1
INFLATIA
“ Inflatia este proces de crestere
a nivelului
general al preturilor de consum,
mecanism
care provoaca variatii multiple de
lunga
durata, generalizeaza el insusi cauzele
permanentei
sale si exprima prin majoritatea
cea mai
mare parte a preturilor”.
Termen larg folosit
pretutindeni,
inflatia continua sa ramana insuficient conturata. Procesul
inflationist a
aparut, este unananim acceptat acest punct de vedere, cu mult inainte
ca
stiinta economica. Fiind, anainte de toate un proces monetar,
precizarea
naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe
care le-au
imbracat banii.
Initial s-a manifestat
sub forma
dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest proces
fiind
cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie
monetaro-baneasca .Elementele
definitorii ale acestei inflatii
sunt :separarea continutului nominal al
monedelor metalice (mai mare )de continutul lor real (mai mic);
transformarea
existentei – aur a monedei in aparerenta –aur; aglomerarea circulatiei
cu
monede ieftine fara valoare deplina ; scaderea puterei de cumparare a
monedelor
falsificate.
Inflatia
banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de-a 2-a
forma de inflatie. In perioada formarii
economiei
de piata in Europa, tinerele state au
fost preucupate de lichidarea haosului monetar specific epocii feudale
tarzii,
haos ce atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a actionat pentru sisteme
banesti
stabile si o circulatie monetara sanatoasa ( normala ) acestea
bazandu-se pe
etalonul aur. Cand banii
de hartie inlocuiau realmente aurul monetar,
miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor – aur cu
valoare
deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur.
Corespunzator,
cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care
acesti bani il reprezentau in circaulatie. In
aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de
desfasurare.
Dar, relativ repede,
canalele circulatiei
banesti au inceput sa se aglomereze . Intr-o anumita perioada, acestea
s-a
datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca
banii de
hartie intreceau propria lor masura (daca ei depaseau cantitatea
monedelor de
aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule), acesestia se
discreditau
in fata agentilor economici . Scaderea puterii de cumparare a banilor
aflati in
circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea
atunci
cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea
sensibil pe
care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur (o
cantitate de aur ce era asezata la baza unei unitati banesti)
Prabusirea etalonului
aur a creat
premisele unei noi forme de inflatie –inflatia
banilor de hartie neconvenabil in
aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea
materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurile elemente de
stabilitate si
normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din
increderea populatiei in buna lor
functionare, inflatia
poate sa apara ca un proces ce “iese” din cadrul normalului monetar, ce
pune in
evidenta un excedent de bani.
O asemenea
inflatie face obiectul acestui capitol. Aceasta
delimitare istorica nu inseamna nicidecum ca sarcina noastra se
simplifica foarte mult. Formele pe care le-a cunoscut inflatia banilor
neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general au fost si
sunt
destul de diferite in timp si spatiu. Ele s-au diversificat si mai mult
pe
seama realitatilor din tarile foste socialiste. Ca urmare, problema
naturii
inflatiei ramane actuala si complexa.
Punctele de
vedere cu privire la natura inflatiei.
In
literatura de specialitate se utilizeaza diferite
criterii de delimitare a formelor inflatiei.Din punct de vedere al
intensitatii
intalnim:
-inflatia
moderata caracterizata printr-o crestere
medie anuala a preturilor si serviciilor de 3%-4% care duce la
deprecierea
lenta si progresiva a banilor , fara zguduiri economice
-inflatia
deschisa in care cresterea anuala a
preturilor este intre 5% si 10% si este insotita de cresteri economice
mai
reduse sau chiar stagnari
-inflatia
declarata , in care preturile cresc anual cu
10%-15%
-inflatia
galopanta , in care preturile si tarifele
cresc annual cu mai mult de 15% , provocand mari dezechilibre economice
si
sociale
-hiperinflatia
, forma cea mai periculoasa si excesiva
a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp , antrenand dezechilibre generale in economia
nationala
-dezinflatia
se manifesta prin incetinirea durabila si
autointretinuta a ritmului de crestere a
nivelului general al preturilor
-cresterea
economica neinflationista este o inflatie
moderata insotita de o crestere economica mai mare decat inflatia
-cresterea
economica inflationista releva un ritm
pozitiv de crestere a productiei nationale , insotit de o rata a
inflatiei mai
inalta decat cea a dinamicii economice
-stagflatia
desemneaza acea situatie din economia in
care coexista inflatia cu lipsa de crestere economica
-slumpflatia
sintetizeaza coexistenta inflatiei
galopante cu recesiunea economica
1
Fiind
un fenomen deosebit de complex , inflatia se
poate masura si ilustra prin utilizarea simultana a mai multor inidici
si
indicatori , fiecare din acestia evidentiind o anumita fateta a
inflatiei .Cei
mai importanti sunt:
-diferenta
dintre cererea solvabila si oferta reala de
marfuri ,bunuri si servicii
-indicele
general al preturilor
-indicele
preturilor de consum
-indicele
costului vietii
-scaderea
de cumparare a banilor pe piata interna si
cea externa
-depasirea
de catre masa monetara in circulatie a
produsului national
Exprimarea
absoluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea absoluta
nominala
si cantitatea reala de bunuri si servicii pe care le pot oferi spre
vanzare
agentii economici.
Indiferent
de cauza declansarii inflatiei , desfasurarea ei, perpetuarea si
agravarea
inflatiei are determinari multifactoriale.In conditiile economiei
actuale,
inflatia are la baza factori de ordin economic , monetar socio-politic
, de
natura interna si externa care actioneaza simultan si se influienteaza
reciproc.
Inflatia
monetara
Se
datoreaza introducerii si mentinerii in circulatie
a unei mase monetare excedentare raportata la cantitatea de bunuri si
servicii
de pe piata.Excedentul de masa monetara
poate fi determinat de:
-emisiunea
de moneda
-crearea
de moneda scripturala
-controlul
insuficient al puterii asupra emisiunii de
moneda
-cresterea
vitezei de circulatie a banilor
-scaderea
increderii in moneda nationala
Inflatia
prin cerere este un fenomen de
crestere a pretului provocata de o situatie de dezechilibru intre o
cerere
agregata solvabila prea mare in raport cu oferta agregata la un anumit
pret.In
conditii normale , excesul de cerere stimuleaza marirea productiei.Daca
insa
cresterea volumului cererii nu determina o crestere corespunzatoare a
productiei , a ofertei ,preturile cresc si se manifesta fenomenul
inflational.
Excesul
cererii de consum a populatiei poate constitui , uneori , factorul
principal al
inflatiei.Cresterea cererii de consum a populatiei pote sa provina
dintr-o
utilizare excesiva a economiilor banesti.Ea pote avea ca sursa si
cresterea
excesiva a salariilor , fara o crestere corespunzatoare a productiei
sau a
productivitatii muncii.
O alta
cauza a inflatiei prin cerere este excesul cererii guvernamentale peste
posibilitatile bugetare curente.
Inflatia
prin oferta
Dezechilibrul
inflationist dintre cerere si oferta
este explicat adeseori prin insuficienta ofertei , prin penuria de
bunuri
materiale si servicii pe piata.
Inflatia
prin costuri
Inflatia
prin costuri exprima acea crestere
inflationista a preturilor datorata cresterii elementelor ce intra in
preturi(materii prime , salarii , beneficii).
Consecintele inflatiei sunt examinate prin prisma deprecierii
monetare.
-consecintele
inflatiei sunt receptionate in primul
rand de agentii economici cumparatori
-sub
incidenta inflatiei cad economiile agentilor
economici diminuandulise resursele datorita scaderii puterii de
cumparare a
banilor.
-inflatia
ii dezavantajeaza pe creditori
-in
timpul inflatiei productia scade
-inflatia
elimina o parte din resursele acumulate
-inflatia
pune deacord capacitatile de productie cu
cerintele sociale reale
-inflatia
constituie un factor dezorganizator al
oricarei economii nationale
-descurajeaza
investitiile productive , de lunga
durata
-genereaza
si extinde somajul
-afecteaza
caderea societatii civile
-accentuiaza
deprecierea monedei nationale
Pentru combaterea inflatiei factorii de
decizie trebuie sa aiba in atentie franarea cresterii masei monetare si
a
preturilor , atragerea economiilor banesti si transformarea lor in
capitaluri
active , revalorizarea banilor , reducerea cererii agregate , reducerea
incertitudinilor e.t.c.Succesul presupune inglogarea unor astfel de
masuri in
pachete care sa se completeze cat mai bine pe termen mediu si lung.
Cauzele
inflatiei:
Inflatia contemporana reprezinta un
dezichilibru structurat monetaro-real, care exprima existenta in
circulatie a
unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt
ce antreneaza deprecierea banilor
neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general, ca si
cresterea
durabila si generalizata a preturilor.
In manuale si tratate, cauzele inflatiei sunt analizate pe rand (dupa
principiul caeteris parsibus), fiecare
dintre acestea generand o forma specifica de inflatie. In momentul dat
al
analizei.
Adesea inflatia este explicata doar prin
emisiunea excesiva de semne banesti (inflatia prin moneda). Economistul
american M.Friedman afirma ca inflatia este legata mai ales de oferta
de
moneda, suplimentarea acesteea decurgand din deciziile agentilor
economici
specializati in sensul sporirii activelor lor de (bani de credit).
Un loc aprte ocupa acele conceptii care
considera drept cauza principala (unica) a inflatiei insuficienta
productiei (inflatia
prin oferta ). Sporirea veniturilor, indeosebi a salariatilor, nu-I
compensata printr-o crestere corespunzatoare a productivitatii. Apare,
astfel o
penurie de bunuri materiale si de servicii. Specialistii numesc un
asemenea
dezichilibru inflatie reala.
Cresterea
substantiala a creditului duce relativ repede la dezichilibrul
inflationist, la excesul de crestere nominala pentru bunurile de consum
(inflatie
pe credit). In anumite conditii, profiturile cresc mai incet decat
masa
economiilor disponibile ale inreprindelor. Ca urmare, guvernele cauta
sa
promoveze programe proprii de
investitii, pe seama bugetului.
Evolutia
ratei inflatiei in ROMANIA:
1997: 151,4%
1998:
40,6%
1999:
54,8%
Evolutia
lunara a ratei inflatiei in anul 1998:
-
Ianuarie 4,9%
- Februarie 7,2%
- Martie 3,8%
-
Aprilie 2,7%
- Mai
2,3%
-
Iunie 1,3%
-
Iulie 1,3%
-
August 0,6%
-
Septembrie 2,7%
-
Octombrie 3,9%
-
Noiembrie 1,9%
-
Decembrie 8%
-
Rata
inflatie pe anul 1998: 40,6%
|