Serviciile bancare

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Bãncile împrumutã clientilor lor sume de bani pentru finantarea afacerilor acestora. Unele bãnci oferã împrumuturi atât persoanelor fizice cât si persoanelor juridice. Clientul trebuie sã plãteascã un tarif pentru analizarea de cãtre bancã a oportunitãtii acordãrii creditului si o dobândã pentru creditul primit. Aceste tarife si dobânzi reprezintã un venit pentru bancã...

                    Seviciile bancare

TIPURI DE SERVICII

Bãncile furnizeazã clientilor trei tipuri principale de servicii. Acestea sunt:   

1.   Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri);

            2.   Facilitãti de împrumut (de credit);

         3.   Servicii privind transferul fondurilor.

1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)

O bancã atrage bani de la clientii sãi, prin conturi bancare, plãtindu-le, în schimb, dobândã pentru depozitele constituite. Plata acestor dobânzi este o cheltuialã pentru bancã.

Atât pentru persoanele fizice, cât si pentru cele juridice, bãncile deschid, în evidenta lor, urmãtoarele tipuri de conturi­­:

-      conturi curente (la vedere ), în lei si/sau în valutã, conturi în care titularii pot face operatiuni de încasãri si plãti curente;

-      conturi de depozit (la termen), în lei si/sau în valutã, conturi în care depunerile se fac pentru un anumit termen, perioadã în care titularii nu pot efectua nici depuneri în cont, nici plãti din aceste conturi.

În functie de anumite activitãti specifice, pentru clientii persoane juridice, bãncile mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:

-      conturi blocate, in care sunt depuse sume în lei si/sau în valutã, reprezentând capitalul social necesar constituirii unei societãti comerciale. Dupã ce clientul prezintã la bancã dovada înregistrãrii societãtii la Registrul Comertului, contul este deblocat, iar sumele sunt virate în contul curent al societãtii;

-      conturi blocate cu destinatie specialã, sunt conturi în care disponibilitãtile titularului sunt temporar blocate, în raport de o anumitã operatiune, ca mãsurã de protectie pentru bancã si pentru buna desfãsurare a unor obligatii de platã cãtre strãinãtate (acreditive, garantii etc.). Ele se pot constitui, dupã caz, în lei si/sau în valutã;

-      conturi pentru credite, destinate sã evidentieze creditele (în lei si/sau în valutã ) acordate de bancã clientilor si din care urmeazã ca acestia sã dispunã plãti;

-      conturi cu suma dobânditã prin participare la licitatiile valutare, evidentiazã sume în lei sau valutã rezultate din operatiunile de vânzare/cumpãrare de valutã sau lei pe piata interbancarã, ordonate de client si efectuate de bancã în contul acestuia.

2.  Facilitãti de împrumut (de credit)

           Bãncile împrumutã clientilor lor sume de bani pentru finantarea afacerilor acestora. Unele bãnci oferã împrumuturi atât persoanelor fizice cât si persoanelor juridice. Clientul trebuie sã plãteascã un tarif pentru analizarea de cãtre bancã a oportunitãtii acordãrii creditului si o dobândã pentru creditul primit. Aceste tarife si dobânzi reprezintã un venit pentru bancã.

3. Servicii privind transferul fondurilor

Bãncile furnizeazã si servicii privind plãtile prin transferul fondurilor (atãt electronic cât si prin instrumente de platã), în numele si la cererea clientilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a cãrui mãrime variazã în functie de valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor.

Acest comision aduce un venit bãncii.

          Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din când în când.

II. 2. ALTE SERVICII OFERITE DE BANCI

          În afarã de tipurile de conturi mentionate mai sus, persoanele juridice ( si, într-o proportie mai micã sii persoanele fizice) pot avea si alte solicitãri decât cele privind operatiunile de bazã ale bãncilor. Bãncile oferã multe servicii care aduc venituri din comisioanele, spezele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. În prezent, bãncile românesti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare.

1.      VALUTA.

În cazul cãlãtoriilor în strãinãtate, sunt necesare si mici cantitãti din moneda tãrii respective, pentru cheltuieli imediate, desi, este mai sigur pentru turisti sã foloseascã cecuri de cãlãtorie sau instrumente de platã asemãnãtoare, în loc sã poarte asupra lor valutã în numerar. Bãncile pot asigura clientilor posibilitatea de a procura majoritatea valutelor tãrilor lumii.

          Bãncile vând monedã strãinã (valutã) la cursuri de schimb competitive si percep un comision, pentru serviciut prestat. Principalii concurenti ai bancilor, în acest domeniu, sunt casele de schimb valutar si agentiile de turism, în special din zonele de destinatie ale cãlãtoriilor de vacantã. Aceste douã tipuri de organizatii trebuie sã-si procure, la rândul lor, monedele destinate schimbului valutar (de obicei acestea cumpãrând valutã de la bãnci).

2.  CECURILE DE CALATORIE

Cecurile de cãlãtorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care cãlãtoresc. Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor si servicilor, în toate tãrile lumi sau pot fi schimbate, oricând, în numerar.

Un cec de cãlãtorie cuprinde promisiunea unei bãnci (sau a unei organizatii cu o reputatie similarã) de a plãti o sumã de bani oricãrei persoane ce posedã fila de cec de la persoana în numele cãreia a fost emis cecul. Cecurile de cãlãtorie se pot procura de la orice bancã. Pânã de curând, majoritatea bãncilor emiteau propriile cecuri de cãlãtorie. În prezent cele mai multe bãnci au încheiat acorduri de a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii internationale de cecuri de cãlãtorii.

3. PLATI PRIVIND DERULAREA CHELTUIELILOR GUVERNAMENTALE

            Bãncile efectueazã plãti si în numele guvernului, în special cele privind finantarea unor proiecte de investitii de stat. Spre exemplu, statul poate finanta, constructia unei noi scoli sau a unui spital. Companiile de constructii vor primi banii aferenti lucrãrilor efectuate si finantate din fondurile statului, prin intermediul bãncilor.

4.  ÎNCASAREA TAXELOR SI AMENZILOR

            Persoanele care trebuie sã plãteascã taxe sau amenzi pot folosi sistemul bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor institutii sau chiar statului.

5.  CONSEMNAREA DE DEPOZITE

La bãnci se pot constitui sume în depozit, cu un rol de garantie, care sunt pãstrate pe perioada solutionãrii unor diferende judiciare sau a altor cauze.

6. SERVICII DE EXECUTOR TESTAMENTAR

Unele bãnci oferã clientilor acest tip de serviciu specializat, legat de mostenirile si proprietãtile clientilor decedati. Bãncile trateazã rezolvarea acestor probleme cu autoritãtilr administrative, în numele si la cererea urmasilor sau a beneficiarilor respectivei proprietãti. Pentru aceste servicii, banca percepe un comision, în functie de valoarea proprietãtii.

7.  CASETE PENTRU PASTRAREA VALORILOR

Clientii unei bãnci pot folosi seifurile acesteia pentru pãstrarea unor valori. Serviciul se numeste casete pentru pãstrarea valorilor, bãncile percepând în schimb un comision.

În baza acestui serviciu, clientii îsi pot lãsa spre pãstrare articole de valoare, cutii închise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o chitantã pentru bunurile lãsate în pãstrare, asumându-si, astfel, rãspunderea asupra acestora.

8.  SEIFURILE

Acest tip de serviciu, la fel ca si casetele de valori, implicã folosirea unor spatii special amenajate care apartin bãncii. Clientului i se pune la dispozitie un seif, accesul la seif fiind sub un dublu control, banca pãstrând o cheie si clientul cealaltã. Accesul la seif poate avea loc oricând în timpul orelor de program ale bãncii, timp în care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente.

9.  BANCA LA DOMICILIU

Aceastã sintagmã este un termen nou, utilizat în practica bancarã contemporanã si se referã la posibilitatea bãncilor de a oferi clientilor serviciul bancar la domiciliu sau prin telefon. Folsind metode electronice, clientii au acces la conturile lor fãrã sã-si pãrãseascã domiciliul. Mai existã alte câteva servici pe care bãncile occidentale le pot oferi clientilor lor.

10.  DEPUNERILE PENTRU O NOAPTE

Aceastã facilitate este oferitã acelor clienti care doresc sã depoziteze fonduri, în timpul când banca este închisã. Cei care apeleazã cel mai des la acest serviciu sunt gestionarii si casierii magazinelor, care doresc sã-si depoziteze,pentru sigurantã, încasãrile zilnice la bancã. În general, sunt douã metode de administrare a depozitului.

Banca poate sã deschidã depozitul în absenta clientului ( dupã verificarea sumelor aduse) si apoi sã crediteze contul clientului. În a doua variantã, clientul adunã banii destinati depozitãrii peste noapte urmând sã-i verse cu regularitate sau la anumite perioade de timp. Pentru astfel de operatiuni, bãncile au spatii special amenajate si, binenteles, percep un comision.

11. EUROCECURILE 

O carte de credit Eurocec permite clientului sã schimbe cecul în numerar, la bãncile afiliate la sistemul Eurocec, din orice tarã din Europa. Avantajul utilizãrii eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de cãlãtorie este dat de faptul cã, în limita unei anumite sume (de exemplu 200 $), clientul nu trbuie sã achite în prealabil contravaloarea acestora. Valoarea cecurilor este debitatã în contul clientului, în momentul transmiterii lor la banca emitentã. Cãrtile de  credit  Eurocec sunt folosite cu sisteme de identificare speciale.

12. ASIGURAREA DE CALATORIE

E bine ca toti cei care cãlãtoresc în strãinãtate sã fie sfãtuiti ca înainte de începerea cãlãtoriei sã fie asigurati pe timpul acesteia, recurgând în acest sens la “ asigurarea de cãlãtorie “. De regulã, bãncile oferã un pachet standard prin care asigurã clientul împotriva principalelor riscuri de cãlãtorie contra plãtii unei prime de asigurare. Principalul risc, acoperit prin aceste asigurãri, este cel privind asistenta medicalã, în putine tãri strãine având acces direct la un tratament de urgentã gratuit.

Asigurarea de cãlãtorie permite rambursarea sumelor cheltuite, desi poate exista o limitã maximã a sumei recuperabile. Tãrile din Uniunea Europeanã au încheiat acorduri reciproce cu privire la asigurarea asistentei medicale.