referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Somajul

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Definiţia cea mai folosită pe care o dau economiştii şomerului este următoarea: acea persoană care caută un loc de munca remunerat, şi care nu are un asemenea loc în mod curent. În diferitele reglementări naţionale şi internaţionale se folosesc şi alte criterii delimitative ale şomerilor. Aceasta mai ales dacă problema în cauză se leagă de ajutorul...

Varianta Printabila 


1

Cuvnt nainte

 

            Lucrarea „Tendinţe ale şomajului contemporan” se adresează celor interesaţi de probelmatica şomajului şi pieţei muncii - studenţi, cursanţi ai facultăţilor cu profil economic sau angajaţi ce şi desfăşoară activitatea n domeniul ocupării forţei de muncă.

            Şomajul este unul din fenomenele negative care se manifestă cu mare intensitate n perioada de tranziţie. Este un fenomen inerent, ntlnit n orice economie, n ţara noastră, n contextul transformărilor pe care le-a implicat reforma, proporţiile şomajului au atins cote ridicate.

            n prima parte a lucrării se prezintă principalele cauze ale şomajului contemporan printre care: progresul tehnic, economic şi ecologic; procesele economice ciclice; lipsa protecţiei pieţei şi producţiei naţionale; capcana sărăciei; infrastructura economico-socială; marile dezechilibre economice, etc.

            Lucrarea abordează modalitatea n care ţara noastră a ncercat să facă faţă acestui flagel, care sunt politicile adoptate, intituţiile implicate n aplicarea acestora, tendinţa generală a şomajului, precum şi pregătirea Romniei pentru Fondul Social European.

            Este prezentată n detaliu principala instituţie care actionează n domeniul ocupării forţei de muncă n Romnia, şi anume Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

            Partea finală a lucrării este consacrată implicaţiilor extinderii Uniunii Europene asupra şomajului. Se analizează gravitatea fenomenului şomaj n Uniunea Europeană, se arată cum se poate reforma piaţa muncii ţărilor membre şi viitoare membre UE şi care sunt liniile directoare pe piaţa muncii statelor membre UE. De asemenea, se subliniază un lucru interesant pentru romnii ce doresc să lucreze n străinătate, şi anume, care este piaţa muncii Uniunii Europene ce se va deschide pentru noi din 2007.

            n ultimii ani evoluţiile nregistrate pe piaţa muncii au atins parametrii de normalitate ceea ce ne ndreptăţeşte să credem că şomajul a fost gestionat eficient n condiţiile evoluţiei socio-economice din Romnia şi devine un fenomen ţinut sub control.

                                                                                                                     Autorul

 

 


 

Capitolul I.  DELIMITĂRI TEORETICE ALE ŞOMAJULUI

 

1.1. Definiţii. Caracteristici

 

Prin amploarea ngrijorătoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce şi schimbă ritmurile şi sensurile, şomajul a devenit o problemă macroeconomică ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice şi politico-ideologice.

Avnd n vedere că literatura de specialitate, statisticile oficiale şi internaţionale (Biroul Internaţional al Muncii, Comisia de Statistică ONU) tratează şomajul prin prisma unor multiple şi diferite modalităţi de analiză şi de evaluare, s-a creat o imagine confuză a fenomenului.

Iată, totuşi, cteva definiţii acceptate care sintetizează caracteristicile şomajului, prezentndu-l ca pe una din problemele macroeconomice de maximă complexitate.

n unele manuale şi tratate universitare, şomajul este analizat ca sumă agregată a tuturor acelor persoane care au statut oficial de şomer, adică, şomajul constă din numărul total al şomerilor. n acest caz, problema se deplasează spre persoana - şomer.

Definiţia cea mai folosită pe care o dau economiştii şomerului este următoarea: acea persoană care caută un loc de munca remunerat, şi care nu are un asemenea loc n mod curent. n diferitele reglementări naţionale şi internaţionale se folosesc şi alte criterii delimitative ale şomerilor. Aceasta mai ales dacă problema n cauză se leagă de ajutorul de şomaj şi de criteriile acordării acestuia. Astfel, pentru ca o persoană să fie declarată şomer trebuie să fie nscrisă pe listele oficiilor de plasare a forţei de muncă şi să fie disponibilă de a ncepe lucrul imediat ce i s-ar oferi un loc de muncă.

Biroul Internaţional al Muncii (B.I.T.) consideră că şomerul poate fi definit ca acea persoană care: este lipsită de muncă, este aptă de muncă, caută loc de muncă remunerat şi este disponibilă să nceapă lucrul imediat (n 15 zile).

Cel mai adesea, fenomenul contemporan şomaj este abordat şi analizat ca un dezechilibru al pieţei muncii la nivelul ei naţional: ca loc de ntlnire şi de confruntare ntre cererea globală şi oferta globală de muncă. Această manieră de abordare a şomajului este, n fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, şi a celor economico-financiare şi investiţionale, pe de altă parte. Numai că att resursele de muncă (oferta de braţe de muncă), ct şi nevoia de muncă (cererea de muncă) sunt filtrate prin exigenţele şi regulile unice ale remunerării şi salarizării. De aceea, indiferent de unghiul de abordare şi tratare a lui, şomajul este o disfuncţie a pieţei naţionale a muncii.

Piaţa muncii este prin definiţie inelastică. Aceasta n sensul că nici cererea de muncă nu se modifică n aceeaşi măsură cu modificarea salariului nominal, respectiv real, şi nici oferta de forţă de muncă nu evoluează ntotdeauna n raport de preţ şi de cost. Unii specialişti explică această caracteristică prin aceea că cererea şi oferta depind de mulţi alţi factori dect cei economici.

1

Caracterul inelastic al ofertei de muncă este acela care stă la baza specificităţi pieţei muncii. Procesele ce stau la baza determinării volumului, dinamicii şi structurii ofertei de muncă sunt, mai nti, de natură demografică.

Piaţa muncii nu funcţionează ca o piaţă obişnuită (liberă, zic unii autori) şi din cauza restricţiilor legislative, a condiţiilor impuse prin lege n limitele cărora ea funcţionează. n plus, funcţionarea acestei pieţe este influenţată de acţiunea specifică a partenerilor sociali (patronat, sindicate), de raportul de forţe dintre ei.

Piaţa contemporană a muncii se poate afla fie n situaţia de echilibru (ocupare deplină), fie n cea de dezechilibru, adică de subocupare şi supraocupare. Pentru a nţelege cele două forme ale dezechilibrului pe piaţa muncii trebuie clarificaţi termenii de ocupare deplină, şomaj voluntar şi şomaj involuntar.

 Ca fenomen macroeconomic, şomajul reprezintă ansamblul persoanelor (stocul de populaţie) active disponibile fără ocupaţie, care caută de lucru; deci, el este format din excesul de resurse de muncă n raport cu cei ce pot fi ocupaţi, n condiţiile de rentabilitate impuse de piaţă.

Sporirea sau diminuarea ocupării ntr-o ţară sau alta nu se identifică cu scăderea sau agravarea şomajului. Pentru a se realiza o imagine mai apropiată de adevăr, este necesar să se ia n consideraţie şi variaţiile nivelurilor activităţii populaţiei. Deci, noţiunea de şomaj trebuie să fie corelată cu indicatorii privind stocul şi fluxurile populaţiei active, ca şi cu repartiţia şi durata şomajului.

Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte:

a.      Nivelul şomajului care se determină n funcţie de doi indicatori, şi anume:  masa şomajului şi rata şomajului.

Masa şomajului constă din numărul persoanelor care, la un moment dat ntrunesc condiţiile pentru a fi incluse n categoria şomerilor. Altfel spus, ea constă din populaţia activă disponibilă, respectiv din acea forţă de muncă nonocupată.

Dacă se are n vedere un anume orizont de timp (lună, trimestru, an) şi numărul şomerilor la nceputul perioadei, atunci numărul şomerilor la sfrşitul perioadei rezultă din creşterea (ajustarea) cifrei iniţiale cu intrările n rndul şomerilor şi cu ieşirile din rndurile acestora n acel orizont de timp.

Rata şomajului, ca mărime relativă a fenomenului, se calculează ca raport procentual ntre masa şomajului (numărul mediu al şomerilor) şi unul din parametrii de referinţă ai acestuia. Astfel de parametri sunt: populaţia activă, populaţia activă disponibilă, forţa de muncă (populaţia ocupată plus şomajul), populaţia ocupată, populaţia ocupată ca salariaţi.

Se pare că cel mai concludent raport de exprimare a ratei şomajului este cel n care se foloseşte ca numitor fie forţa de muncă, fie populaţia activă disponibilă.

b.      Intensitatea şomajului este o altă caracteristică a fenomenului şomaj. n funcţie de aceasta se poate distinge: şomajul total, care presupune pierderea locului de muncă şi ncetarea totală a activităţii; şomajul parţial, care constă n diminuarea activităţii unei persoane, n special prin reducerea duratei săptămnii de lucru sub cea legală, concomitent cu scăderea remunerării; şomajul deghizat, specific mai ales ţărilor slab dezvoltate unde numeroase persoane au o activitate aparentă cu productivitate mică.

c.      Un alt element este durata şomajului sau perioada de şomaj din momentul pierderii locului de muncă pnă la reluarea activităţii. Nu există o durată a şomajului definită prin lege, dar n numeroase ţări există reglementări ale perioadei pentru care se plăteşte indemnizaţie de şomaj. Această perioadă are o tendinţă de creştere, atingnd pnă la 18-24 de luni.

d.      Structura şomajului sau componentele acestuia reprezintă o altă caracteristică. Acestea se formează prin clasificarea şomerilor după diferite criterii: nivelul calificării, domeniul n care au lucrat, categoria socio-profesională căreia i aparţin, sex, categorii de vrstă etc. n urma studierii şomajului pe sexe şi categorii de vrstă s-a relevat că femeile sunt mai afectate de şomaj dect bărbaţii, de asemenea, tinerii de pnă la 25 de ani şi bătrnii de peste 50 de ani n raport cu restul populaţiei active.

 

1.2. Cauze şi tipuri de şomaj

 

Deoarece fiecare cauză şi tip de şomaj implică o viziune specială şi, n consecinţă şi măsuri adecvate de combatere trebuie ca aceste două aspecte, care la prima vedere s-ar părea că ar trebui tratate separat, să fie abordate n strnsă corelaţie.

Ca un flux macrosocial global, şomajul este generat de cauze ce ţin de situaţia economică a utilizatorilor, pe de o parte, şi de statutul social al ofertanţilor de muncă, pe de altă parte.

n primul rnd, ca urmare a unei evoluţii nefavorabile a activităţilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de muncă de către o parte a populaţiei ocupate.

n al doilea rnd, solicitările suplimentare de muncă ale noilor generaţii ce au ajuns la vrsta legală de muncă nu pot fi onorate de utilizatorii de muncă. Tnăra generaţie ntmpină greutăţi n găsirea locurilor de muncă (n cazul unei subocupări) din mai multe motive obiective sau subiective: neconcordanţa pregătirii ei profesionale cu nevoile şi exigenţele impuse de activitatea economico-socială; reţinerile unor agenţi economici producători n a angaja tineri fără experienţă n muncă, fără să-şi fi nsuşit disciplina muncii etc.

n al treilea rnd, şomajul apare, se suplimentează şi ca urmare a solicitărilor de locuri de muncă din partea unor persoane ncadrate n vrsta a doua, care se decid să-şi ofere munca lor pe piaţă. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat pnă n momentul respectiv, altele au ntrerupt activitatea pe o perioadă relativ ndelungată.

Oricum, att unele, ct şi celelalte persoane se decid să-şi schimbe statutul social din neangajat n angajat. La acest proces se poate adăuga şi cel al deschiderii unor afaceri pe cont propriu.

Pentru aprofundarea cauzelor şomajului trebuie luate n consideraţie, n unitatea lor, asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-ştiinţifice, cum sunt: evoluţia populaţiei active; dinamica producţiei naţionale; rata de creştere economică şi modificarea sensului ei; tehnicile şi tehnologiile folosite, progresul tehnico-ştiinţific; restructurările agenţilor economici, independent de impulsurile acestora; conjunctura internă şi internaţională etc.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica