referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Afectiuni ale inimii

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ NEDUREROASĂ. Suferinţă cardiacă secundară reducerii debitului sanguin coronarian. Miocardul este vascularizat prin cele două artere coronare, primele ramuri ale aortei şi se situează alături de rinichi şi creier printre organele cele mai irigate din...

Varianta Printabila 


1 Afecţiuni ale inimii


1.    ANEVRISMUL AORTEI TORACICE ŞI ABDOMINALE. Sunt dilataţii
anormale, segmentare, congenitale sau dobndite ca urmare a afectării peretelui arterial prin arteroscleroză, aortită luetică, infecţie sau traumatism. Anevrismele aortei toracice – tulburări prin compresiunea organelor vecine. Complicaţii: ruptura şi emboliile n marea circulaţie . Anevrismele aortei abdominale – durere n lombe (şale) şi abdomen cu prezenţa unei tumori pulsatile. Complicaţii: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensă cu iradiere pe ntreg traiectul aortei. Tratament: Medical – constnd n scăderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales n anevrismul disecant. Chirurgical – de urgenţă n anevrismul rupt; se rezecă, de asemenea, anevrismele simptomatice sau cele asimptomatice care se măresc progresiv.
    
2. ANGINA PECTORALĂ. Cea mai frecventă formă de manifestare a cardiopatiei ischemice cronice dureroase. Rar poate apar şi n alte condiţii dect cardiopatia ischemică: anemia severă, tulburările rapide de ritm, hipertiroidiile, stenoza sau insuficienţa aortică etc. Simptoame: durere retrosternală ce apare la efort, iradiază n braţul stng, la baza gtului, cedează la repaus şi Nitroglicerină. Uneori criza dureroasă apare şi la repaus (angor de repaus). n general, crizele anginoase sunt produse de : efort , emoţii, digestie, defecări borioase, fumat, medicamente (tiroidă, efedrină). Stimuli provenind din alte organe (esofag, vezicula biliară, spondiloză vertebrală) se pot nsuma cu cei veniţi de la inimă (angor intricot). Traseul EKG ntre crize poate arăta modificări de cardiopatie ischemică sau poate fi normal, n acest caz fiind utilă proba la efort. Tratament: Eliminarea factorilor declanşanţi : efortul fizic (mersul repede, alergarea după vehicule), frigul, prnzurile abundente, emoţiile, surmenajul, constipaţia, alcoolul, tutunul, cafeaua. Tratamentul medical: a) Nitroglicerina cp. 0,5 mg – 1-2 sublingual n criza de angină; b) Tratamentul coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitriţi cu acţiune prelungită (Pentalog, Izoket-izodinid) administrare cte tb. * 3/zi; are acţiune 4-5 ore; blocanţii β adrenergici: Propanolol 40 mg tb. * 3/zi (numai cu aviz medical avnd contraindicaţii absolute); blocanţi de calciu: Nifedipin (Corinfar) 10 mg tb. 3/zi; derivaţi coronarodilatatori sintetici: Dipiridamol ((Persantin) 0,025 dg. 6/zi, Agozol, 60 mg – 2 cap/zi, Carbocromen (Intensain, Intercordin) 75 mg dg. 3/zi. Tratamentul chirurgical: este stabilit n urma coronarografiei şi constă n diverse procedee de revascularizaţie a miocardului. Terapia naturistă recomandă: climatoterapia n perioadele de acalmie, la Tuşnad, Vatra Dornei etc.

3. ARITMIILE. Sunt dereglări ale ritmului normal al inimii fie sub raportul
frecvenţei, fie al regularităţii frecvenţei cardiace, fie din ambele. Cauze: cardiopatie ischemică, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficienţă respiratorie, dezechilibre hidroelectrolitice, intoxicaţie cu digitalice, alcool, tutun. Clasificare: 1) Aritmii atriale: a) tahicardia sinusală (frecvenţa inimii – 90-120/min.); b) bradicardia sinusală (frecvenţă sub 60/min.) n ambele este păstrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal; c) extrasistolele atriale – impulsuri ectopice; d) tahicardia paroxistică atrială (frecvenţa 140-220/min. regulată); e) fibrilaţia atrială şi flutlerul atrial (tulburări de ritm neregulate). 2) Aritmii ventriculare: a) extrasistolele ventriculare; b) tahicardia paroxistică ventriculare; c) fibrilaţia ventriculară. Tratament – vezi recomandările la: extrasistole, tahicardie, fibrilaţie.

4. ARTEROSCLEROZA (arthere = terci, scleros = ngroşare). Este o
combinaţie de modificări ale tunicii interne a arterelor constnd n depuneri de grăsimi ce se nsoţesc de o reacţie fibroasă , depuneri de calciu şi progresiv ulcerarea ateromului. Astfel, se produc stenoze progresive ale arterelor, iar prin ulcerarea plăcilor eteromatoase este favorizată coagularea = tromboză (astuparea vaselor). Simptomele sunt diferite după localizare: coronare, a. cerebrale, aorta cu ramurile sale. Factori de risc: predispoziţia genetică, hiperlipemia, diabetul, hipertensiunea arterială, tutun, obezitate. Tratament: Dieta: scăderea aportului de grăsimi de origine animală; din grăsimile ingerate (30% din raţia calorică), două treimi să fie de origine vegetală. Evitarea zaharurilor ce duc, de asemenea, la creşterea lipidelor sanguine. Medicaţia hipocolesterolemiantă: Heparina s.c. acţiune de scurtă surată, Clofibrat, Acid nicotinic (Vit. PP), dextrotironina etc. Terapia naturistă recomandă : infuzie de păducel (50 g flori uscate la 1 litru de apă), 3 căni pe zi: vsc (15 g frunze proaspete la 1 litru apă), se bea ntr-o zi; decoct de anghinare.

5.    BLOCUL DE RAMURĂ STNGĂ ŞI DREAPTĂ. Este o tulburare de
conducere caracterizată prin ntrzierea stimulului inimii la nivelul ramurilor sale din ventriculi: cnd conducerea este ntrziată n ventriculul drept se produce blocul de ramură drept, iar n ventriculul stng – blocul de ramură stng. Cauze: cel drept poate fi congenital fără semnificaţie patologică; ambele pot apărea n: cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, cord pulmonar, intoxicaţii cu digitală, chinină, infecţie reumatică etc. Diagnosticul este numai electrocardiografic, blocurile de ramură nu au simptoame clinice. Tratament: nu există un tratament al blocului de ramură; prezenţa lui atrage atenţia asupra cauzelor ce l-au produs, deci conduita este după caz – coronarodilatatorie, tratament antiinfecţios, nlăturarea medicaţiei incriminate.

6.    BLOCUL SINOATRIAL ŞI ATRIOVENTRICULAR. Blocul sinoatrial
reprezintă o tulburare de conducere provocată fie de absenţa stimulului sinusal, fie de blocarea lui la trecerea spre atriu. Blocul atrioventricular reprezintă o tulburare n propagarea unui stimul sinoatrial către ventricul, astfel neavnd loc contracţia inimii la acel moment. Cauze: cardiopatia ischemică, cardiomiopatii diverse, intoxicaţia digitalică, reflexe vagale pornite din iritaţia organelor interne. Simptoame: ritm cardiac rar, regulat sau cu pauze. Sincopele Adams-Stockes (pierderea conştiinţei) sunt provocate de scăderea frecvenţei cardiace sub 20/min. Tratament: etiologie şi nlăturare a cauzelor. Tratament simptomatic: se impune la frecvenţa sub 40/min. : Isuprel 10 mg la 3-6 h, atropină 0,5-1 mg. Stimulatorii electrici artificiali endocardici (pacemaker) reprezintă singura soluţie terapeutică de durată.

7.    CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ DUREROASĂ. Este forma
clinică a cardiopatiei ischemice cronice care se manifestă prin crize dureroase cu particularităţi specifice. n această categorie sunt cuprinse : a) angorul pectoral (angina de piept); b) sindromul intermediar; c) infarctul miocardic. Clasificarea actuală nu mai recunoaşte drept entitate “sindromul intermediar” sau “preinfarctul” ; formele clinice cuprinse n această categorie fiind cunoscute ca “angor instabil” n care sunt incluse: 1) angorul de “novo”, prima criză de anginoasă prezentată de un bolnav şi care are evoluţie imprevizibilă; 2) “angorul agravant” – crizele anginoase care apar la eforturi din ce n ce mai mici, la un bolnav cunoscut coronarian; 3) “angorul de repaus” -  crizele anginoase apar n afara oricărui efort, uneori noaptea. Tratament: vezi angina pectorală, infarctul miocardic.


1 8.    CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ NEDUREROASĂ. Suferinţă
cardiacă secundară reducerii debitului sanguin coronarian. Miocardul este vascularizat prin cele două artere coronare, primele ramuri ale aortei şi se situează alături de rinichi şi creier printre organele cele mai irigate din organism. Termenul de cardiopatie ischemică exprimă faptul că debitul coronarian este destul de redus pentru a produce simptoame sau semne de suferinţă cardiacă. Boala cea mai frecventă a arterelor coronare este arteroscleroza, rar este incriminat luesul, tumoră ce comprimă o arteră coronară, stenoză aorică. Termeni similari pentru cardiopatia ischemică cronică nedureroasă sunt: cardiopatie coronariană, arteroscleroză coronariană, miocardoscleroză, insuficienţă coronariană. Terapia naturistă recomandă: coada şoricelului, n general se beau 2 căni din ceai pe zi, tinctură de arnică montană, 10 picături dimineaţa. Factorii naturali, climat protector, sedativ, bogat n oxigen, viaţă echilibrată. Simptoame: după cum este denumită, această formă a cardiopatiei ischemice nu produce acuze clinice dureroase. Ea poate avea mai multe forme de manifestare: a) asimptomatică clinic, singurul semn fiind modificările ischemice vizibile pe traseul EKG; b) tulburările de ritm şi de conducere (blocul atrioventricular, blocurile de ramură drept şi stng); c) insuficienţa cardiacă cronică; d) insuficienţa ventriculară stngă (edemul pulmonar); e) sincope; f) moartea subită. Evoluţia şi gravitatea cardiopatiilor depinde de localizarea stenozelor provocate de procesul arterosclerotic, de numărul acestora şi dezvoltarea unei circulaţii colaterale. Tratament: vezi angina pectorală şi arteroscleroză. Terapia naturistă recomandă: ceaiuri: cardiosedative, antiasmatice, calmant mpotriva tulburărilor cardiace, sedativ, produs de Plafar, din care nu lipsesc plantele talpa gştii, coada racului, frunze de roiniţă, rădăcini de valeriană.

9.    CORDUL PULMONAR CRONIC. Afecţiune caracterizată prin suferinţa
părţii drepte a inimii datorită bolilor pulmonare. Acestea duc la creşterea presiunii n artera pulmonară ce constituie un obstacol n faţa inimii drepte. Se produce astfel, ntr-un prim stadiu, hipertrofia inimii drepte, apoi insuficienţa cardiacă dreaptă. Simptoame: cele ale bolii pulmonare: tuse, lipsă de aer, apare apoi cianoza (nvineţirea) buzelor şi extremităţilor, edeme (umflături) ale membrelor inferioare, ficat mărit, dureros. Tratament: a) tratamentul afecţiunii pulmonare: bronhodilatatoare, combaterea infecţiilor respiratorii, administrarea de oxigen; b) tratamentul insuficienţei cardiace drepte: dietă fără sare; tonicardiace: Digoxin 250 mg 1 tb/zi – 5 zile pe săptămnă; diuretice; Furantril 40 mg 1 tb de două ori pe săptămnă; sngerare la hematocrit peste 55%.

10.     INFARCTUL MIOCARDIC. Reprezintă o necroză a miocardului datorită
unei opriri a circulaţiei sngelui n arterele coronare produsă prin: a) tromboză primară dezvoltată pe o placă arteroscleroasă; b) hemoragii ale intimei, cu ruptură a acestuia şi tromboză secundată; c) hematom prin hemoragie n peretele vascular, urmat de ocluzia vasului. Cauze: cea mai frecventă este arteroscleroza coronariană, foarte rar apare n coronarite infecţioase sau colagenotice, ca şi după embolii, şoc, sau după hemoragii. Simptoame: durere intensă retrosternală cu iradiere n braţe, care nu cedează la repaus şi nitroglicerină, nsoţită de paloare, transpiraţii reci şi după caz, de simptome specifice complicaţiilor infarctului. Complicaţiile imediate sunt: edemul pulmonar acut, tulburările de ritm şi de conducere, embolia n circulaţia sistemică, şoc cardiogen, moarte subită. Complicaţii tardive: anevrism cardiac, insuficienţa cardiacă, rupturi ale inimii, sindrom postinfarct. Diagnostic: electrocardiograme şi semne biologice: creşterea transaminazei şi a altor enzime ca CPK, LDH, leucocitoză, creşterea fibrinogenului, a VHS, a glicemiei. Tratament: - repaus absolut la pat n secţia de terapie coronariană intensivă circa 6-8 zile; apoi mişcări active ale gambelor, ridicare la marginea patului, apoi n fotoliu, astfel nct n 3 săptămni bolnavul să se poată mobiliza prin ncăpere şi la grupul sanitar. Medicaţie: sedarea durerii cu Mialgin n diluţii, Algocalmin, sedative uşoare. Oxigenoterapia: 4 l/min. Vasodilatatoare coronariene: se foloseşte Nitroglicerina fiole 10 mg n perfuzie, Carbocromen (Intensain), Persantin, Miofilin. Se mai folosesc per os Pentalong, Izoket, Nifedipina. Tonicardicele: n complicaţii (insuficienţa cardiacă) cu prudenţă Cedilanid, fiind preferat Dopamina sau Dobutamina. Antiaritmice: Xilina i. Musc. Sau per os şi alte antiaritmice după caz Heparina şi apoi Trombostopul (anticoagulante) la cumulul factorilor de risc.

11.    INSUFICIENŢA CARDIACĂ. Insuficienţa cardiacă stngă: reprezintă
insuficienţa pompei ventriculului stng, avnd drept cauză cardiopatia ischemică nedureroasă sau dureroasă, inclusiv infarctul de miocard, hipertensiunea arterială, boli valvulare aortice (insuficienţa sau stenoza aortică). Simptoame: dispnee la effort apoi şi la repaus, edem pulmonar acut, tahicardie şi alte tulburări de ritm, dureri precordiale. Insuficienţa cardiacă dreaptă: reprezintă insuficienţa cordului drept, avnd drept cauză principală o boală pulmonară (deci identificndu-se cu cordul pulmonar cronic). Simptome: edeme ale membrelor inferioare, congestia dureroasă a ficatului, cianoză a extremităţilor (nvineţire), scăderea cantităţii de urină (oliguria). Insuficienţa cardiacă congestivă globală – asociază cauzele şi simptoamele insuficienţei cardiace stngi şi drepte, fiind insuficienţa ntregului cord. Tratament: condiţii de viaţă – repausul relativ sau absolut cu pensionare. Dietă: hiposodată – sunt permise 2-3 g sare/zi, mese cantitativ reduse, alcoolul şi fumatul sunt interzise. Medicaţia: a) Tahicardiacele reprezintă medicaţia de bază: Cedilanid (Lanatosid) fiole i. Venos pentru urgenţe şi pentru tratament de ntreţinere; Digoxin tablete 0,250 mg 1 tb/zi 5 zile pe săptămnă cu 2 zile pauză (smbăta şi duminica). Lanatosid tablete 0,250 mg are eficacitate mai redusă prin absorbţia slabă; b) Diuretice: Furantril (40 mg 1 tb., de două ori pe săptămnă) (sau Nefrix 25 mg).; c) Tratament coronarodilatator: Dipiridamol, Intercordin, Pentalong, Izoket, Nifedipina; d) Tratament anticoagulant: n insuficienţele cardiace greu reductibile cu risc de tromboză: Heparina şi apoi Trombostop ca tratament de ntreţinere; e) Vasodilatatoare: Hipopresol, Nitroglicerina, Minoxidil, Pentalong, Captopril. Terapia naturistă recomandă: infuzie de frunze de mesteacăn, urzică, pătlagină, fag; pastă de dovleac fiert, suc de dovleac fiert, de roşii; ceai diuretic de ceapă şi miere.

12.     MIOCARDITE. Reprezintă afectări inflamatorii sau degenerative ale
muşchiului inimii (miocardul) produse de cauze diverse, altele dect cardiopatia ischemică. Cauze: a) idiopatice (necunoscute) genernd Cardiomiopatia idiopatică: obstructivă, restrictivă sau congestivă; b) cauze infecţioase: miocardite virale, rickettsiene, cu protozoare, micotice, bacteriene (bacil difteric, streptococ, pneumococ); c) toxice: medicamente ca citostatice, antidepresive, sulfamide; alcoolul (miocardita alcoolică); d) cauze metabolice: carenţe alimentare, deficit de vitamine din grupa B, dezechilibre electrolitice (hipopotasemie), endocrinopatii (mixedeme, hipertiroidie), obezitatea, hemocromatoze (excesul de fier); amiloidoza; e) boli de colagen: lupus eritematos diseminat, sclerodermie, poliartrită nodoasă; f) cauze genetice: boli neuromusculare degenerative; g) miocardite post-partum (după naştere). Tratament: nlăturarea cauzei şi tratamentul insuficienţei cardiace.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica