Decebal - regele dacilor Categoria: Referat Istorie
Descriere: In vara anului 87 o armata de 6 legiuni, secondata de numeroase unitati
auxiliare si comandata de prefectul pretoriului Cornelius Fuscus,
traverseaza Dunarea. Intr-un defileu Decebal suprinde intr-o capcana
fortele romane, in lupta cazand insusi comandantul roman, prizonieri,
trofee si stindardul legiunii a V-a Alaude sunt duse de Decebal in
Muntii Orastie... |
|
||
|
|
|||
|
1 Decebal –regele dacilor Decebal, rege dac (87-106), organizatorul si conducatorul a doua razboaie de aparare impotriva expansiunii romane. Inzestrat cu mari insusiri militare si politice, a repurtat cateva victorii asupra romanilor. Abil diplomat, a incheiat cu Domitian, dupa victoria romanilor de la Tapae, o pace favorabila dacilor (89), dar n-a incetat sa se pregateasca in vederea unui nou razboi cu romanii, pe care-l prevedea. A intarit armata, a fortificat cetatile si a incercat sa coalizeze impotriva romanilor toate popoarele vecine, la fel de amenintate. Al doilea razboi cu romanii a inceput in 101. Desi s-a aparat eroic, poporul dac a fost supus (in cele doua campanii de la 101-102 si 105-106), iar Decebal s-a sinucis pentru a evita umilinta captivitatii. In stanga se afla portretul lui Decebal sculptat pe Columna lui Traian. Columna, inaugurata in Forul lui Traian la Roma, la 12 mai 113, cuprinde 155 scene, cu 2500 figuri, fiind o cronica a razboaielor daco-romane din anii 101-102 si 105-106 e.n. Ne place sa spunem, cu mandrie, ca noi romanii, avem doi mari stramosi: Traian si Decebal. Regele Decebal s-a nascut intre anii 55 si 60 (d.H.), era fiu al lui Scorillo, pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa existand o dovada scrisa: textul (in limba daca) “DECEBALUS PER SCORILLO”. Talentul militar al tanarului dac l-a ridicat destul de repede pe Decebal in fruntea armatei, iar cand unchiul sau Duras - Diurpaneus a devenit prea batran pentru a mai fi rege, i-a cedat nepotului sau locul din fruntea poporului geto-dac. El ocupa tronul Daciei intr-un moment in care tendintele expansioniste ale Imperiului Roman, care-si stabilise durabil frontiera pe linia Dunarii, se accentuau rapid. Era anul 87 (d.H.), cand imparatul roman Domitian pornise o ofensiva impotriva Daciei, iar getii aveau nevoie de un conducator tanar, neinfricat si inteligent. Acesta s-a dovedit a fi Decebal. De altfel, intreaga s-a domnie a fost la fel de zbuciumata, trebuind sa isi conduca de nenumarate ori armata in luptele cu legiunile romane atacatoare. Dupa ultimile cercetari numele de Decebal ar fi un supranume, care inseamna potrivit lingvistilor CEL VITEAZ, ca urmare a vitejiei demonstrate in lupta, numele sau real fiind DIURPANEU. Daca despre Traian, imparatul roman se cunosc mult mai multe lucruri, Imperiul Roman atingand in timpul domniei sale cea mai mare intindere, viteazul rege dac Decebal nu a fost atat de glorificat in cronici, desi este una dintre marile personalitati istorice ale acelor timpuri si ale acestor meleaguri. Totusi, o exceptionala descriere i-a fost facuta de catre istoricul grec Dio Cassius: “ Decebal era priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere, caracteristici care au facut din el un dusman de temut al romanilor ." Din primul an de domnie Decebal este confruntat cu o situatie dificila. In urma expeditiei dace din iarna anului 85/86 in sudul Dunarii, Roma organizeaza prima campanie in inima Daciei. In vara anului 87 o armata de 6 legiuni, secondata de numeroase unitati auxiliare si comandata de prefectul pretoriului Cornelius Fuscus, traverseaza Dunarea. Intr-un defileu Decebal suprinde intr-o capcana fortele romane, in lupta cazand insusi comandantul roman, prizonieri, trofee si stindardul legiunii a V-a Alaude sunt duse de Decebal in Muntii Orastie. Stralucita victorie ii ofera lui Decebal un ragaz de un an, timp in care neobositul rege incheie aliante cu popoarele de la hotarele Daciei, cu sarmantii, iazigi si roxolani, cu marcomanii si quazii germanici. La un an de la infrangerea lui Fuscus, Decebal trebuie sa faca fata unei noi ofensive romane. Imparatul Domitian, numeste un fruntea legiunilor pe guvernatorul Tettius Iulianus. Patrunzand in Dacia prin Banat, Iulianus este intampinat de Decebal, confruntarea indarjita ce se incheie cu victoria romana. Dar dificultatile intampinate de armata romana in Pannonia in lupta cu quazii si marcomanii, care-l sprijinisera pe regele dac, il determina pe Domitian sa accepte ofertele de pace facute de Decebal. Se incheie astfel in anul 89 o pace de compromis intre Imperiul Roman si Regatul Dac, in schimbul unor subsidii in bani, ingineri si instructori militari, Decebal se recunoaste rege clientelar, continuand in urmatorii 12 ani de pace sa-si consolideze puterea si statul. Procesul de centralizare a statului dac este accelerat, armata este echipata si instruita, se initiaza un vast program de constructii civile si militare, soli incearca sa stabileasca relatii cu popoarele si statele inamice Romei. Decebal - Dio Cassius descriindu-l pe Decebal spune: "Era priceput în ale războiului si iscusit la fapta; stiind cand sa navaleasca si cand sa se retraga la timp, mester in a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere;... Regele Decebal s-a nascut intre anii 55-60 en, fiu al regelui Scorilo, urmând la tron (în anul 87), după normele succesiunii agnatice(unchiul său Duras). Ultimul rege dac are parte de cele mai multe izvoare atât scrise cât şi arheologice. După moartea lui Duras, Decebal devine regele dacilor. Diurpaneus, numele său adevărat, este în fruntea Daciei din anul 87 pănâ în anul 106. Politica lui internă a fost de a construi cât mai multe cetăţi de apărare în jurul sediului central al puterii dacice, Sarmizegetusa. Altă preocupare a fost cea de a-şi întări armata. Aceste măsuri au fost luate în vederea unor viitoare războaie cu romanii. După cum a intuit Decebal, Domiţian trimite o campanie romană în Dacia în anul 87. Această campanie condusă de generalul Cornelius Fuscus eşuează, ea încheiându-se cu victoria dacilor. Mai mult de atât dacii capturează armele ăi steagurile romane şi numeroşi ostatici romani. Însă Imperiul Roman nu cedează şi trimite o altă campanie în anul 88 în Dacia condusă de Tettius Iulianus sfârşită cu victoria romanilor. După aceste două campanii în anul 89 se încheie pacea între Domiţian şi Decebal. Condiţiile păcii au fost ca dacii să nu mai atace provincii romane, să nu se mai alieze cu duşmanii romanilor, să le returneze romanilor steagurile, armele şi prizonierii romani. În schimb dacii primeau bani, arme, constructori şi meşteri din partea romanilor periodic. Astfel Decebal devine ,,client’’ al Imperiului Roman şi face din această pace o pace avantajoasă dacilor. În anul 96 Domiţian moare şi la tron urcă tatăl lui Traian. După 2 ani Traian moşteneşte tronul şi hotărăşte să se răzbune pe statul dac. Aceasta consideră pacea din anul 89 o pace ruşinoasă pentru poporul romanşi înceteayă să mai furnizeze dacilor arme şi bani. El urmăreşte cucerirea Daciei din următoarele cauze: bogăţiile Daciei; pericolul pe care îl reprezintă Dacia pentru provinciile romane; dorinţa lui de a-şi mări teritoriul. În anul 101 începe primul război daco-roman încheiat în 102 cu victoria romanilor. Tot în acest an Deceebal semnează un tratat de pace cu Traian ale cărui condiţii sunt ca Decebal să nu mai construiască cetăţi de apărare şi să dărâme zidurile cetăţilor existente, să cedeze unele teritorii din Dacia romanilor, să nu mai încheie tratate de alianţă împotriva Imperiului Roman. Aceste condiţii făceau ca statul dac să fie vulnerabil împotriva unui atac. Decebal realizează acest lucru şi nu respectă nici o condiţie a păcii, el construind cât mai multe cetăţi în zona Munţilor Orăştie. În anul 103 începe construcţia podului peste Dunăre de către Apolodor din Damasc la Drobeta. Al doilea război daco-roman începe în anul 105 şi se sfârşeşte în anul 106 cu înfrângerea dacilor. În urma războiului cetăţile dacice sunt distruse, Sarmizegetusa este incendiată, Dacia devine provincie romană, iar Imperiul Roman îţi îmbunătăţeşte economia. Dacia a fost desfiinţată, însă nu toţi dacii au fost cuceriţi; triburi de daci liberi existau în nordul şi estul provincieiViata lui Decebal - În iureşul bătăliei, deciziile nu sunt luate întotdeauna doar de cäpeteniile oştilor. Nu numai ofiţeri, dar chiar şi grade inferioare, soldatii de rând vroiau să-şi arate bravura şi sä se prezinte în faţa căpeteniilor lor cu un trofeu oarecare. Unul dintre aceste trofee a fost însusi capul generalului Oppius Sabinus. Viata lui Decebal - Înfrângerea Romanilor a fost cruntă şi vestea a zburat la Roma cu viteza fulgerului. Soldaţii romani au început să fie bântuiţi de spaimă, ceea ce era extrem de periculos pentru moralul celorlalte armate. Era de aşteptat ca lucrurile să nu se oprească aici. În aceste împrejurări, înşişi Dacii se preocupau de urmările posibile ale victoriei lor. De aceea, în loc ca regele Duras să se gândească la un triumf, după moda generalilor romani, el şi-a făcut un examen de conştiinţă şi şi-a spus că, la vârsta înaintatä la care ajunsese, după optsprezece ani de domnie, îi va fi greu să mai facă faţă altor confruntäri de acest fel. Romanii realizaseră cu multă abilitate „încercuirea politică şi militară" a Daciei, căci, în vest, Iazigii aflaţi în solda imperiului, au devenit apoi aliatii Romei. 1 În răsărit, Geţia Minor era în întregime în mâinile Romanilor iar în nordul Pontului Euxin, regatul bosporan îl stăpâneau tot ei, moştenindu-l după eliminarea lui Mitridate Eupator. Dacii erau conştienţi de greaua lor situaţie şi de aceea regele Duras a socotit că sosise momentul să cedeze tronul unui rege tânăr, dotat cu calităţi politice, diplomatice şi îndeosebi militare. Acesta era Decebal, nepotul său. Vremurile tulburi n-au îngăduit, la sfârşitul anului 86, ca succesiunea la tron să fie însotită de manifestări şi serbări fastuoase. Probabil că au existat ceremonii simple, ca cele ce se fac pe câmpul de luptă, când comanda se trece unui alt şef militar. Nu este exclus ca însăşi armata să-l fi aclamat, după moda romană, câci comunicările în tot spaţiul tracic erau intense şi obiceiurile treceau lesne dintr-o tabărä în alta.Acest lucru este plauzibil avind in vedere reputatia capatata de tinarul rege in luptele din sudul Dunării. Armata romană obişnuia sa aclame şi să hotărască asupra noilor comandanţi, uneori chiar pe câmpul de bătălie, unde virtuţile acestora erau j udecate cu severitate. Frontierele fiind permeabile, obişnuintele se împrumutau. Desigur, Marele Sfat al ţării se întrunise la Sarmizegetusa, aducând mulţumirile cuvenite lui Duras. pentru că fusese un rege bun şi, în timpul său, nu se manifestaseră rebeliuni şi sciziuni de seama. Dimpotrivă, curajul arătat la o vârstă înaintată, prin purtarea unui razboi preventiv, după cum o cereau circurnstanţele politice şi momentul, i-au creat o aureolă binemeritată. Asupra investiturii şi proclamării noului ,.rege al regilor Daci" n-au fost discuţii, adunarea nobililor votându-l îu unanimitate. Era eroul zilei, întors victorios de pe câmpul de luptă, ca general al oştiIor dace. Nimeni altul mai bine ca dânsul nu putea să devină urmaşul regelui Duras, cu atät mai mult cu cât Decebal era principe mostenitor. In tradiţia traco-dacică, regele era ales pe viaţă si nu întotdeauna fiul celui precedent putea (sau trebuia) să fie ales succesor. El însă avea merite personale, dovedite în luptă, chiar în preajma succesiunii atât de bine chibzuite de unchiul său. N-a avut şi nu era cazul să se vorbească despre alţi candidaţi la suprema comandă a regatului, care se restrângea tot, mai mult sub încleştarea romană. Decebal NUMELE Ultmiul rege dac are parte de cele mai multe izvoare atat scrise cat si arheologice. Se accepta unanim numele DECEBAL desi in cele mai multe izvoare latine apare sub forma DECEBALI iar pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa Regia se poate citi textul in limba daca:"DECEBALUS PER SCORILO" ceea ce inseamna "Decebal fiul lui Scorilo". Asadar este posibil ca adevaratul nume al regelui dac sa fie DECEBALUS. DOMNIA Regele Decebal s-a nascut intre anii 55-60 d.Hr., ca fiu al regelui dac Scorilo. Talentul sau militar il ridica in scurt timp in fruntea armatei iar cand unchiul sau Duras-Diurpaneus ajunge prea batran ii ia locul bine meritat in fruntea poporului geto-dac in anul 87 d.Hr, cu ocazia ofensivei imparatului roman Domitian. Zbuciumata domnie a regelui dac dureaza pana in anul 106 cand desi este invins nu este ingenuncheat, el curmandu-si viata pentru nu a ajunge viu in mainile dusmanilor sai. CAPITALA Capitala statului dac aflat sub conducerea regelui Decebal era cu certitudine Sarmizegetusa Regia. Acum o capitala in adevaratul sens al cuvantului, mostenirea lasata de Burebista este un oras mult mai complex, inconjurat acum si de o asezare civila complexa. POLITICA INTERNA Putine izvoare s-au pastrat din multele si bine documentatele scrieri care au existat lucru stiut cu certitudine semnate de scriitori care au vizitat Dacia. Dar cele care au ajuns pana la noi, sunt suficiente pentru a realiza tabloul politicii interne dusa de regele Decebal. Pe plan militar isi dezvolta armata, acum adaptata insa la iminentul pericol roman. Pentru aceasta, numeste responsabili cu oastea, o doteaza cu arme noi de tip roman, aducand mesteri latini, primind dezertori din armata romana, studiaza modelul armatei adverse; Pe plan social este de mentionat stratificarea mai pregnanta si mai complexa a păturilor sociale, cu aparatele administrativ, judiciar, religios aferente; Pe plan administrativ construieste un aparat de stat care contine prefecti pentru fiecare ramura economica, la fel si in industrie, detine o cancelarie competenta, aparatul judiciar este mai bine gandit decat cele anterioare aparatul religios se mentine in forma cunoscuta de conducere duală (rege si preot), in plus invatamantul prezinta o dezvoltare mai accentuata in aceasta perioada; Pe plan economic canalizeaza negotul, spre deosebire de perioada Burebista, pe directia Dacia-Imperiul Roman (arheologia confirma cantitatea foarte mare de produse importate iar izvoarele scrise cea exportata), agricultura se mentine la cote superioare cu aceleasi maxime la cereale, ovine si produse apicole. Industria metalifera, fie ca e vorba de metale ferose pentru arme (pentru dotarea puternicei armate), fie ca e vorba de metale pretioase (care ajung sa ia forma numeroaselor podoabe descoperite sau care ajung in visteria regala destul de mare pentru a scoate din impasul financiar Imperiul Roman), prezinta o dezvoltare fara precedent; Pe plan religios construieste noi si magnifice sanctuare in incinta sacra a capitalei ceea ce demonstreaza rolul important pe care il avea religia in societatea dacică, si importanta pe care i-o acordau atat regele cat si viceregele-preot, Vezina. POLITICA EXTERNA Caracteristica principala a politicii externe dusa de regele Decebal este imbinarea cu ingeniozitate a actiunilor militare si a celor diplomatice atât cu adversarii cat si cu aliatii.In anul 87 d.Hr. in urma unei solii batjocoritoare, imparatul Domitian il trimite pe generalul Fuscus sa atace Dacia, acesta fiind insa distrus la Turnu Rosu. Ofensiva este reluata de romani in anul 88 d.Hr. sub conducerea lui Tettius Iulianus. Apriga batalie de la Tapae ii scoate oficial pe romani invingatori (aici se desfasoara episodul in care Vezina scapa de pe front prefacandu-se mort). Domitian nu fructifica avantajul si pleaca sa ii pedepseasca pe cvazi dar actiunea se termina rău pentru romani care vor fi nevoiti sa cadă la pace cu dacii. Această pace din anul 89 pare a avea termeni buni pentru romani, Domitian premiaza soldatii romani, este aclamat ca invingator si totusi ani de zile aceasta pace este privita la Roma ca una rusinoasa pentru romani din pricina ca Imperiul va cumpara cu bani grei linistea de la sudul Dunarii. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
