1
EVALUAREA
INVESTITIILOR IN TEHNOLOGIA
INFORMATIONALA
(IT)
Investitia
in
IT a devenit o parte dominanta a capitalului de expansiune a bugetului
multor
organizatii, atat in sectoarele de servicii cat si de manufactura.
Drept
rezultat al luarii deciziilor se pun urmatoarele intrebari dificile:
-
Cum ar
trebui investitiile IT sa fie proiectate si conduse spre a asigura
alinie-rea
cu strategia corporate ?
-
Cum ar
trebui aceste investitii justificate si cum poate fi masurat succesul
retroactiv ?
-
Ce ar
mai fi necesar, in afara de tehnologie, pentru a atinge potentialul
maxim al IT
?
-
Care
sunt riscurile implicatiilor acestor investitii ?
-
Cum
poate fi condusa valoarea acestor investitii, in timp ?
Aceste
intrebari nu sunt noi, dar nu s-a raspuns la
ele in mod satisfacator. In acest capitol noi developam o metoda,
formala si
practica, de evaluare a investiilor in IT.
Determinarea valoarii investitiilor IT este
dificila. Cu toate ca costurile par a fi de neidentificat, multe dintre
beneficii sunt evidente. De exemplu consideram investitia in sistemul
de posta
electronica (E-mail) intr-un grup de lucru dispersat geografic. Ca si
in cazul
multor investitii in infrastructura, incercarea de a justifica E-mail –
ul doar
in baza eficientei sale, este probabil sa nu dea rezultate. E-mail – ul
poate
fi un inlocuitor pentru alte forme de comunicare dar valoarea sa reala
vine o
data cu expansiunea sa prin organizare si prin alte aplicatii mai
sofisticate
adaugate E-mail – ului de baza. E-mail – ul intr-un grup de lucru poate
sa se
dezvolte print-un sistem managerial intern, care in timp poate evolua
intr-o
baza de date pentru intreaga organizatie. De obicei difuzarea unui
E-mail
intern si evolutia sa spre o forma mai inalta de distribuire a
informatiilor,
necesita o perioada mare de timp. Astfel exista o importanta periada de
timp
“mort” intre punctul initial al investitiei si ziua cand valoarea este
evidentiata. Cum sugereaza exemplu, investitia poate fi astfel
planificata
astfel incat scopul final devine amsamblul organizatiei, desi ideea
investitiei
initiale era un singur departament. Complexitatea evaluarii cresterilor
investitiilor IT este nu doar pentru ca ar fi dificil de quantificat
valoarea
dar si pentru ca este dificil de prezis traectoria si ritmul invetitiei
tehnologice.
In
acest capitol ne propunem un nou mod de gandire
despre aceste beneficii, care conduce spre un nou mod de manegement al
investitiilor IT.
Propunerea noastra impune doua standarde de
gandire asupra acestor investitii:
-
considerandu-le
o punte de legatura peste lacunele din potentialul afacerii;
-
considerand
potentialul afacerii drept o optiune de furnizare, in scopul de
a fi mai
compatibila cu incertitudinea.
Caracterizand
potentialul afacerii drept crescator
dintr-un set de operatii, noi oferim o cale de a imbunatatii alinierea
dintre
perspectiva tehnologiei conducerii afacerii si perspectiva generala a
conducerii afacerii. De asemenea noi vedem investitia initiala in
termenii
optiunii pe care o creaza pentru firma. Exersand aceste optiuni, care
de obicei
necesita investitii ulterioare, dam posibilitatea firmei sa atraga un
set mai
mare de beneficii.
Atat
afacerea cat si conucatorii proiectului trebuie
sa recunoasca ca valoa-rea este derivata din potentialul afacerii, nu
doar din
investitiile specifice in tehnologie. Continuind cu exemplul E-mail –
ului,
cand punem problema doar tehnologic, E-mail – ul furnizeaza abilitatea
de a
grabi sincronizarea comunicatiei, inlocuind convorbirile telefonice sau
intalnirile directe. Totusi pentru a obtine o valoare mai inalta din
investitia
E-mail – ului, munca trebuie reorganizata in jurul acestei tehnologii.
Exista
oportunitati de a imbunatatii coordonarea sarcinilor. Frecvent exista o
participare mare la luarea deciziilor. Suplimentar, beneficiile de
ordin superior
pot rezuta cand modul de comunicare mai simplu si mai putin formal
transmis
prin E-mail conduce organizatiile sa formeze noi aliante cu
consumatorii si
firnizorii lor. Aceasta poate creea noi oportunitati pentru
comu-nicarea in
masa si reducerea la noul produs a timpului de fabricatie, amandoua
fiind
exemple a noii capabilitati a afacerii care poate sa apara ca rezultat
al
considerari E-mail – ului drept mai mult decat doar o investitie in
tehnologie.
Rezumam
prima parte a propunerii noastre,
argumentand ca proiectarea si justificarea unei investitii in
tehnologie
trebuie sa inceapa cu setul de capabilitati afaceriale dorit care
prezinta din
intreaga afacere scopurile firmei. Problema investitiei poate fi
interpretata
drept transformarea capabilitatilor afacerii de astazi in acelea dorite
pentru
viitor. Concentrandu-ne asupra capabilitatilor, largim scopul
investitiei
pentru a nu include doar investitia fizica (tehnologica), ci si
schimbarile
capitalului uman si formei de organizare (parteneriate).
Al doilea concept fundamental al metodologiei
noastre recunoaste optiunile reale create de investitiile strategice.
Aceste
optiuni creeaza valoarea prin activarea manegementului de a reactiona
la
schimbarea conditiilor prin alterarea timpului, gradarii si
configuratiei
investitiilor, astfel ca modificand modelul de intoarcere a riscului
veniturilor investitiei. Folosind obtiunile reale, cei care iau decizii nu sunt capabili doar sa evalueze
valoarea unei investitii dar si profilul riscului.
In exemplul cu E-mail – ul, daca prima etapa
(implementarea E-mail – ul unui grup de lucru) conditiile afacerii sunt
ideale,
proiectul este transferat altor grupuri din organizatie si poate fi
accelerat.
Daca conditiile nu sunt ideale, atunci ar trebui urmarit un plan de
expansiune
mai conservator. Daca aceste conditii sunt nefavorabile proiectul ar
putea fi
amanat, reconfigurat sau chiar abandonat. Procurarea capabilitatii
afaceriale
finale este de obiceistructurata ca un proces cu mai multe etape,
astfel incat
conducerea poate retine abilitatea de a reactiona la conditiile
schimbatoare,
pe o baza in evolutie. De fapt este chiar improbabilitatea despre
viitorul
conditiilor afacerii cea ce face optiunea valoroasa. Dezvoltarile
recente in
teoria costurilor optiunilor reale pot, cu modificari potrivite, sa fie
adoptate sa evalueze flexibilitatea inerenta in asemenea programe de
investitii.
Legam aceste concepte de capabilitatea
afacerii si optiunile reale folosind notiunea economistului neoclasic
despre o
frontiera a posibilitatii productiei. Capabilitatile afacerii permit
unei firme
sa-si transforme factorii de introducere intr-un set de produse si
servicii. Cu
toate ca produsele si serviciile pot fi valorificate, orice evaluare
este
contingenta cu conditiile de pe piata si cu gradul de succes in
atingerea
capabilitatii. Capabilitatea bazata pe abordarea optiunilor reale
furnizeaza
bazele pentru decizia de investire care incorporeaza efectul
contingentelor
asupra transformarii si factorii de introducere.
Formalizam abordarea intr-un proces de
investitie, proiectare si analiza de patru pasi, care va imbunatatii
alinierea
scopurilor proiectelor IT in viziunea globala a afacerii unei firme:
1.
Identificarea
capabilitatilor curente si
dorite ale afacerii;
2.
Proiectarea unui
program de investitii pentru
a obtine capabilitatile dorite;
3.
Estimarea
beneficiilor si costurilor (in
termenii fluxului monetar), rezultate din capabilitatile realizate;
4.
Desfasurarea fluxului
monetar pentru a obtine
valoarea pe piata a investitiei.
Implementarea
abordarii optiunilor reale necesita
monitorizare reeva-luare si
reproiectare periodica a programului de
investire. Deciziile de investire nu sunt pur si simplu luate dintr-o
data si
1
inaintate
pentru executare
conducatorului proiectului dar mai de graba investitiile sunt calculate
in
timp. Acesta este un contrast puternic al unor practici actuale, unde
mai intai
sunt luate deciziile de investire si apoi proiectele sunt conduse
punand accent
pe implementarea tehnologiei fara o considerare adecvata a
nacesitatilor
proiectului in lumina schimbarii conditiilor afacerii. Schimbul de la
conducerea proiectului la conducerea investitiei necesita ca firma sa
porneasca
procesul conducerii investitiei cu masurile metrice cerute,
monitorizand
planurile si autoritatea luarii deciziilor.
Restul acestui capitol este organizat dupa
cum urmeaza: in prima sectiune, vom elucida conceptul de capabilitate a
afacerii si il vom descrie in termeni de conducere operationala a
tehnologiei,
organizare si proces. A doua sectiune dezvolta metodologia celor patru
pasi si
prezinta radacinile tehnicii de evaluare a optiunilor reale. In a treia
sectiune vom ilustra procesul conduceii investitiei prin analizarea
modului cum
o firma bancara de creditare canadiana influenteaza imaginea
tehnologica sa
construiasca mai multe capabilitati afaceriale importante. In cele din
urma
sectiunea a patra conclude cu lectiile invatate si planurile cercetarii
viitoare.
CARACTERISTICILE
INVESTITIILOR
Infrastructura
investitiilor IT este extrem de riscanta
dar poate oferi recompense mari unei firme. Practica evaluarii curente,
ca de
exemplu evaluarea investitiilor, cade in doua capcane: capcana negarii
retelei
valorii prezente (RVP) sau capcana
status-quo – ului care dispare. Prima capcana apare din
dificultatea
identificarii beneficiilor viitoare si estimarii lor in termeni ai
fluxului
monetar. Aceste rezultate in estimari consecutive a fluxului
beneficiilor,
care, cuplat cu costurile mari de investitie, rezulta in RVP negative.
A doua
greseala pe care firma o poate face este presupunere unei pieti
strategice si
respingerea valorilor de oportunitate. Aceasta poate duce la pierderea actiunilor pe piata sau la venituri
nesatisfacatoare datorate actiunilor concurentilor.
In acest capitol vom introduce o metodologie
care in mod explicit ia in considerare incertitudinile de pe piata si
determina
valoarea investitiei in baza impactului ei asupra firmei in general, in
timp.
Mai mult vom avea de a face cu investitiile IT la nivel organizational
si vom
demonstra ca IT impreuna cu alte operatiuni al caror efect este
influentat de
incertitudini, permite organizatiei sa obtina un set de capabilitati.
Aceste
capabilitati, in timp, au un efect asupra valorii care e derivata de o
firma
din produsele si seviciile ei. Aceasta legatura intre operatori si
valoare este
explicata folosind capabilitatea bazata pe abordarea optiunilor reale,
care
poate de asemenea sa fie folosita pentru a conduce procesul investitiei.
CAPABILITATI
Capabilitatea
unei afaceri este atributul distinctiv
al unitatii afaceri care creaza valoarea pentru clienti. Capabilitatile
sunt
masurate prin valoarea generata pentru organizare printr-o serie de
fluxuri
monetare identificabile. Astfel capabili-tatile afacerii scot in
evidenta o
organizare si nu alteltele si afecteaza in mod direct performantele ei.
De
exemplu, noul model concurent Boeing si abordarea
manufacturiera dau abilitatea de a livra 777 JETLINER intr-un mod mai
rapid
decat conventionala pa-radigma “Proiecteaza – apoi – Construieste”
(Norris,
1995). Inginerii, personalul de la marketing si analistii financiari de
la
Boeing participa activ la proiectarea acestui avion aproape de la
inceputul
acestui proiect. Proiectul si executia concu-renta a devenit o
capaciatate
afaceriala pentru Boeing.
In sectorul de productie, micro marketingul
la Frito-Lay a fost foarte mult mediatizat (Applegate, 1993).
Initiativa a fost
proiectata ca un raspuns, atat competitiei locale cat si informatiei
crescande
ca scannerele supermarketelor au devedin disponobile in masa. Aceasta a
avut un
impact direct asupra lui Frito-Lay. Peste 7 sau 8 ani capacitatile
micromarketingului sau s-au dezvoltat pana la punctul de a ajunge in
competitie
cu Annheuser Busch, retras de pe piata. Astfel micromarketingul a
evoluat
intr-o capabilitate afaceriala majora.
Noi sugeram ca o capabilitate afaceriala
drept concurent ingineresc sau micromarketing, este construita prin
inestitia
in conducerea operationala. Este important sa notam ca deciziile de
investitie
sunt luate de acesti conducatori. Doua firme pot optine aceeasi
capacitate
afaceriala prin investitia in diferite feluri de operatiuni, care nu
include
doar infrastructura dar deasemenea procesul si componentele
organizationale.
Eficienta tehnologiei de invetitie depinde in
mare parte de modul in care este organizata acea tehnologie. Mai mult,
structura organizatiei incluzand aliantele trebuie sa fie aliniata cu
tehnologia si procesul de productie adecvate. Astfel conducerea
operationala
cuprinde un set de tehnologii, procese si elemente organizatorice care
sunt
necesare ca o firma sa obtina capabilitatea afacerii. In acest scop noi
presupunem ca componentele tehnologiei capabilitatii unei afaceri sunt
informatiile tehnologice, prin componentele procesului intelegand
proceduri,
verificari si resurse umane, si componentul organizatoric incluzand
relatiile
cu celelate firme.
CONFRUNTANDU-NE
CU INCERTITUDINEA
Pentru
a se deplasa din capabilitatile curente ale
afacerii spre cele dorite, firmele trebuie sa investeasca resurse
pentru acrea
tehnologie. Beneficiile din investitii depind de schimbarile
organizatorice si
de capabilitatile care sunt obtinute. Astfel firmele se confrunta cu
doua
feluri de incertitudini ale investitie: legate de proiect si legate de
piata.
Riscurile legate de proiect sunt determinate in functie de felul in
care firma
alege sa proiecteze, implementeze si sa conduca operatiunea. De exemplu
investitia s-ar putea sa nu fie conform asteptarilor pentru ca
tehnologia ar
putea sa nu furnizeze conform asteptarilor, sau integrarea tehnologiei
in
organizatie ar putea fi mai dificila decat s-a prevazut, sau ar putea
fi
depasiri de costuri si amanari in timp. Al doilea gen de risc, legat de
piata,
este bazat pe acceptarea din partea clientului, actiunile concurentilor
si alti
factori care pot afecta cererea de pe piata pentru produsele si
serviciile
firmei. In acest caz capabilitatile afaceriale rezultante ar putea fi
nepotrivite pentru conditiile de pe piata. De exemplu un sistem care
este
construit cu succes pentru 1.000.000 de cerei pe luna ar fi neadecvat
daca
cererea se injumatateste sau se dubleaza. Prin urmare, pentru a obtine
capbilitatile dorite firma trebui sa analizeze ambele surse de risc, in
mod
periodic.
DE
LA CAPABILITATI LA VIITOARELE
FLUXURI MONETARE
Doar
capabilitatile nu genereaza fluxuri monetare.
Conditiile externe ale pietei si politica operationala a firmei sunt de
asemenea determinante ale fluxului monetar. Capabilitatile, totusi,
determina
abilitatea conducatorului de a reactiona la evolutia conditiilor pietei.
Mai exact, investind si obtinand un set de
capabilitati influentam structura costurilor firmei si sensebilitatea
ei.
Analiza capabilitatii formeaza fundamentul pentru construirea modelului
fluxului monetar, care este esential oricarei analize. Totusi in
practica
efectele fluxului monetar asupra investitiilor schimba scenariul
pietei. De
exemplu reducerea costurilor derivata dintr-un proiect este in stransa
legatura
cu volumul documentelor procesate. Volumul este proiectat prin
presupunerea
unei cereri pentru produsele si serviciile firmei. In contrast,
abordarea
noastra expliciteaza un model de flux monetar. De exemplu, daca
incertitudinea
din toata piata produsului dispare, atunci o noua capabilitate poate
afecta
costurile fixe, costurile variabile si actiunile pe piata ale firmei.
Drept
urmare, noi putem crea o harta a fluxului monetar care este generat in
conditiile capabilitatilor potentiale viitoare, investitiilor si
contingentelor
pietei.
|