referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Tudor Arghezi - La Martisor(compunere)

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Era la începutul toamnei în 1999, când am fost în vizită la MărÅ£iÅŸor, puÅ£in timp după începutul ÅŸcolii. Se împlineau treizeci ÅŸi doi de ani de la moartea poetului (14 Iulie) ÅŸi de la înfiinÅ£area Muzeului Tudor Arghezi...

Varianta Printabila 


1 TUDOR ARGHEZI
    (1880-1967)


1880, 23 mai     Vede lumina zilei, la Bucureşti, Ion N. Theodorescu. Pseudonimul sau Arghezi e explicat de către scriitor n legătura cu Argesis (numele vechi al rului Argeş).
1891-1896     Urmează cursurile liceului Sf. Sava.
1896     Debut literar sub influenta "magistrului" Macedonski, n Liga ortodoxa, semnnd Ion Theo.
1900-1904     Poetul e cţiva ani călugăr la Cernica.
1905-1910     Călătorie n străinătate. Puţin timp la Paris, apoi la Mănăstirea Cordelierilor, unde e asaltat sa devină catolic. Plictisit de insistente, se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la cursurile Universităţii si, ca sa-si cştige existenta, lucrează ntr-un atelier dinţi de aur, inele si capace de ceasornice. n 1909 vizitează Italia.
1912-1916     Revine n Romnia. La Facla, Viata romneasca, Teatru, Rampa publica versuri, pamflete, articole polemice s.a.
1918-1919     n timpul realizării Romniei Mari, e nchis doi ani, mpreuna cu 11 ziarişti si scriitori (ntre care si Ioan Slavici), la penitenciarul Văcăreşti, acuzat de trădare, pentru ca se pronunţase pentru neutralitatea Romniei.
1927     Apare cu mare ntrziere prima sa carte de poezie Cuvinte potrivite.
1928     Sub direcţia sa, apare ziarul Bilete de papagal.
1929     Prima carte n proza Icoane de lemn.
1931     Placheta de versuri Flori de mucigai legata, ca si Poarta neagra, de anii de detenţie. Tot acum, pentru copii, publica volumul n proza Cartea cu jucării, inaugurnd o direcţie secundara n creaţia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele ştiute de şcolari: Cntec de adormit Mitzura, Buruieni, Mărţişoare, Prisaca, Zdreanţă s.a. Manualele şcolare cuprind multe creaţii destinate copiilor.
1934     Romanul Ochii maicii Domnului (dragostea materna si devotamentul filial).
1935     Versuri de seara
1936     Cimitirul Buna-Vestire, roman.
1939     Hore, volum de versuri
1942     Romanul Lina, de fapt lung poem n proza.
1943     Sub genericul Bilete de papagal (ziarul Informaţia zilei) publica ndeosebi pamflete usturătoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 sept., apare excepţionalul pamflet Baroane, atacnd pe ambasadorul german von Killinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e nchis la Bucureşti si n lagărul de la Tg. Jiu.
1944     Iese din lagăr.
1944-1967     n anii "dictaturii proletariatului", după o perioada de reţinere, este "reabilitat", distins cu titluri si premii, ales membru al Academiei Romne, sărbătorit ca poet naţional la 80 si 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje n regimul comunist, ca şi Sadoveanu, colabornd cu autorităţile şi scriind poezii sociale pe placul acestora. Publică poemul 1907- peisaje, Cntare omului, Stihuri pestriţe, Poeme noi, Cu Bastonul prin Bucureşti.
1966     Se stinge, răpusă de cancer, soţia sa de o viata, Paraschiva.
1967     Moare si el, fiind nmormntat, alături de Paraschiva, n gradina casei din str. Mărţişor. Funeralii naţionale. Casa e astăzi muzeu, ntreţinut de fiica sa Mitzura.

 
n vizită la Mărţişor
de Alexandra Stănescu

Era la nceputul toamnei n 1999, cnd am fost n vizită la Mărţişor, puţin timp după nceputul şcolii. Se mplineau treizeci şi doi de ani de la moartea poetului (14 Iulie) şi de la nfiinţarea Muzeului Tudor Arghezi.

Era o zi caldă de duminică, nainte de prnz, cnd am ajuns n cartierul mărginaş de Bucureşti unde a locuit şi a scris Tudor Arghezi. Pe mine cel mai mult mă interesa să văd coteţul lui Zdreanţă, dar părinţii m-au dus mai nti la mica adunare ţinută de actorul Mircea Albulescu. Pe nişte băncuţe fără spătar, aşternute cu ştergare cu motive roş-albe şi cu pernuţe mici stăteau cam cincizeci de persoane, majoritatea n vrstă. Erau şi elevi şi copii veseli, care alergau de colo-colo, după fluturi, după flori…


1 Noi ne-am aşezat mai la umbră, n centru.

    n faţă era pusă o masă lungă unde erau adunaţi doamna Mitzura Arghezi, directorul muzeului, actorul Mircea Albulescu, academicianul Alexandru Balaci şi poetul Petre Ghelmez. Tata mi i-a arătat pe toţi, cred că i cunoaşte din ziare sau de la televizor. Ei au vorbit despre poetul dispărut, dar mie cel mai mult mi-a plăcut actorul Mircea Albulescu care a spus că tare mndră trebuie să fie coana Mitzura, care poate spune despre poet “tata”.

    Am fost uimită să-l ascult pe actorul mare, cu sprncene groase şi privire pătrunzătoare, cu glas puternic recitnd pe “Zdreanţă”, dar trebuie că şi lui i-a plăcut de Zdreanţă, căci l-am văzut după spectacol lngă coteţ. Dădea autografe copiilor pe un număr din “Bilete de papagal” pe care l-am primit gratis.

    După spectacol am vizitat cu toţii muzeul. Am privit atentă camera de lucru a lui Arghezi. E aşa de mică, de-abia au loc biroul, biblioteca, patul de fier şi un fotoliu cam ros. De fotoliu stă sprijinit bastonul cu care tata spune că poetul se plimba prin parcul Cişmigiu. Pe scara ngustă am urcat la etaj şi am văzut camera Mitzurei şi a lui Baruţu. Aveau o mulţime de jucării, păpuşi, urşi şi un tigru mic. Nu prea nţeleg eu cum au fost ei mici, căci Mitzura este tare bătrnă. Ct despre Baruţu am aflat că este arhitect şi că locuieşte n America. Pentru adunare a trimis doar o scrisoare.

    La parter am văzut şi sufrageria unde l-au judecat pe Baruţu. Acum i se spune “camera cu medalii”.

    n curte am vizitat şi atelierul de tipografie al lui Arghezi. Avea o presă tipografică mare şi un teasc pentru struguri. n vitrine erau multe cărţi tipărite de poet. Coana Mitzura spune ca Arghezi a scris patruzecişiuna de cărţi, dar n vitrine sunt mult mai multe. Mie mi-au plăcut cel mai mult “Prisaca” şi “Cartea cu jucării”.

    Tot n curte se află trei morminte, al poetului, al soţiei sale Paraschiva – n faţa casei, lngă intrare şi a lui Zdreanţă, mai la o parte, lngă coteţul mic. La căpătiul poetului stă o cruce mare de piatră cioplită, ca pe la răscruci de drum la ţară.
    
Despre acest loc poetul spunea:

„Mărţişorul e patria literaturii mele. De acolo au ieşit Cuvintele potrivite şi toate scrierile adunate acum ntr-o mulţime de volume, gndite la o masa dintr-o camera mica pe care mi-o rezervasem pentru reverie. Mărţişorul, aşa cum se găseşte, după ani si ani de munca, e opera soţiei mele, Paraschiva Burda, care, venind din Bucovina cu toate apucaturile ţărăneşti, a căutat sa facă din Mărţişor o grădină (...) Pentru mine Mărţişorul e un lucru de neuitat. Cred că acolo mi s-a plămădit cerneala şi mi-a nviat oarecum condeiul. “
Tudor Arghezi


Tare este frumos la Mărţişor!



fisa si compunere
Alexandra-Andreea STANESCU, Cls. a VI-a A
Scoala Generala nr. 3 „Nicolae Titulescu” Bucuresti
Mar. 2001

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica