referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Sangele izvorul vietii

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Celulele bayofil au un diametru de 15 microni, un nucleu cu 2-3 lobi şi cu granulaţii citoplasmatice mari, bazofile.funcţia lor principală este cea secretorie.eliberează histamina şi hepatrina...

Varianta Printabila 


1 Sangele
izvorul vieţii


Sngele-izvorul vieţii



I.Introducere
De ce?Pentru ce?Din ce cauză?
Iată ntrebări ce şi le pune mereu omul, ncepnd din perioada vrstei preşcolare, cnd tot ce vede n jurul său, natura vie şi nevie ncepe a-i trezi curozitatea.n această etapă lanţul ntrbărilor pare nesfrşit de lung:”De ce pleacă rndunelele?”, „De ce se aprind stlele?” , „De ce doarme omul?” ş.a..
Mai trziu ,ca elev, aria  preocupărilor se extinde mult, iar conţinutul acestui „de ce” mbracă noi dimensiuni, impulsionat fiind de fireasca tendinţă a lui Homo sapiens spre cunoaştere, progres şi dezvoltare.
Problemele referitoare la viaţa plantelor şi animalelor , problemele legate de cunoaşterea propriului nostru organism sau cele de biologie generală, de genetică şi de evolutionism sunt abordate cu un deosebit interes de tinerii studioşi.
Despre asmenea probleme , care tind să descifreye intimitatea proceselor ce se petrec in materia vie, s-au scris şi evident se vor mai scrie mii de tomuri, căci orice pas nou cucerit n cunoaşterea naturii poate constitui un punct de plecare pentru alte noi cercetări,ntr-o spirală stnsă, mereu ascendentă.
Pe această linie se nscrie si modesta mea lucrare, care vă invită-stimaţi cititori-să facem mpreună o scurtă drumeţie prn culisele organismului uman, să aflăm „ce e sngele?”.
Sper că la sfrşitul acestei expediţii tolba cunostiinţelor acumulate să fie mai plină, mai generoasă, iar dorinţa dumneavoastră de a vă extinde tot mai mult aria de cunostiinte să fie mai mplinită, mai satisfăcută.


II.Hematopoieza
    Hematopoieza este procesul de formare a celulelor sanguine.
    Etapa I -n viaţa embrionară se disting 3 etape ale hematopoiezei.productia celulelor sanguine ncepe n sacul vitelin n zilele 14-19 ale vieţii intrauterine, unde masele de celule mezenchimale se grupează,formnd insulele sanguine.aproape toate celulele formate sunt eritrocite nucleate.
    Etapa II-La nivelul ficatului se vor aduna celule rotunde, bazofile.ele vor da naşterela eritrocite anucleate.
    Etapa III-ncepe odată cu apariţia centrilor de osificare.
    După naştere măduva osoasă repreyintă organul principal al hematopoiezei la indivizii sănătoşi.
Există o cale separată pentru nnoirea fiecărui element figurat al sngelui:eritropoieza-pentru ertrocite, leucopoieza-pentru leucocite,trombocitopoieza-pentru trombocite.


III.Ce este sngele?
    Sngele este componenta cea mai dinamică a mediului intern, este alcătuit din elemente figurate(hematii, leucocite, trombocite) şi plasmă(a cărei compoziţie specifică cuprinde toate substanţele organice si anorganice,vehiculate de apă, ca solvent).
    Din punct de vedere histologic, sngele reprezintă un ţesut specific, nsumand 6-8% din greutatea corpului.


IV.Elementele figurate
    Elementele figurate ale sngelui sunt reprezentate de eritrocite(hematii sau globule roşii), leucocite(globule albe) şi trombocite(plachete sanguine)
    Eritrocitele şi au originea n măduva roşie.Sunt celule anucleate, au forma unui disc biconcav,cudiamertul de 7,2-7,5 microni. Ocupă aproximativ 45 % din volumul sngelui .Ele au rol n transportul oxigenului şi al dioxidului de carbon, n menţinerea echilibrului acido-bazic  si suport al antigenelor de grup sanguin.
La suprafaţă au membrană cu structură complexă, prevăzută cu perforaţii-pori care i asigură semipermeabilitatea necesară schimburilor care se produc la acest nivel.n interiorul eritrocitelor se găseşte un gel(stroma globulară), format din proteine şi lipide, ntre care se află şi hemoglobina.
    Membrana eritrocitară prezintă la exterior un strat glcoproteic bogat n acid sialic, responsabil de ncarcarea negativă exterioară a membranei, apoi plasmalema lipoproteică propriu-zisă ,iar pe faţa internă a plasmalemei un alt strat alcătuit din proteine ca spectrina, actina sau calmodulina care constituie suportul stratului lipidic.
    Structurile membranare sunt purtătoarele antigenelor eritrocitare şi cuprind numeroase protein-enzime implicate n permeabilitatea membranei.
    Citoplasma eritrocitară conţine proteine, lipide, substanţe minerale şi protein-enzime.
    Hematia este alcătuită di 65% apă  si 35% reziduu uscat din care 80-90% l constituie hemoglobina.
    Hemoglobina este o proteină complexă alcătuită din 4% hem şi 96% globină.Globina din hemoglobina normală a adultului este constituită din 2 de lanţuti polipeptidice α cu cte 141 de amnoacizi, 2 lanţuri polipeptidice β  cu cte 146 aminoacizi.
    Hemoglobina fetală(HbF) prezintă n locul celor 2 lanţuri β, 2 lanţuri γ cu altă secvenţăa aminoacizilor şi conţine n plus izoleucină.La naştere 60-80% dim Hb este de tip HbF  ,proporţie care scade treptat pnă la 1% la sfrşitul primului an de viaţă.
Hemoglobinele embrionare(Gower I, Portland, Gower II)pot fi detectate după a 12-a săptămnă de gestaţie si aparţin probabil numaiertrocitelor sacului vitelin.
Hemul este o feroprotoporfirină n care atomul de fier  bivalent realizează 6 legături coordinative.Datorită fierului bivalent din structura sa, hemul leagă reversibil oxigenul,formndu-se oxihemoglobina(HbO2).Hemoglobina se ncarcă cu O2 la nivelul capilariilor.Sngele oxigenat este transportat la ţesuturi prin sistemul arterial, oxigenul este cedat si hemoglobina rămne n stare de hemoglobină redusă.La nivelul ţesuturilor ea se poate combina cu dioxidul de carbon, formmd carbohemoglobina care este un compus labil asememea oxihemoglobinei.

1 n sngele normal se află n cantităţi foarte mici şi methemoglobina, un derivat al hemoglobinei care nu se combină cu O2 , nemaiputnd fi folosit n respiraţie ca transportor al acestuia.El este rezultatul oxidării hemului şi fixează stabil OH n locul legăturii labile cu O2.
Carboxihemoglobina se formează prin expunerea sngelui la contactul cu monoxidul de carbon.Ea blochează capacitatea de transportor a Hb pentru O2 .
Sulfhemoglobina este un derivat stabil cu sulful care se pote obţine in vitro prin acţiunea H2S n prezenţa unui oxidant şi se poate forma n organism ca şi metheoglobina n preyenţa unor droguri.
Leucocitele sau globulele albe sunt celule nucleate, de formă ovală, mai mari dect eritrocitele,avnd un diametru care variază ntre 7 şi 25 de microni.Sunt celule mobile cu roluri deosebit de importante n procesele de apărare contra agenţilor patogeni biologici prin fagocitoză, producere de anticorpi şi distrugerea toxinelor de origine microbiană.Numărul leucocitelor din sngele circulant variază ntre 4000-8000/mm3.
n funcţie de aspectul nucleului şi de prezenţa granulaţiilor n citoplasmă, leucocitele se clasifică n 2 categorii principale:
1.Granulocite(polinucleare) care se caracterizează prin prezenţa granulaţiilor in citoplasmă şi nucleu unic dar lobular(2 pnă la 6 lobi uniţi prin filamente de cromatină).
Granulocitele se submpart n 3 categorii n funcţie de afinităţile tinctoriale ale granulaţiilor citoplasmatice:
a.neutrofile(polimorfonucleare neutrolfile, PMN)-posedă granulaţii colorabile cu coloranţi neutrii.
Sunt celule cu diametrul cuprins ntre 12 şi 15 microni.au formă variabilă deoarece emit permanent pseudopode.Durata vieţii lor n circulaţie este doar de cteva ore,după care cele mai multe străbat endoteliul capilar prin procesul de diaprdeză şi ajung n spaţiile interstiţiale.Auo mare sensibilitate faţă de  prezenţa bacteriilor n organism, pătrunderea şi nmulţirea acestora ntr-un ţesut fiind urmat de creşterea numărului de PMN n snge şi de acumularea lor n ţesutul infectat.
b.acidofile sau eozinofile-granulaţii cu afinitate pentru coloranţii acizi, de exemplu eozinae
Sunt celule cu diametrul de 15 microni ,n medie, cu un nucleu central bilobat, cu maxumuum 3 lobi.prezintă n citiplasmă granulaţii acidofile bogate n hidrolaye lizozomale.Durata lor medie de viaţă este de 5-8 ore.au proprietatea de a se mobiliza, de a traversa peretele celular pin diapedeze şi de a fagocita
c.bazofile-granulaţii cu afinitate pentru coloranţii bazici
Celulele bayofil au un diametru de 15 microni, un nucleu cu 2-3 lobi şi cu granulaţii citoplasmatice mari, bazofile.funcţia lor principală este cea secretorie.eliberează histamina şi hepatrina.
2.Agranulocite(mononucleate)caracterizate prin nucleu nesegmentae n lobi şi absenţa granulaţiilor citoplasmatice.
Agranulocitele se submpart şi ele n 2 categorii morfologice şi funcţional diferite:
a.monocite-sunt cele mai mari elemente figurate circulante, cu un diametru de 20 de microni,cu un nucleu reniform şi cu o citoplasmă abundentă, colorabilă n albastru cenuşiu.Rămn n circulaţie aproximativ 24 de ore , după care migrează n ţesuturi, se transformă n macrofage şi fagocitează intens bacterii şi resturi celulare mai mari.
b.limfocite-şi au originile in difeite ţesuturi:ganglionilimfatici, splină, amigdale.durata lor de viaţă variază de la cteva ore la cţiva ani.Majoritatea limfocitelor au un diametru de 7-8 microni şi un nucleu care ocupă aproape n ntregime celula şi o citoplasmă azurie.
Trombocitele sunt cele mai mici elemente figurate, avnd diametrul de 2-4 microni şi ormă de disc biconvex.Sunt lipsite de nucleu şi au n citoplasmă granulaţii mici.Se găsesc n snge n numar de 300000/mm3 şi au o supraviţuire de aproximativ o săptămnă după care sunt distruse n special de către splină.


V.Plasma
Este mediul lichid n care vehiculează celulrlr sanguine. formată din 90% apă şi 10% reziduu uscat,din care 9% sunt substanţe organice(proteine, lipide, glucide)şi doar 1% substanţe anorganice(cloruri, sulfaţi, fosfsţi).

VI.Grupele sanguine
Sunt consecinţa prezenţei pe suprafaţa hematiilor  a unor antigene(A, B) care au primit denumirea de aglutinogene şi a unor anticorpi plasmatici(alfa, beta) denumiţi aglutinine.Aglutinogenele nu trebuie să ajungă n cintact cu aglutininele de acelaşi tip, deoarece s-ar produce aglutinarea şi liza hematiilor.n sngele unui individ normal nu coexistă niciodată aglutinogenul şi aglutina sa omoloagă-„regula excluderii reciproce” a lui Landsteiner.
                    Nomenclatura n sistemul AB0
Nomenclatura
Landsteiner    Nomenclatura
Janski    Aglutinogen pe
Hematii    Aglutine n plasmă
0(zero)    I    -    Α şi β (anti A
           anti B)
A    II    A    β (anti B)
B    III    B    α (anti A)
AB    IV    A şi B    -


Un alt tip de antigen eritrocitar, maimuţa Maccacus Rhesus şi apoi la om este antigenul Rh.El este preyent n membrana ertrocitară la 85% di populaţia europeană(indivizi Rh +) ţi lipseţte la restul de 15%(indivizi Rh-).
Antigenul Rh se sintetizează ncepnd cu luna a 3-a de viaţă intrauterină şi are o putere de viaţă antigenică slabă.


VII.Simbolistica sngelui
Simbolistic, sngele reprezintă toate valorile "ntrupate" n viaţă, foc, căldură precum şi tot ceea ce este legat de frumuseţe, nobleţe, generozitate, elevare.De multe ori el este considerat a fi ceva fundamental precum nsăsi creaţia (din punct de vedere biblic el este considerat a fi chiar viaţa, din punct de vedere medical el reprezinta semnătura strămoşilor nostrii, transmisă pe lungul drum al istoriei). Mai mult, pretutindeni, el este considerat a fi vehicolul vieţii, principiu al generării si/ sau regenerării (stravechii vnători se mnjeau cu sngele animalelor ucise pentru a se mpăca cu spiritele acestora, potrivit tradiţiilor amerindiene el este chiar motorul soarelui, n tradiţiile caldeene sngele divin amestecat cu tărană a dat naştere fiinţelor, n străvechea Cambodgie vărsarea de snge din cursul luptelor sau al sacrificiilor atrăgea fertilitatea, abundenţa, fericirea, sngele lui Iisus din cupa Graal amestecat cu apa este bautura vietii fara de moarte, etc.).
Magia sngelui se pare că a apărut odată cu omul, civilizatiile, triburile, clanurile, monarhiile, elementarele legături de rudenie şi altele asemenea fiind dovada vie că sngele a stat la baza istoriei şi evoluţiei noastre.


VIII.Bibliografie:
Biologie manual pt cls a XI-a,editura Corint 2001, Cezar Th. Niculescu,Radu Crmaciu,Carmen Sălăvăstru,Bogdan Voiculescu,Dan Cristescu.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica