referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Comentariu-Amintiri din copilarie

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Ion Creangă s-a născut la HumuleÅŸti , judeÅ£ul NeamÅ£ , într-o familie de ţărani –Åžtefan al Petrii Ciubotariul ÅŸi Smaranda Creangă . A urmat ÅŸcoala primară la HumuleÅŸti , BroÅŸteni – ¨în creierii munÅ£ilor ¨ÅŸi Târgu NemÅ£ ,apoi Åžcoala de CatiheÅ£i din Fălticeni , Seminarul Teologic ÅŸi Åžcoala Normală Trei Ierarhi la IaÅŸi . A fost diacon ÅŸi apoi învăţător ...

Varianta Printabila 


1

                                             AMINTIRI DIN COPILARIE
-    Comentariu –
Ion Creangă s-a născut la Humuleşti , judeţul Neamţ , ntr-o familie de ţărani –Ştefan  al Petrii Ciubotariul şi Smaranda Creangă . A urmat şcoala primară la Humuleşti , Broşteni – n creierii munţilor şi Trgu Nemţ ,apoi Şcoala de Catiheţi din Fălticeni , Seminarul Teologic şi Şcoala Normală Trei Ierarhi la Iaşi . A fost diacon şi apoi nvăţător .
Creangă – stimulat de Eminescu – aduce la Junimea creaţiile sale care vor fi publicate ulterior n revista Convorbiri literare  unde au publicat toţi marii făurari ai literaturii romne .
Amintiri din copilărie se constituie ntr-o operă unitară n cadrul căreia povestitorul relatează fapte şi ntmplări , momente şi impresii , din viaţa sa .
ncepnd cu anul 1880 , Creangă şi scrie Amintirile n patru capitole . Primele trei au fost publicate n Convorbiri literare , 1881 (partea a patra a apărut postum) şi au fost reproduse apoi n Timpul al cărui redactor era atunci Mihai Eminescu . Amintirile au fost scrise la ndemnul poetului cu un sentiment de profundă melancolie după timpurile minunate ale copilăriei , dar şi cu plăcerea neasemuită de a zugrăvi , aşa cum i vedea , cu ochii maturităţii , oamenii copilăriei sale .
Opera este structurată n patru părţi , predomină metoda narativă mbinată cu descrierea sau povestirea directă . Opera este un document biografic , a vieţii satului răzăşesc care prezintă procesul de formare a lui Nică sub acţiunea educaţiei şi a experienţei dobndite , rezultat al locurilor pe care le străbate . Satul Humuleşti este spaţiul ideal al desfăşurării acţiunii , tarmul copilăriei autorului , cu toate componentele sale : satul- satu mare şi vesel , sat vechi răzăşesc , ntemeiat n toată puterea cuvntului , satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul , n care se oglindeşte cu mhnire Cetatea Nemţului , de-attea veacuri ; aşezarea -satul Humuleşti din trg drept peste apa Neamţului , …mpărţit n trei părţi , care se ţin tot una :Vatra Satului , Delenii şi Bejenii ;  locuitorii-nu erau numai aşa …oameni fără căpăt , gospodari tot unul şi unul ; cu flăcăi voinici şi fete mndre …preoţi şi dascăli si pooreni ca aceia de mare cinste satului lor ; mbrăcămintea lor, obiceiuri , datini , superstiţii , tradiţii prilejuite de sărbători , sărbători de toate felurile .
Amintirile din copilărie sunt nsă n egală măsură şi un document biografic deoarece , n cea mai mare parte , viaţa sa şi a familiei au fost incluse firesc operei care odată create arată personalitatea scriitorului , explică formaţia şi aptitudinile sale , legăturile cu famila , satul şi locurile de baştină . Dominat de puternice sentimente de dragoste faţă de familie , faţă de satul natal şi mprejurimile acestuia , Ion Creangă face din amintirile sale dovada celui care nu a fost doar un boţ cu ochi , o bucată de humă nsufleţită , din Humuleşti , care nici frumos pnă la douăzeci de ani , nici cuminte pnă la treizeci şi nici bogat pnă la patruzeci, ci exponent strălucit al spiritualităţii romneşti .
Amintirile descoperă cele două modalităţi ale temperamentului artistic al lui Ion Creangă : predilect liric , nuanţat cu păreri de rău după timpul care trece , fără să se mai ntoarcă vreodată şi jovial , nclinat spre umor , dominat de ideea de a face haz de necaz .
Cele două aspecte generează , la rndul lor , modalităţi principale estetice ale operei scriitorului . Sunt semnificative nceputurile capitolelor şi structura lor ntr-o compoziţie armonioasă .                                                                                                                                                                                                                                       
    Astfel primul capitol debutează : Stau cteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau n părţile noastre , pe cnd ncepusem şi eu drăgăliţă Doamne , a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei , n satul Humuleşti , … . Urmează apoi ntmplările legate de prima şcoală şi dascălul bădiţa Vasile , plecarea dascălului la armată , hotărrea mamei lui Nică de a-l da pe acesta mai departe la şcoală – plecarea la Broşteni cu bunicul David Creangă – şederea n gazdă la Irinuca culminnd cu plecarea de la aceasta după dărmarea casei femei .
   
1 Capitolul al doilea ncepe cu Nu ştiu alţii cum sunt , dar eu , cnd mă gndesc la locul naşterii mele , la casa părintească din Humuleşti , la stlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt de crăpau mţele jucndu-se cu ei , la prichiciulvetrei cel humuit de care mă ţineam cnd ncepusem a merge copăcel , la cuptoriul pe care mă ascundeam , cnd  ne jucam noi băieţii de-a mijoarca şi la alte jocuri şi jucării pline de   hazul şi farmecul copilăresc parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie. Mama , deosebită n toate căuta să-şi crească şi să-şi ndrume nencetat copiii , alături de soţul ei şi ca-ntr-un ritual nescris , dar bine ştiut , se desfăşoară ntmplările legate de Anul Nou , colindatul , uratul , drumurile pe la vecini ca moş Chirpec Ciubotarul , vara scăldatul n Ozana , furatul cireşelor , munca la cmp şi ntmplarea cu pupăza , trgul la oraş , torsul .
    Capitolul  al treilea incepe cu Nu mi-ar fi ciudă ncaltea , cnd ai fi şi tu ceva şi de te miri unde , mi zice cugetul meu ; dar aşa , un boţ cu ochi ce te găseşti , o bucată de humă nsufleţită din sat de la noi şi nu te lasă inima să taci ;asurzeşti lumea cu ţărăniile tale. Sunt nfăţişate mprejurimile Bucureştiului- satele şi mnăstirile din preajmă, oraşul Trgu-Neamt, şcoala domneasca, şcoala de catiheţi din Fălticeni şi metodele folosite, aspecte din viaţa preoţilor şi călugărilor.
    Capitolul al patrulea debutează Cum nu se dă scos ursul din brlog, ţăranul de la munte strămutat la cmp şi pruncul dezlipit de la snul mamei, aşa nu mă dam dus din Humuleşti, n toamna anului 1985, cnd veni vremea să plec la Socola după stăruinţa mamei. mpotriva voinţei lui – şi conform cu hotărrea mamei, Nică este pregătit să plece la seminarul teologic de la Socola. Drumul la Iaşi nseamnă plecarea de la Humuleşti, părăsirea copilăriei fericite şi fără griji. n contextul Amintirilor, naratorul şi rafinează glumele, le expune alternnd abil episoade duioase cu cele pline de humor, interpretează proverbe şi zicători :Sprinţar şi nşelător este gndul omului, pe ale cărui aripi te poartă dorul necontenit şi nu te lasă n pace…din veselia cea mare cazi deodată n uricioasa ntristare…, sau ai auzit vorba aceea că golătatea nconjură, iar foamea dă de-a –dreptul…, … dacă-i copil trebuie să se joace ; dacă-i cal să tragă ; şi dacă-i popă să citească, au tunat şi i-au adunat.Apar n Amintiri expresii ncărcate de nvăţături morale extrase din experienţa de viaţă a poporului nostru. Dect codaş la oraş / mai bine n satul tău fruntaş, Cartea ţi aduce şi o oarecare mngiere,Un nebun aruncă o piatră n baltă, şi zece cuminţi n-o pot scoate, Logofete, brnză-n cui, / Lapte acru-n călămări, / Chiu şi vai prin buzunări .
    Amintirile lui Creangă cuprind un număr mare de personaje unele memorabile- bădiţa Vasile, părintele Ion , papa Duhu, popa Oşlobanu, mătuşa Mărioara, moş Bodrngă, Smărăndiţa popii, Nic- a lui Costache, Nică Oşlobanu, Trăsnea, Davidică, Bogorogea, etc. Povestitorul le schiţează individualitate prin acţiune, felul de a vorbi, prin sesizare unui anumit detaliu care i permite să-i dea o nuanţă aparte : Atunci copila părintelui care era sprinţară şi plină de incuri, a bufnit n rs… Smărăndiţa a mncat papară şi pe urmă şedea cu minile la ochi şi plngea ca o mireasă, de sărea cămaşa de pe dnsa ; Trăsnea – zgrcitul de Trăsnea, Trăsnea mai chelos şi mai tare de cap, naintat n vrstă,bucher de frunte şi tmp n felul său, blbit şi fără pic de cugetare , dormea pe pat cu gramatica sub nas şi habar n-avea de frig.
    Un loc aparte l ocupă părinţii lui Nică, Smaranda şi Stefan al Petrei Ciubotariul. Smaranda Creangă – femeie vrtoasă, cu casă şi copii pe cap treburi şi griji cu nemiluita este hotărtă, grijulie exagerată n ceea ce face şi pretinde, exigentă cu copii şi cu ea nsăşi, credinciosă şi bisericoasă, doreşte să-şi vadă copilul popă sancţionnd fără milă tot ce contravine moralei sale. Stefan al Petrei Ciubotariul-barbat mai putin virtuos,un lasa-mă să te las , i place foarte mult viaţa este indiferent , impasibil n faţa greutăţilor , nu-l interesează grijile şi treburile familiei , indulgent chiar cu o anumită plăcere incotele herghelieiadică ale copiilor, necredincios , nu prea calcă pragul bisericii nu doreşte să-şi lege copilul de nevoile comune ale oraşului,ale funcţionarului privit cu oarecare dispreţ de el.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica