au scrbit de copiii lui Israel”. Prima măsură nu a adus rezultatul scontat.

 

2. Egiptenii au nsprit robia (Exod 1:13-14)

 

n al doilea rnd, ei au nsprit robia şi au devenit mai duri şi fr de mil. Exod 1:13-14. ”Atunci Egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie. Le-au fcut viaţa amar prin lucrri grele de lut şi crmizi, şi prin tot felul de lucrri de pe cmp; şi n toate muncile acestea pe care-i sileau s le fac, erau fr nici un pic de mil”. Evident, nici aceast msur nu a fost suficient pentru a-i slbi. Astfel c au recurs la msura numrul trei.

 

3. mpratul Egiptului a dat porunc moaşelor evreilor s omoare toţi pruncii de parte brbteasc la naştere (Exod 1:15-16)

 

n al treilea rnd, mpratul a dat porunc moaşelor s omoare pruncii de parte brbteasc la naştere. Exod 1:15-16. “mpratul Egiptului a poruncit moaşelor Evreilor, numite una Şifra şi cealalt Pua, şi le-a zis: <<Cnd veţi mplini slujba de moaşe pe lng femeile Evreilor, şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dac este biat, s-l omorţi; iar dac este fat, s-o lsaţi s triasc”. Ţinta era de a demasculiniza poporul. Micşorează numrul brbaţilor şi stăpneşte poporul. Dar nici aceast msur nu a reuşit, pentru c moaşele au refuzat s omoare pruncii de parte brbteasc. Aşa c mpratul a trecut de la un infanticid subtil, pe ascuns, la un infanticid public, pe faţ.

 

4. mpratul Egiptului a dat porunc ntregului Egipt s ucid pruncii evrei de parte brbteasc (Exod 1:22)

 

n al patrulea rnd, mpratul a dat porunc ntregului Egipt (nu doar moaşelor) s omoare pruncii evrei de parte brbteasc. Exod 1:22. “Atunci Faraon a dat urmtoarea porunc la tot poporul lui: <<S aruncaţi n ru pe orice biat care se va naşte, şi s lsaţi pe toate fetele s triasc”. Evident, nici aceast msur nu a dat roade, pentru c 80 de ani mai trziu, erau 600.000 de brbaţi n Israel (Exod 12:37).

 

Patru observaţii pentru a vedea analogia ntre vremurile de atunci şi vremurile de astz

 


S facem cteva observaţii pentru a vedea analogia ntre situaţia de atunci şi situaţia avorturilor n lumea noastră de astăzi.

 

1. Infanticidul mascat l-a precedat pe cel pe faţ

 

Mai nti, observaţi cum Faraonul Egiptului a ncercat infanticidul mascat nainte de a trece la cel pe faţ. Dac ar fi putut determina pe moaşe s omoare pruncii de sex brbtesc la naştere, totul ar fi aprut ca o moarte natural. Cum ar fi putut face aşa ceva? La fel cum o facem noi n zilele noastre. Noi l numim avort parţial la naştere, numai c ei ar proceda cu mai mult sensibilitate. Ei ar aştepta ieşirea capului pruncului, şi nainte ca ntreg corpul s ias afar şi bebeluşul s poat plnge, ei l-ar strnge de gt pn ar muri, iar abia apoi ar scoate tot trupul afar.

 

Aceast form mascat de infanticid seamn mult cu avorturile din zilele noastre, nct ntre cele două nu este nici o diferenţ semnificativ din punct de vedere moral.2 De fapt, un mod adecvat de a descrie avortul este termenul infanticid mascat. Aceasta nseamn: omorrea pruncilor ntr-un mod n care oamenii s nu o perceapă ca omorre a pruncilor. Acesta este motivul pentru care cuvntul avort exist. Anumite cuvinte sunt special create pentru a masca realitatea, la fel cum sunt create proceduri cu acelaşi scop. “Avortul” este omorrea mascat a pruncilor, la fel cum mpratul Egiptului a vrut s mascheze uciderea pruncilor.

1

2. Infanticidul mascat a fost selectiv

 

A doua observaţie: infanticidul mascat sau avortul parţial la naştere, a fost selectiv. n acest caz, ucideţi doar bieţii. Acesta nu este identic cu avortul pentru selecţia sexului practicat n zilele noastre. Este doar o analogie, ceva care ne atrage atenţia. Ne trezeşte la realitatea c astfel de lucruri se ntmpl – din motive diferite, n perioade de timp diferite.

 

3. Infanticidul mascat a fost impus pe motive entice

 

A treia observaţie: observaţi c acest infanticid mascat, avortul parţial la naştere, a fost impus pe motive etnice. S faceţi asta numai evreilor. Ei sunt ameninţarea. Din nou o chemare la trezire, un semnal de alarm. Purificrile rasiale se ntmpl. Au loc n mai multe moduri dect vă nchipuiţi. De exemplu, există pe internet un joc video intitulat Purificare Etnic (nu recomand vizitarea acelui site). Jocul nsă, este descris n felul urmtor:

 

“Jocul video cel mai incorect din punct de vedere politic, care a fost realizat vreodat. Alergi prin ghetou mpuşcnd diverşi negri n ncercarea de a intra la metrou, unde evreii s-au ascuns pentru a evita masacrul. Apoi, dac ai noroc… poţi s-i arunci n aer pe evrei n timp ce i auzi strignd: <<Vai!!>”, n timp ce te apropii de centrul lor de comand”.

 

4. Dumnezeu a răspltit nesupunerea civil care a refuzat participarea la infanticidul mascat

 

A patra observaţie: Dumnezeu a răspltit nesupunerea civil care a refuzat participarea la infanticidul mascat. Exod 1:17-21.

 

“Dar moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au fcut ce le poruncise mpratul Egiptului: ci au lsat pe copiii de parte brbteasc s triasc. mpratul Egiptului a chemat moaşele şi le-a

 

zis: “Pentru ce aţi lsat pe copiii de parte brbteasc s triasc?” Moaşele au rspuns lui Faraon: <<Pentru c femeile Evreilor nu sunt ca Egiptencele; ele sunt vnjoase şi nasc nainte de venirea moaşei.>> Dumnezeu a fcut bine moaşelor; şi poporul s-a nmulţit şi a ajuns foarte mare la numr. Pentru c moaşele   s-au temut de Dumnezeu, Dumnezeu le-a fcut case.”

 

mpratul a zis: omorţi pruncii de parte brbteasc. Moaşele au refuzat. Iar Dumnezeu le-a binecuvntat pentru c au fcut ce este bine şi nu au ascultat de mprat. Nu voi comenta acum dac a fost necesar ca ele s mint n acest proces. Ce putem totuşi menţiona, este c minciuna lor nu l-a oprit pe Dumnezeu s gseasc plcere n ele şi n curajul (“pro-viaţ”) a refuzului lor de a ucide pruncii, şi a refuzului lor de a face n aşa fel nct s par c ei nu au fost  omorţi.

 

Privind la toate aceste lucruri, trag concluzia c Dumnezeu ne-a dat n aceste evenimente şi n aceste text din Scriptur o lumin puternic care să strlucească aspr rutţii şi atrocitţii infanticidului mascat, şi anume avortul (cum este numit n ziua de azi), n mod special asupra milioanelor de avorturi care sunt rezultatul rasismului şi discriminrii sexuale.

Avort şi discriminare sexuală

 

Voi ilustra mai clar aceste lucruri. S lum mai nti discriminarea sexuală. Este ntlnită cu predominanţă n India şi China, unde bieţii sunt preferaţi fetelor şi unde fenomenul este adnc nrdcinat n structura vieţii sociale. Un exemplu din situaţia statului Maharashtra:

 

ntr-un spital, n perioada iunie 1976 – iunie 1977, 700 de indivizi au ncercat stabilirea prenatal a sexului copilului. Din aceşti fetuşi, s-a stabilit ca 250 să fie de sex masculin iar 450 de sex feminin. n timp ce toţi fetuşii de sex masculin au fost pstraţi n viaţ, 430 din cei 450 de fetuşi de sex feminin au fost avortaţi. (Miller 1985)”3

 

n India şi n China au fost instituite legi pentru restricţionarea avorturilor făcute cu scopul de selecţie a sexului, dar practicile continu, n timp ce determinarea sexului devine din ce n ce mai la ndemnă.

 

China a ntrit legile cu privire la numrul de copii pe care i poate avea un cuplu cstorit…fcnd astfel şi mai clar de ce [avortul pentru selecţia sexului] şi infanticidul copiilor de sex feminin a devenit att de prevalent… ntr-adevr se poate observa o creştere alarmant a numrului de sate att din India ct şi din China cu urmtoarea caracteristic, exprimat astfel prin gura unui stean local: “Anul trecut s-a nscut o singur fat n satul nostru – toţi ceilalţi au avut bieţi” (Kristof 1993, 1). Cnd stenii au fost ntrebaţi dac i ngrijorează posibilitatea ca bieţii lor s nu mai gseasc neveste douzeci de ani de acum ncolo, stenii nu s-au artat ngrijoraţi. Grija lor imediat este ca să aibă bieţi care s i poată ajuta la munca cmpului, s aib grij de ei la btrneţe şi să continue spiţa neamului lor.4

 

Obiectivul meu aici nu este acela de a afirma c aceste motive pentru care sunt avortate fetiţele sunt mult mai negative dect motivele avorturilor din ţările vestice. Obiectivul meu este pur şi simplu de a spune c n practica avortului se produc o serie de lucruri rele care se adună cu timpul şi se multiplic. n timp ce aceste rele se multiplic, argumentul persoanelor care sunt n favoarea avortului devine din ce n ce mai puţin justificabil. De exemplu, mişcrile feministe care favorizează avortul n general, dar se opun avortului pentru selecţia sexului (din moment ce fetiţele sunt aproape ntotdeauna avortate) au dificultţi n a nu numi – o fetiţă – acele bucăţi de carne avortate. Atunci cnd rul discriminrii sexuale se uneşte cu rul avortului, ele tind s expun mai clar rul amndoura.

Avort  şi rasism

 

Dar ce putem spune despre avort şi rasism? “Planned  parenthood”, organizaţia care efectueaz cele mai multe avorturi n Statele Unite, a fost fondat de Margaret Sanger, o rasistă. Vreau s o felicit pe Corinne Cords, membr a bisericii Betleem, pentru lucrarea ei pro-viaţ numit “Self Evident Truth” (poate fi contactat prin e-mail sau la telefonul 612-735-7550). Corinne a studiat care sunt implicaţiile rasismului lui Margaret Sanger n “Planned Parenthood”. Randy Alcorn a fcut acelaşi lucru n editorialul su “Eternal Perspectives”.5 Sanger i-a susţinut pe eugenişti (partizani ai unei gene unice, cea a rasei dominante) care se declarau n favoarea sterilizrii preferenţiale şi a altor mijloace de limitare a reproducerii rasei negre. Marvin Olasky spune: “<<Proiectul negru>> lui Margaret Sanger din anii 1930 a fost mult ludat pentru munca depus n rspndirea contraceptivelor n rndul celor de care eugeniştii se temeau cel mai mult.”6

 

Din sursele pe care le deţin, “Planned Parenthood” nu a renunţat niciodat la aceste rdcini. Dimpotriv, este parte a unei industrii care a omort peste 10.000.000 de copii negri din 1973 ncoace. Numai rasiştii se pot bucura de statistica aceasta.

 

Populaţia afro-american din America reprezint 14% din ntreaga populaţie. Dar bebeluşii afro-americani reprezint 33% din totalul vieţilor pierdute prin avort (74% n Washington DC, 62% n Mississippi, 52% n New York City, 50% n Georgia). Cum s interpretm aceste date? Unii le numesc genocid. Eu prefer s folosesc analiza foarte echilibrată şi solemnă dată de Randy Alcorn. Iat ce spune el:

 

“Nu cred c marea majoritate a celor care susţin drepturile la avort sunt rasişti, la fel cum nu cred c nu este nici un rasist printre cei care se declar pro-viaţ. Pur şi simplu sugerez c indiferent de motiv, o privire mai atent att n istorie ct şi la strategiile folosite n prezent de mişcrile pro-avort sugereaz c avortul pentru minorităţi nu va sluji cauzei egalitţii la fel de mult cum slujeşte cauzei supremaţiei celor de culoare albă, a celor sănătoşi şi bogaţi”.7

O provocare pentru creştinii afro-americani de a conduce

 

Rugciunea şi dorinţa inimii mele este ca pretutindeni n America creştinii afro-americani s se trezeasc la realitatea celor ce se ntmpl şi s conduc aceast ţar spre momentul n care avortul va deveni la fel de neconceput ca şi sclavia. Cnd nu s-au mai implicat n mişcarea pro-viaţ deoarece sunt aşa de mulţi albi n aceast mişcare care sunt indiferenţi la prejudecţile rasiale, au procedat de aceeaşi manier cum au procedat creştinii conservatori n epoca drepturilor civile cnd au refuzat s se alture pentru egalitate rasial pentru c erau mulţi liberali n cadrul mişcrii, care nu credeau n divinitatea lui Cristos.

 

n ncheiere, s ne ntoarcem n Egipt pentru un moment. n cele mai ntunecate timpuri, cnd uciderea pruncilor ajunsese la maxim, se naşte Moise. Moise, rscumprtorul. Moise, eliberatorul, salvatorul oamenilor. Apoi s-a născut un prooroc ca Moise (Deuteronom 18:15; Faptele Apostolilor 3:22) – Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, Salvatorul ultim, decisiv, Mntuitorul, Eliberatorul. Isus s-a nscut, şi a supravieţuit la limit uciderii pruncilor din Betleem. A trăit o viaţ desvrşit, a murit pentru pctoşi şi a nviat din morţi.

 

Aici este una dintre diferenţele cele mai semnificative dintre El şi Moise. Moise   i-a eliberat pe cei care erau asupriţi. Isus i eliberează şi pe cei asupriţi şi pe asupritori. Moise a eliberat o naţiune care era urt de Egipteni. Isus i eliberează şi pe cei urţi de alţii şi pe cei care ursc. Moise nu i- a putut scpa pe bebeluşii sugrumaţi sau pe cei aruncaţi n Nil. Dar Isus i eliberează pe prunci, mame, pe cei care faciliteaz avortul, pe tinerii iresponsabili. El iubeşte şi mntuieşte pe orice pctos care se ncrede n El.

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica