Societatea romaneasca in perioada interbelica Categoria: Referat Istorie
Descriere: În perioada interbelica - 1918-1938 - România a traversat mai multe
etape: a) 1919 1922 - etapa caracterizata prin resimtirea distrugerilor
provocate de Primul Razboi Mondial; b) 1922-1928 - perioada dezvoltarii
relative, când România îsi reface potentialul economic, productia
industriala si agrara creste treptat si se încheie procesul de unificare
în plan politic si economic;... |
|
||
|
|
|||
|
1 Societatea romaneasca in perioada interbelica Īn perioada interbelica - 1918-1938 - Romānia a traversat mai multe etape: a) 1919 1922 - etapa caracterizata prin resimtirea distrugerilor provocate de Primul Razboi Mondial; b) 1922-1928 - perioada dezvoltarii relative, cānd Romānia īsi reface potentialul economic, productia industriala si agrara creste treptat si se īncheie procesul de unificare īn plan politic si economic; c) 1929-1933 - marea criza economica caracterizata prin inflatie, somaj, pauperizare; d) 1934-1938 - perioada relansarii economice a Romāniei datorita politicii protectioniste si a interventiei statului īn economie. In perioada intebelica minoritatilor li s-au asigurat drepturi egale cu ale populatiei majoritare, drepturi consfiintite prin decretele-lege din 1918, 1919, prin Constitutia din 1923, Legea Invatamantului 1924 si 1928 si prin Legea Electorala 1926. Pentru integrarea si solutionarea problemei minoritatilor nationale, imediat dupa Primul Razboi Mondial īn Romānia s-a infiintat un subsecretariat de stat pentru minoritati. De asemenea, Romānia a acceptat tratatul minoritatilor incheiat la Paris īn timpul Conferintei de Pace. Īn solutionarea problemelor minoritatilor, guvernele Romaniei din perioada interbelica a avut drept model principiile consemnate īn acest domeniu de Rezolutia Unirii de la Alba-Iulia, 1918. Minoritatilor li s-a permis o reprezentare parlamentara si dreptul de a-si constitui partide proprii, ca de exemplu : Partidul Maghiar - 1922, Partidul German - 1929, Partidul Evreiesc - 1931. Īn perioada interbelica nu se produc modificari esentiale īn structura populatiei Romaniei. Taranimea ramane principala clasa sociala (ocupa cam 80% din populatia tarii). Īn cadrul ei se produce o crestere a categoriei de mijloc, rezultat al reformei agrare din 1921, prin care 1,4 milioane de familii de tarani au fost improprietarite. Īn urma acestei reforme, prin care au fost expropriate 6 mil. ha pamant, marii proprietari funciari primesc o grea lovitura īn plan economic, care determina disparitia acestei clase. Se consolideaza burghezia, rezultat al dezvoltatii industriale. Predomina burghezia mica, mijlocie, cea comerciala, iar dupa 1934 apare burghezia financiara si industriala. Consecinta a dezvoltatii industriale este si consolidarea clasei muncitoare romanesti. Muncitorimea se concentreaza īn marile zone si orase industriale : Valea Prahovei, Valea Jiului, Bucuresti, Brasov. Constitutia din 1866 nu mai corespundea noilor realitati romanesti de dupa unire, de aceea, īn 1923, 29 martie s-a adoptat o noua constitutie, care stabilea caracterul unitar, indivizibil si inalienabil al teritoriului romanesc. Prin constitutie sunt garantate drepturile minoriatilor de reprezentare parlamentara si īn toate institutiile si organele statului. Īn acelasi timp constitutia garanta libertatea constiintei si deplina egalitate tuturor confesiunilor. Legea electorala din 1926 introducea principiul primei electorale, partidul care obtinea la alegerile parlamentare cel putin 40 % din locurile parlamentului primea o prima electorala care sa-i poate permite sa obtina majoritatea. Aceasta masura a asigurat o stabilitate a guvernelor īn perioada interbelica. 1 Īn 1924 s-a elaborat Legea Invatamantului care stipula gratuitatea si obligativitatea invatamantului elementar - 7 ani. Prin Constitutia de la 1923, Romānia era o monarhie constiturionale, seful statului fiind regele, dar spre deosebire de ceea ce se prevedea īn 1866, prerogativele regelui slabesc, crescand acum rolul parlamentului. Regele continua sa fie si īn perioada interbelica arbitrul vietii politice romanesti, el, impreuna cu guvernul reprezentand puterea executiva īn stat. El pierde dreptul de veto absolut. Dat fiind aportul monarhiei, prestigiul Romaniei creste si se intareste, īn perioada imediata a unirii. Ca realizator al unirii, Ferdinand, impreuna cu regina Maria se incoroneaza īn 15 octombrie 1922 la Alba-Iulia, ca regi ai Romaniei Mari, la Catedrala Reintregirii. Perioada interbelica romāneasca se caracterizeaza printr-un sistem politic pluripartidist, fata de cea anterioara cānd era bipartid. Acum, cel mai puternic partid este PNL, reprezentantul burgheziei, adeptul unei politici de dezvoltare prin efort propriu, a dezvoltarii industriale. PNL, prin fuziunea cu Partidul Unirii din Bucovina a devenit primul partid cu adepti īn īntreaga Romānie. El s-a aflat la guvernare īn perioada 1922-1926 si īn perioada 1932-37 . Al doilea mare partid din perioada interbelica este PNT, fondat la 10 ianuarie 1926 prin fuziunea PNR din Transilvania si PT condus de Ion Mihalache. PT se formase īn 1918 din initiativa unui grup de tarani, īnvatatori, care era primul partid ce exprima initial interesele taranimii. Baza sociala a PNT era taranimea, mica burghezie, intelectualitatea. Acest partid a urmarit īn activitatea sa completarea constitutiei din 1923, aplicarea principiului descentralizarii. A urmarit apararea interesul taranimii, a intelectualilor, punānd pe prim plan dezvoltarea agriculturii. PNT s-a aflat la guvernarea tarii intre 1928-31 īn plina criza economica si 1932-33. Īn perioada interbelica pe scena politica romāneasca au functionat si partide de centru, intre care, cel mai important a fost Liga Poporului fondat īn aprilie 1918 de catre generalul Alexandru Averescu, partid care īn 1920 si-a luat numele de Partidul Poporului. Prestigiul sau a fost sporit de personalitatea conducatorului sau, care si-a cāstigat o mare popularitate īn timpul Primului Razboi Mondial. Partidul s-a aflat la guvernare intre 1920-21. Intre 1918-1938 īn politica romāneasca s-au afirmat si extremele politice : extrema stānga si cea dreapta. Confruntarea intre democratie si tendintele autoritariste ale unor partide sau personalitati politice reprezinta o alta caracteristica a vietii politice interbelice..Īn perioada interbelica se remarca doua tendinte, doua optiuni. Curentul europenist si curentul traditionalist. Societatea parcurge un proces de modernizare īn perioada interbelica, de integrare īn valorile civilizatiei europene, iar īn plan politic drumul de la democratie la autoritarism, deceniul al IV-lea marcānd amurgul democratiei romānesti. Īn 1938 Romānia a atins punctul maxim al evolutiei sale. Romānia a fost īn perioada interbelica o tara mediu dezvoltata, o tara īn care ramura de baza era agricultura iar industria era īn ascensiune. Societatea romāneasca a fost si acum o societate a contrastelor, existand o mare diferenta intre mediul urban unde locuiau cam 18% din totalul locuitori si cel rural. Prin munca intregului popor Romania a ajuns prospera in perioada interbelica, dar au avut un merit si francmasonii liberali. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
