Proiect turistic in republica polonia Categoria: Referat Istorie
Descriere: " Drapelul national al Poloniei: doua benzi egale pe orizontala - în
partea superioara culoarea alba, iar în partea inferioara rosu.
Asemanator cu drapelul Indonesiei si al statului Monaco, acestea au însa
culoarea rosie în partea superioara si albul în partea inferioara... |
|
||
|
|
|||
|
1 PROIECT TURISM INTERNAŢIONAL Republica POLONIA Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” – BRAŞOV - 2002 - Polonia în cifre - Harta politică a Europei – • Polonia este stat democratic • Drapelul naţional al Poloniei: două benzi egale pe orizontală - în partea su¬pe¬ri¬-oa¬ră culoarea albă, iar în partea inferioară roşu. Asemănător cu drapelul In¬do¬ne-siei şi al sta¬tului Monaco, acestea au însă culoarea roşie în partea superioară şi albul în partea inferioară. • Preşedinte: Aleksander Kwasniewski • Zi naţională: 3 mai – Ziua Constituţiei (1791) • Capitala: Varşovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori • Populaţia: 39.000.000 locuitori (~10.000.000 trăiesc în afara graniţelor ţării, majoritatea în SUA) rata de creştere ~0,36% rata natalităţii ~13,34%/1000 locuitori rata mortalităţii ~9,23%/1000 locuitori • Divizii administrative: 49 de provincii • Limba naţională: poloneza • Religie: romano-catolici 95%, ortodoxi, protestanţi, alte minorităţi religioase 5% • Moneda: zlot (zl); 1USD=3,50 zl. • Suprafaţă: 312,680 km2, din care 304,510 km2 de uscat • Locaţie: Europa Centrală, în estul Germaniei, la Marea Baltică. • Graniţe: total 3,054 km Rusia 210 km Lituania 103 km Belarus 416 km Ucraina 529 km Slovacia 539 km Cehia 790 km Germania 467 km • Ţărm: 528 km • Clima: temperată, cu ierni friguroase, ceţoase şi cu precipitaţii frecvente; veri blân¬de cu ploi frecvente şi furtuni cu descărcări electrice, un amestec între cli¬ma-tul maritim în vest şi climatul continental în est. În ianuarie, temperatura la Varşovia este în medie de –3°C, iar în luna iulie la 18,6°C. • Relief: majoritară zona de câmpie; munţi – sub 1.500 m înălţime – în sud • Industrii: constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor, extractivă, chimică, co¬n¬¬s¬trucţii navale, sticlei şi ceramicii, alimentară (important exportator de produ¬se din porc), textilă, prelucrării lemnului. • Agricultura: 7% din PIB, 75% din câştiguri provin din fermele particulare, restul de 25% provin de la fermele de stat. Productivitatea rămâne scăzută în com¬pa¬ra-ţie cu standardele europene. Lider european în producţia de secară, rapiţă şi car-tofi. • Ape interioare: 3.997 km râuri navigabile şi canale. • Căi ferate: total 25.528 km, din care 11.496 km electrificată. • Şosele: total 367.000 km din care 235.247 km asfaltaţi • Porturi: Gdansk, Gdynia, Gliwice, Kolobrzeg, Szczecin, Swinoujscie. • Resurse: cărbune, sulf, cupru, gaze naturale, argint, sare Teren arabil: 48% Pajişti şi păşuni: 13% Păduri: 28% Altele 13% • Produsul intern brut: 227 miliarde USD (1998), 5800 USD/cap de locuitor. • Împărţirea etnică: polonezi 98% alte naţionalităţi (ucrainieni, bieloruşi, germani, evrei, slo¬va¬ci, lituanieni) 2% • Structura pe vârste: 0-14 ani 23% 15-64 ani 66% peste 65 ani 11% • Durata medie a vieţii: 68,1 ani bărbaţi; 76,6 ani femei Relieful, fauna, flora şi clima Poloniei Polonia este una dintre cele mai întinse ţări din Europa Centrală. Două treimi din su¬pra¬¬faţa sa, înspre nord, este acoperită de câmpie şi coline (formate din de¬po¬zi¬te gla¬cia¬le). Treimea dinspre sud este alcătuită din dealuri şi munţi: în SV Munţii Su¬deţi. În¬spre est, la graniţa cu Cehia, se ridică M-ţii Carpaţi,iar în continuarea lor Mun¬ţii Bes¬-chizii Apuseni. Cel mai înalt vârf din Polonia este Rysy (2499 m) în Munţii Ta¬tra. Cel mai lung râu este Vistula; traversează pe o lungime de 1069 km întreaga Po¬lo¬nie p⬬nă la Marea Baltică. Râul Odra este cel de-al doilea râu important ca lungime (742 km) al Poloniei şi îşi are îzvoarele în Cehia. Nu există lacuri importante pe te¬ri¬to¬riul Po¬¬loniei, dar în partea de nord sunt câteva lacuri de dimensiuni mai mici de ori¬gi¬ne gla¬¬ciară. Aproximativ un sfert din teritoriu este împădurit, majoritatea fiind aco¬pe¬rit cu ar¬buşti cu frunze necăzătoare, inclusiv pini şi molizi. În categoria copacilor cu fru¬n¬¬ze că-zătoare se înscriu fagii şi stejarii. Speciile de animale întâlnite pe te¬ri¬to¬ri¬ul Po¬¬lo¬niei sunt asemănătoare cu cele din ţările Europei Centrale: căprioare, porci mis¬¬treţi, câteva specii de castori şi elani, alături de marmote, urşi, capre negre, râşi şi lin¬xi, în Carpaţi, iar ca specii de păsări: ierunca, lebăda, cocori. În râuri se în¬tâl¬ne¬sc păs¬trăvi, ştiuci, bibani, ţipari şi plătici. Populatia şi cultura În timpul celui de-al doilea război mondial 6 milioane de oameni (~1/6 din po¬-pulaţie) au decedat, inclusiv aproximativ 3 milioane de evrei exterminaţi în la¬gă¬re¬le din Ger¬ma¬nia. Duoă război, mare parte din populaţia de origine germană a fost ex¬-pulzată, în vre¬me de o parte a ucrainienilor s-au restabilit în URSS. Ca rezultat al emi¬-grării pe sca¬ră largă în sec. XVIII-XIX, numeroşi polonezi trăiesc în afara gra¬ni¬ţe¬lor ţării, în spe¬¬¬cial în SUA. Aproximativ 60% din populaţia Poloniei trăieşte la oraş. Edu¬-caţia în şcoli este obli¬ga¬to¬rie la copiii cu vârste cuprinse între 7-15 ani. Nume sonore în cultura poloneză: Frederic Chopin, Artur Rubinstein, Mikolaj Ko¬¬pernik (Nicolaus Copernicus), Maria Cu¬ri¬e-Sklodowska. Descrierea cererii şi a ofertei turistice Tabel 1. Participarea rezidenţilor polonezi în turism (număr de turişti - milioane) Tipul excursiei 1998 1999 2000 Vacanţe interne 11,4 11,2 10,6 Sejur scurt 11,9 13,1 11,5 Excursii în străinătate 3,7 4,2 4,5 Alte tipuri de excursii 18,8 19,5 18,6 Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia Numărul polonezilor rezidenţi în Polonia care şi-au petrecut vacanţele pe te¬ri¬to-riul ţării lor în 1999 a scăzut cu 1,72% faţă de anul de reper 1998, scăderea fiind şi mai mar¬cantă în 2000, faţă de acelaşi an de reper, cu 7,02%. O creştere s-a con¬s¬ta-tat în 1999 faţă de 1998 în ceea ce priveşte numărul tu¬riş¬tilor re¬¬zidenţi care şi-au pe-trecut sejururi scurte în Polonia, acesta crescând cu 10,8%, creş¬tere urmată în 2000 de o scădere cu 12,2% faţă de 1999 şi cu 3,36% fa¬ţă de 1998. Evoluţia po¬zi¬ti¬vă constantă s-a constatat şi în cazul excursiilor în afara gra¬ni¬ţe¬lor ţă¬rii a rezidenţilor în perioada 1998-2000. Astfel, în 1999 s-a înregistrat o creş¬te¬re cu 13,5% faţă de anul 1998 şi cu 21,62% în 2000 faţă de acelaşi an de reper, 1998. În ceea ce pri¬veş¬te categoria mai vastă a altor tipuri de excursii, anul 1999 a în¬¬re¬¬gis¬trat o creştere cu 3,72% faţă de anul precedent, dar creşterea a fost urmată de o scădere cu 1,06% în 2000. Tabel 2. Participarea rezidenţilor polonezi la vacanţe interne pe grupe de vârste (%) Grupa de vârstă 1998 1999 % (1999/1998) 2000 % (2000/1999) 16 – 24 ani 60 50 - 16,6 46 - 8 25 – 34 ani 35 42 + 20 38 - 9,52 35 – 44 ani 39 36 - 7,69 32 - 11,11 45 – 54 ani 34 32 - 5,88 32 - 55 – 64 ani 24 26 + 8,33 27 + 3,84 peste 65 ani 21 22 + 4,76 23 + 4,55 Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia În perioada 1998-2000 s-a înregistrat o scădere permanentă a participării la turism a turiştilor cu vârste cuprinse între 16-22 ani şi o evoluţie alternativă a celor cu vârste între 25-34 ani. Participarea turiştilor cu vârste între 45 şi 55 ani au cunoscut iniţial o scădere în 1999 faţă de 1998 (cu 5,88%), aceasta rămânând constantă şi în 2000. Creşteri au cunoscut turiştii cu vârste peste 55 de ani, în medie cu 6,55% în 1999 şi cu 4,19% în 2000. Tabel 3. Sosiri de turişti rezidenţi polonezi în toate tipurile de destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi (număr de turişti) Unităţi de cazare 1998 1999 % (1999/1998) 2000 % (2000/1999) Hoteluri 8.489 6.020 -29,1 26.980 +348,1 Hoteluri 328.159 368.070 +12,16 314.483 -14,56 Hoteluri 1.832.393 1.332.796 -27,26 1.824.033 +36,85 Hoteluri 1.148.861 933.160 -18,78 1.154.314 +23,7 Hoteluri 876.128 551.719 - 37,02 666.730 +20,85 Moteluri 341.773 254.257 -25,6 275.866 +8,5 Centre de vacanţă 2.028.263 1.763.821 -13,03 1.799.444 +2,01 Internate şcolare 185.976 165.461 -11,03 168.510 +1,84 Vile/case de vacanţă închiriate 668.150 530.517 -20,6 162.854 -69,30 Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente Anul 1999, comparativ cu anul anterior, 1998, a cunoscut în medie o scădere a numărului de sosiri de turişti polonezi în toate tipurile de destinaţii turistice (ex¬cep¬t⬬¬nd hotelurile de patru stele care au înregistrat o creştere de 12,16% a acestora), în¬¬să anul următor, 2000 a înregistrat o creştere în toate tipurile de destinaţii tu¬ris¬ti¬ce, pe tipuri de unităţi. O creştere consistentă în anul 2000, de 348,1% a re¬pre¬zen¬ta¬¬¬t-o numărul de turişti polonezi cazaţi în hotelurile de cinci stele. O scădere con¬s¬ta¬n¬¬¬tă a fost constatată în cazul cazărilor la vile/case de vacanţă închiriate. Tabel 4. Înnoptări ale turiştilor rezidenţi în toate tipurile de destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi (număr de turişti) Unităţi de cazare 1998 1999 % (1999/1998) 2000 % (2000/1999) Hoteluri 12.526 8.792 -29,81 12.417 +41,23 Hoteluri 523.914 484.225 -0,92 492.349 +1,67 Hoteluri 3.138.365 2.312.726 -26,31 2.832.459 +22,5 Hoteluri 2.067.703 1.645.401 -20,42 2.003.562 +21,76 Hoteluri 1.843.489 1.236.411 -32,93 1.700.273 +37,5 Moteluri 527.608 356.046 -32,5 392.004 +10,09 Centre de vacanţă 15.743.647 13.203.239 -16,14 13.497.382 +2,23 Internate şcolare 2.454.421 1.909.753 -22,19 2.121.394 +11,08 Vile/case de vacanţă închiriate 3.487.651 2.291.255 -34,30 2.987.100 +30,36 Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente Tendinţa de scădere s-a înregistrat şi în cazul înnoptărilor turiştilor rezidenţi în toa¬te tipurile de destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi, în 1999 comparativ cu anul 1998, însă media înnoptările acestora a acresut în anul 2000 comparativ cu anul an¬te-rior, cea mai mare creştere (+41,23%) fiind înregistrată tot în cazul hotelurilor de cinci stele. Calculul coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare: Nr. înnoptări turist CUC = ---------------------------------- x 100 % Nr. locuri disp. x 365 zile CUC1998 = 37,53% CUC1999 = 18,91% CUC2000 = 18,93% Tabel 5. Sosiri ale turiştilor non-rezidenţi în toate tipurile de destinaţii turistice, pe luni şi trimestre (număr turişti) 1998 1999 % (1999/1998) 2000 % (2000/1999) TOTAL 3.561.797 2.574.151 -27,72 3.117.146 +21,09 Primul trim. 642.993 520.248 -19,08 450.989 -13,31 Ianuarie 184.948 153.108 -17,22 131.329 -14,22 Februarie 195.345 150.200 -23,11 136.447 -9,15 Martie 262.700 216.940 -17,41 183.213 -15,54 Al doilea trim. 1.050.485 925.020 -11,94 935.605 +1,14 Aprilie 285.761 232.744 -18,55 236.737 +1,72 Mai 372.217 335.129 -9,96 339.403 +1,28 Iunie 392.507 357.147 -9 366.465 +2,61 Al treilea trim. 1.213.473 1.128.883 -6,97 1.143.311 +1,28 Iulie 416.022 388.338 -6,65 397.970 +2,48 August 457.730 402.657 -12,03 398.543 -1,02 Septembrie 339.721 337.888 -0,54 346.798 +2,63 Al patrulea trim. 654.846 0 - 587.241 - Octombrie 286.751 . - 258.166 - Noiembrie 202.048 . - 180.625 - Decembrie 166.047 . - 148.450 - Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente Lipsă: al patrulea trimestru din 1999 1 Cel mai important număr de sosiri în Polonia ale turiştilor non-rezidenţi s-a în-re¬¬gistrat, cum era de aşteptat, în trimestrul am treilea în toţi cei trei ani studiaţi, lu¬na în care aceştia au fost cei mai numeroşi fiind august. Anul 1999 a cunoscut o scădere vizibilă a numărului turiştilor non-rezidenţi in-traţi în Polonia, pentru ca anul următor, 2000, să cunoască o creştere începând cu tri-mestrul al doilea. Calculul coeficientului de intensitate a traficului turistic/trimestru - se calculează ca raport între sosirile de turişti din momentele de maxim şi sosirile de turişti din momentele de minim. TM Cit = ------ Tm Pentru 1998: Cit = 1.213.473/642.993 = 1,88 Pentru 1999: Cit = 1.128.883/520.248 = 2,16 Pentru 2000: Cit = 1.143.311/450.989 = 2,53 Tabel 6. Sosiri ale turiştilor non-rezidenţi în toate tipurile de unităţi turistice, pe ţări în anul 2000 (număr turişti) TOTAL HOTELURI Alte unităţi de cazare Germania 1.050.520 846.184 204.336 Ucraina 207.552 89.316 118.236 USA 184.538 166.666 17.872 Marea Britanie 177.181 152.063 25.118 Franţa 124.816 100.798 24.018 Rusia 121.381 83.191 38.190 Italia 109.726 93.119 16.607 Suedia 97.938 84.869 13.069 Israel 92.857 86.734 6.123 Olanda 90.952 67.271 23.681 Danemarca 86.772 70.604 16.168 Lituania 54.249 30.051 24.198 Austria 49.711 42.799 6.912 Rep. Cehia 45.944 31.066 14.878 Belgia 40.312 32.727 7.585 Norvegia 40.087 35.104 4.983 Elveţia 35.191 32.181 3.010 Finlanda 34.595 29.603 4.992 Spania 33.016 28.131 4.885 Japonia 30.631 27.466 3.165 Ungaria 26.177 15.879 10.298 Estonia 21.082 6.146 14.936 Canada 17.666 14.268 3.398 Slovacia 17.620 11.132 6.488 ROMÂNIA 13.236 7.240 5.996 Moldova 11.238 5.059 6.179 Bulgaria 9.298 6.220 3.078 Australia 9.091 5.910 3.181 Portugalia 8.113 7.458 655 Irlanda 7.827 5.763 2.064 Grecia 6.043 5.310 733 Altele 159.097 137.358 21.739 Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente Cel mai mare pondere de sosiri în Polonia, în anul 2000, a fost reprezentată de turiştii de naţionalitate germană (1.050.520 persoane), aceştia fiind cazaţi în ma¬re parte (80,5%) în hoteluri de una sau mai multe stele. Turiştii de naţionalitate gre¬a¬¬că au intrat în număr relativ mic (6.043) în Polonia în anul 2000. Majoritatea tu¬riş¬ti¬lor ucrainieni (56,9%) şi estonieni (70,82%) sosiţi în anul 2000 în Polonia au pre¬ferat alte forme de cazare decât hotelurile. Numărul turiştilor români intraţi în Polonia în anul 2000 a fost de 13.236. Calculul duratei medii a sejurului: Nr. înnoptări turist Durata medie a sejurului = ---------------------------- zile Nr. total al turiştilor Tabel 7. Durata medie a sejurului (zile): 1998 1999 2000 Nr. înnoptări turist 29.799.324 23.447.848 26.038.940 Nr. total turişti 10.979.989 8.261.052 8.905.018 Dms [zile] 2,71 2,83 2,92 Calculul indicatorului densităţii turistice: a. în raport de populaţie: Nr. turişti dp = ---------------------- % populaţia totală b. în raport de suprafaţă Nr. turişti dt = ---------------------- km2 suprafaţa totală Tabel 8. Calculul indicatorului densităţii turistice în raport cu populaţia şi cu su¬pra¬fa¬ţa Poloniei: 1998 1999 2000 Nr. total turişti 10.979.989 8.261.052 8.905.018 Populaţia Poloniei 39.000.000 39.000.000 39.000.000 Suprafaţa Poloniei 312.680 312.680 312.680 dp [loc] 0,2815 0,2118 0,2283 dt [km2] 0,3511 0,2642 0,2847 Tabel 9. Sosiri în Polonia în funcţie de căile de acces pe care s-a trecut gra¬ni¬ţa: (mii de turişti) 1998 1999 2000 TOTAL 88.592 89.118 84.515 Şosea/auto 84.186 83.891 78.638 Cale ferată/tren 1.821 2.502 2.952 Pe apă/nave 1.574 1.656 1.765 Cale aeriană/aeronave 1.011 1.069 1.161 Sursa: catalogul anual “Tourism in 2000”, Oficiul Central de Statistică Potrivit datelor din tabelul 9, majoritatea turiştilor (94,08%) au sosit în Po¬lo¬ni¬a cu au¬tomobilele (pe şosele). Tabel 10. Turism receptor şi turism emiţător în perioada 1998–2000, pe luni, în ca¬zul Poloniei (milioane de turişti înregistraţi la graniţă) PLECĂRI SOSIRI 1998 1999 2000 1998 1999 2000 Ianuarie 3.308 3.212 3.680 5.562 5.311 5.744 Februarie 3.516 2.949 3.874 5.911 4.951 6.268 Martie 3.545 3.701 3.996 7.116 6.856 7.073 Aprilie 3.782 3.764 4.664 7.351 6.706 7.496 Mai 4.210 4.473 4.740 7.786 7.479 7.119 Iunie 4.232 4.890 4.907 7.385 7.305 7.156 Iulie 5.530 6.711 6.642 8.768 9.090 8.627 August 5.772 7.989 6.814 8.891 9.328 8.303 Septembrie 4.275 4.775 4.644 7.550 8.090 6.927 Octombrie 3.857 4.307 4.300 8.368 8.736 7.290 Noiembrie 3.616 4.138 3.946 7.164 7.562 6.269 Decembrie 3.687 4.186 4.473 6.741 7.704 6.243 TOTAL 49,3 55,1 56,7 88,6 89,1 84,5 Sursa: Biroul Statistic Central; Oficiul vamal. Tabelul 11. Oferta de cazare în Polonia, toate tipurile de unităţi de cazare 1998 1999 2000 Total în hoteluri 911 906 903 Hoteluri 3 1 1 Hoteluri 31 35 36 Hoteluri 305 331 339 Hoteluri 247 263 281 Hoteluri 326 276 258 Moteluri 135 130 128 Internate şcolare 289 266 261 Vile/case de vacanţă închiriate 4.943 4.490 4612 Agroturism 608 755 936 Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente Tabelul 12. Număr de paturi – toate tipurile de unităţi de cazare 1998 1999 2000 Total în hoteluri 90.178 91.853 91.853 Hoteluri 621 523 614 Hoteluri 9.747 11.270 13.002 Hoteluri 39.511 40.674 42.614 Hoteluri 19.982 22.015 24.075 Hoteluri 20.938 17.371 19.640 Moteluri 6.619 5.842 6.199 Pensiuni in staţiuni balneo-climaterice 23.792 22.590 24.739 Cabane montane şi refugii 5.168 4.326 6.004 Internate şcolare 43.460 36.116 39.015 Agroturism 5.509 7.172 9.042 Altele, neclasificate 48.777 79.991 100.056 Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente În ceea ce priveşte numărul de paturi, în toate tipurile de unităţi de cazare din tu¬ris¬mul polonez, acesta a fost în permanentă creştere în intervalul 1998-2000, o scă-dere fiind înregistrată în 1999 la numărul de locuri din hotelurile cu cinci stele, pro-vocată fiind de reducerea numărului hotelurilor de cinci stele de la trei la unul singur. Potentialul turistic al Poloniei Încă din cele mai vechi timpuri ale istoriei Poloniei, Castelul Wawel, din Cra¬co-via, a fost centrul puterii eclesiastice. Iniţial a fost ridicată catedrala, apoi Castelul Wa-wel a funcţionat ca reşedinţă a regilor poloni de la mijlocul secolului XI până la sfârşitul secolului al XVII-lea. Structura actuală cuprinde considerabile amprente ale sti¬lului gotic, cu toate că cea mai mare parte a actualei sale forme a dobândit-o în pe-rioada 1504-1535, în timpul conducerii regilor Alexandru (1501-1506) şi Sigis¬mu¬nd I cel Bătrân (1506-1548). Construcţia castelului a fost începută de Maestrul Eber¬ha¬rd Rosemberger – responsabil pentru actuala formă a construcţiei – şi Francesco Flo¬-rentinul, care a avut responsabilitatea creării decoraţiunilor şi galeriilor cu arcade. Munca lor a fost continuată de Maestrul Benedikt şi un alt florentin, Bar¬to¬lo¬me¬o Berrecci. Aceşti artişti au creat, împreună, unul dintre cele mai impresionante mo¬-numente renascentiste din Europa. În timpul celui de-al doilea război mondial, Castelul Wawel a fost locuit de că¬tre autorităţile ocupante ale Guvernului Central şi reşedinţă a lui Hans Frank. Imediat du¬¬¬¬pă eliberarea ţării, muzeul a fost redeschis, în mare parte acesta păstrându-se pâ¬nă astăzi. În anul 1992 castelul şi o parte a catedralei au suportat importante pro¬ce¬se de restaurare şi conservare, încheiate în anul 2000. Polonia beneficiază de un număr mare de castele medievale, o bază de sus¬ţi-ne¬¬¬re a turismului, şi implicit a economiei poloneze, acestea atrăgând un număr im¬pr¬e¬¬-sionant de turişti anual. Bibliografie www.intur.com.pl/itenglish/users.htm www.intur.com.pl/itenglish/current.htm www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
