referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Peninsula italica

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Pozitie geografica : Italia este aÅŸezată în Europa de Sud având aproximativ 301 252 km2.Ea este asezata in bazinul Marii Mediterane,in Peninsula Italica.Cuprinde o parte continentala in care se afla si Campia Padului.Tarmurile Italiei sunt marginite de mari si numeroase golfuri...

Varianta Printabila 


1 Cuprins
1.    Oslo……………………………………………………………...1
2.    Stockholm……………………………………………………….3
3.    Helsinki………….……………………………………………….5
4.    Amsterdam………………………………………………………7
5.    Londra……………………………………………………………9
6.    Lisabona…………………………………………………………11
7.    Berlin……………………………………………………………..13
8.     Copenhaga……………………………………………………...15
9.     Bruxelles…..…………………………………………………....17
10.     Praga…………………………………………………………....19
11.     Belgrad…………………………………………………………..21
12.     Atena…………………………………………………………….22
13.     Budapesta……………………………………………………….24
14.    Valetta…………………………………………………………….27
15.    Bibliografie………………………………………………………..29




1.    Oslo

Situat intr-o regiune agricola, Oslo este capitala Norvegiei. Construit pe Peninsula Akershus orasul se afla la incrucisarea unor importante drumuri comerciale maritime si terestre, care unesc nordul Peninsule Scandinave cu Europa centrala si leaga Marea Baltica si nordul Europei orientale de Marea Norduloui, Oceanul Atlantic si Europa occidentala.

 

Capitala tarii este cel mai mare centru economic al tarii, unde in cele 4 000 de intreprinderi industriale, in care lucreaza circa 88 000 de salariati, se realizeaza 20% din productia industriala a tarii.

Cea mai mare dezvoltare a luat-o industria constructoare de utilaj energetic si industrial, de aparataj electrotehnic si de prelucrare a metalelor, industria textila, a tricotajelor si a confectiilor, precum si industria alimenttara si de prelucrare a lemnului. Intreprinderile industriale ale orasului mai produc vopsele, lacuri si coloranti, cauciuc si aparate electrice casnice, alaturi de care in capitala fuctioneaza cateva mari tipografii.

 

Portul orasului, situat in partea de  sud a sa pe tarmurile usor abordabile ale fiordului Oslo, se afla la 87 km de stramtoarea Skagerrak. Adapostit de vanturi, liber de gheata tot timpul anului, cu maree neglijabile si fara zone periculoase, portul primeste annual circa 30 500 de nave, care incarca si descarca aproape cinci milioane de tone de marfuri, detinand 50% din importurile si 20% din exporturile tarii.




2. Stockholm

De-a lungul malurior canalului Norrstrom se afla Stockhom , capitala Suediei, cel mai mare oras al tarii si al peniinsulei Scandinave.
Geographic, Stockholmul ocupa o pozitie centrala in Marea Baltica, unde se incruciseaza principalele drumuri maritime din nordul European.

 

Lacul Malaren a fost candva un golf al Marii Baltice, dar, datorita uno miscari de ridicare a scoartei terestre, legatura cu marea a fost intrerupta, iar la gura fostului golf a aparut un imens arhipelag format din circa 40 000 de insule de toate formele si dimensiunile.
Cele 1 500 intreprinderi indusrtiale ale Stockholmului, asigura mai mult de o zecime din productia industriei nationale, situand din acest punct de vedere capital ape locul al doilea dua Goteborg, in ierarhia centrelor urbane suedeze.

 

In oras mai activeaza intreprinderi indusrtiale din cadrul ramurii industriei usoare si alimentare, precum si cateva mari tipografii.

Portul orasului situat la 66 km de Marea Baltica, formeaza un vast complex care maniuleaza prozimativ sapte milioane de tone de marfuri. Prin activitatea sa, portul Stockholm ocupa locul al doilea in tara, dupa Goteborg, la circulatia marfurilor si primul loc la import.


3. Helsinki

In partea de sud a Finlandei, este situat Helsinki, capitala Finlandei.
In prezent, capitala Finlandei poate fi socotita cel mai importanta centru industrial al tarii. Existenta portului a favorizat importul de combustibil si de materii prime, constituind o premisa importanta in dezvoltara industriala a orasului.

Au aparut intreprinderi constructoare de masini-unelte si aparataj electrotehnic, s-au construit santierele navale “Vjastsilia” etc.

 

Legat de importul de produse agricole si mai ales de pescuit, in capitala industria alimentara dispune de mari fabrici de zahar, ulei, de panificatie si de conserve de peste. Functia culturala a orasului face din Helsinki cel mai mare centru al industriei poligrafice. Industria chimica este bine reprezentata, iar fabrica “Medica” produce o gama variata de produse farmaceutice.

Tot in capitala se afla fabrica de faianta si portelan “Arabia” (cea mai mare din Europa), mari antrepotize si oficii ale companiilor comerciale finlandeze si straine.

 

Helsinki este sic el mai mare centru financiar al tarii, unde se afla sediile unor mari banci nationale, printre care un loc se seama revine lui “Suomen Pankki”.

Capitala este si un insemnat nod de comunicatii, portul orasului este bine utilat, avand un trafic anual de 4 500 000 tone de marfuri. Prin port se importa carbune,cocs, cereale, bumbac, lana etc., exportul fiind insa de circa trei ori mai mic decat importul.




4. Amsterdam

Situat in nordul tarii, Amsterdam este capitala oficiala a Olandei si cel mai mare oras al Olandei. Localizarea sa in imediata apropiere a varsarii raului Amstel a inlesnis orasului legaturi cu marile centre comerciale, iar operatiile de transit dintre tarile scandinave si cele mediteraneene au dus la influrirea sa.

 

Capitala este centrul comercial, industrial si financiar al tarii, in oras si in suburbiile sale fiind dezvoltate numeroase ramuri industriale, care produc mai ales baza materiilor prime importante. Amsterdamul gazuieste cel mai mare grup industrial olandez ‘VMF/Stosk Werkspoor’, care produc e pompe, motoare pentru nave, turbine, instalatii de desalinizare a apei marii, linii de productie pentru fabrici de produse lactate, masini textile si alte utilaje industriale.

Pe malurile lui Noordzee kanaal se ridica furnale, otelarii si uzine chimice, iar in Zaandam, situat in nordul orasului, functioneaza numeroase fabrici care prelucreaza produsele agroalimentare (cacao, tutun, ulei de cocos, cereale, sfecla de zahaar, cartofi). Dar cea mai cunoscuta ramura industriala a orasului este cea de slefuire e diamantelor, care, valoric, detine o mare pondere in producia globala.

 
 
Portul capitalei este vizitat anualt de 8200 de nave care manipuleaza pentru 14 500 000 de tone de marfuri, dintre care si aproape zece milioane de tone sunt marfuri in vrac. Din totalul acestui trafic, mai mult de ciinci milioane de tone sunt incarcate pe navele fluviale care realizeaza tranzitul spre Germania.



5. Londra

In partea de sud-est a Angliei se afla Londra, capitala Marii Britanii si Irlandei de Nord. Construita la o importanta rascruce de drumuri comerciale care parcurgeau insula, Londra s-a dezvoltat incetul cu incetul.

 

Tamisa traverseaza de la est la vest capitala britanica, constituind principala artera pe care se scurge fluxul de materii prime sau produse finite realizate de industria londoneza.

In viata economica a Regatului Unit, rolul Londrei este deosebit de mare, capitala asigurand o patrime din productia indusriala nationala. In oras functioneaza peste 13 000 de intreprinderi industriale de diferita dimensiuni in care lucreaza 1 900 000 de muncitori, ceea ce reprezinta circa 30% din numarul total al populatiei ocupate a metropolei.

O alta ramura industriala relativ noua, dar cu mare pondere in productia valorica londoneza, este cea constructoare e automobile, a carei productie s-a orientat dupa cel de-al doilea razboi mondial, mai ales prin export.

 

Industria urbana traditionala, legata de enorma piata de consum pe care o reprezinta metropola, s-a dezvoltat corespunzator cresterii populatiei orasului. Landra ramane cel mai mare centru commercial si financiar al Europei si al doilea in lume dupa New York.
Insa prosperitatea economica a Marii Londre depinde, in esenta, de portul sau, acest complex de docuri care formeaza un gigant “oras maritim”, unde in antrepozite uriase se ingramadesc cantitati immense de marfuri din toate lumea pentru a le reexporta altor tari.

Intins de-a lungul Tamisei si a estuarului ei de 114 km, intre London Bridge si tarile Marii Nordului, complexul portuar actual constituie un ansamblu imens. Aici sosesc anual peste 56 000 de nave si se inregistreaza un trafic de marfuri insumand 59 300 000 de tone.
6. Lisabona

Pe tarmul septentrional al fluviului Tejo se afla Lisabona, capitala Portugaliei si centrul administrativ al districtului continental omonim. Pozitia geografica a orasului, deosebit de favorabila, explica si dezvoltarea sa ca una dintre portile Europei Occidentale spre Oceanul Atlantic.

 

Metropola portuheza este un oras dezvoltat industrial (desi tara, dupa nivelul productiei industriale, ocupa unul dintre ultimele locuri in Europa), lucru reflectat in faptul ca Lisabona concentreaza 15% din forta de munca industriala a tarii si cele mai mari 11 grupuri monopoliste care controleaza ramurile de baza ale industriei nationale.

 



1 Cea mai importanta grupare monopolista, concernul “Companhia Uniao Fabril”, ocupa pozitii dominante in transportul maritime si in constructiile navale, are o banca proprie, societati de asigurare, fabrici de tigari, uzine de ingrasamiinte chimice, fabrici de celuloza si uzice producatoare de echipament electric.

A doua ramura industriala a Lisabonei este cea a constructiilor de masini, a prelucrarii metalelor, a reparatiilor si constructiilor navale.
Portul, situat in partea de sud a orasului, realizeaza 90% din importurile si 70% din exporturile tarii si traficheaza anual aproape cinci milioane de tone.





7.Berlin

Situat in campia germano-poloneza, este capitala Germanie si cel mai mare oras al tarii, Berllin.

Orasul spre care gravita o vasta si bogata regiune agricola, s-a dezvoltat rapid datorita amplasamentului sau in vecinatatea unui vad folosit in traversarea raului Spree, unde se incrucisau cateva drumuri comerciale terestre care parcurgeau continentul European de la est la vest si de la nord la sud, cu drumul commercial din lungul raului.

 

In anii celui de-al doilea razboi mondia, economia orasului a suferit foarte mult, in acest timp fiind distruse jumatate din intreprinderile industriale.
Reconstructia incepe in 1951, iar nivelul productiei industriale antebatice a fost atins in 1953. In procesul de reconstructie a economiei, cea mai mare dezvoltare a capatat-o industria metalurgica si a constructiilor de masini, care produce masini de precizie, masini-unelte, echipamente energetice, instalatii frigorifice si mijloace de transport.

 

Portul orasului, prin intermediul caii navale a raului Spree, aduce importante cantitati de materie prima din regiunile sudice ale tarii, fiind legat prin canale si cu fluvial Oder.



8. Copenhaga

Pe coasta orientala a insulei Sjaelland, cea mai mare insula daneza si cea mai mica insula invecinata cu Amager este situata Copenhaga. Capitala Danemarcei. Pozitia cheie, dintre Atlantic si Marea Baltica a accentuat importanta asezarii.

 

Capitala daneza este cel mai puternic centru economic al Danemarcei, iar prin importanta sa industriala lasa mult in urma celelalte capitale scandinave.
De asemenea, orasul are o mare importanta ca port si ca centru al comertului exterior al Danemarcii, precum Europa si Marea Baltica.
Industria orasului grupeaza aproape toate ramurile si subramurile de baza, care prelucreaza material prima din tara sau de import.
 

In toata industria orasului predomina caracterul prelucretiv, iar cea care o domina este ramura constructiilor navale.
Alaturi de acestea mai functioneaza mari uzine constructoare de motoare, uzine de montaj, de automobile, de aparataj electrotehnic, rafinarii de petrol, uzine de cauciuc sintetic si numeroase altele.
Importanta raspantie maritime a Europei septentrionale, portul Copenhaga primeste annual vizita a  36 000 de nave, care incara sau descarca mai mult de 11 500 000 tone de marfuri (dintre care aproape 4 200 000 tone de petrol).


9. Bruxelles

In partea centrala a tarii, pe micul rau Senne, se afla Bruxelles, capitala Belgiei si centrul administrativ al provinciei Brabant.

 

Functiile de capitala, legaturile de transport foarte comode si existenta fortei de munca calificata au atras dupa ele o concentrare de capitaluri care a dus la dezvoltarea economica a orasului.

Astazi cea mai importanta ramura industriala a Bruxellesului este cea constructoare de masini si mai ales mecanica de precizie, constructiile de aparaj electrotehnic, constructiile de vagoane si montajul de autoturisme.
 

La Bruxelles sunt concentrate cele mai mari banci ale tarii, printer care Banca Nationala Belgiana.

Portul si avanportul sau sunt situate in partea de nord-est a orasului.

Aici se manipuleaza circa 12 milioane tone de marfuri, in care predomina la intrari materii prime, iar la iesire masini si utilaje, produse chimice, textile si alimentare.

10. Praga

Pe ambele maluri ale Vltavei se afla Praga, capitala Cehoslovaciei, cel mai mare centru politic, economic, cultural al tarii.

 

Cea mai importanta ramura indusriala este cea constructoare demasini, ramura care s-a dezvoltat foarte mult in ultimele doua decenii, dezvoltare favorizata de apropierea de oras a minelor de huila si a uzinelor siderurgice.

Dintre intreprinderile constructoare de masini are renume international “Skoda”, care produce automobile, autocamioane si autobuze.
Praga ocupa de asemenea primul loc in productia de masini-unelte si aparataje de precizie.

Alaturi de aceasta ramura industriala, o importanta deosebita o prezinta industria chimica, a cauciucului, a productiei de medicamente, a cosmeticelor, lacurilor si colorantilor, precum si cea poligrafica.
 

Portul, amenajat in partea de nord a capitalei in cartierul Holesovice, acolo unde raul face un mare meandru, poate primi nave cu un deplasament maxim de 700 de tone, care anual transporta circa 17 000 000 de tone de marfuri.


13. Belgrad

La confluenta Dunarii cu Sava, se afla Belgradul, capitala Iugoslaviei si a Serbiei. Situat la intretaierea drumurilor comerciale care vin din Europa occidentala si care duc spre Orientul Apropiat si Mijlociu cu calea fluviala a Dunarii, orasul a supravietuit secolelor si a devenit un insemnat centru comercial.

Capitala federala este un mare centru economic, iar dupa numarul celor ocupari un industria Belgradului, ocupa locul doi dupa Zagreb,

in cele peste 150 de mari unitati industriale ale sale lucrand aproape 250 000 de salariati. Aici sunt reprezentate 17 din cele 22 de ramuri industriale ale tarii, iar productia industriala globala a capitalei este de peste zece ori mai mare decat dinainte de razboi. In structura industriei, cea mai mare pondere revine constructiilor de masini si de prelucrare a metalelor, industria chimica, alimentara, de pielarie, si cea de prelucrare a lemnului.

 

Majoritatea intreprinderilor industriale sunt amplasate de-a lungul malurilor Dunarii si a Savei, in oras si in suburbii.

Belgradul este servit de doua porturi fluviale cu cheiuri care se intind pe cativa kilometri de-alungul malului drept al Dunarii, al caror trafic depaseste astazi doua milioane de tone, legand orasul mai ales cu tarile din cursul inferior al Dunarii si Marii Neagra.


12. Atena

Unul dintre cele mai vechi orase ale Europei, Atena, capitala Greciei, este situat in partea centrala a regiunii litorale, in peninsula Atica.

 

In Atena si in suburbiile sale activeaza o serie de intrepinderi industriale, pe baza materiilor prime aduse din import.

O mare dezvolare in cadrul Marii Atene o are industria metalurgica si a prelucrarii metalelor, aceasta fiind reprezentata de marile santiere navale de la Pireu, care pot construi vase pana la 65 000 de tone.

Industria alimentara aste bine reprezentata prin intrepinderi de morarit, de panificatie, de conserve de peste, de ulei de masline, de spirt, vin si bere. Majoritatea intreprinderilor industriale sunt concentrate in partea de sud si sud-vest a orasului, constituind principala zona industriala.

 

Principal centru bancar, Atena, centralizeaza, in cele 13 mari banci ale sale, controlul intregii activitati financiare a tarii.

Principala poarta maritime a tarii o constituie portul Pireu. Traficul total al portului este de 9 500 000 de tone pe an, din care 7 300 000 de tone reprezinta mafurile intrate (fier, petrol, carbune, zahar, etc.) si 2 200 000 de tone cele iesite (minereuri, ingrasaminte, ciment, bumbac, tutun, stafide, etc.)

13. Budapesta

Pe Dunare este situata Budapeste, capitala Ungariei, cel mai mare oras al tarii, unul dintre cele mai mari ale Europei centrale.

 

In industrie functioneaza mari fabrici producatoare de struguri, constructoare de masini-agricole si tractoare si mari intreprinderi ale industriei chimice, medico-farmaceutice si cosmetice. Dintre celelalte ramuri se remarca industria metalurgiei neferoase, mai ales cea de aluminiu, industria electrotehnica, cea a materialelor de constructie si industria poligrafica.

Capitala este cel mai mare centru commercial si financiar al tarii, aici functionand sase banci.
 

Budapeste, cel mai important port fluvial al tarii, comunica prin intermediul Dunarii cu tarile din Europa orientala, cu Marea Neagra, cat si cu cele ale Europei centrale si occidentale.

15.Valetta

In insula Malta, din Marea Mediterana, apartinand arhipelagului cu acelasi nume, se afla Valetta, capitala statului Malta. Pozitia sa geografica face din oras o excelenta baza naval ape care englezii au transformat-o intr-un puternic bastion penrtu a supraveghea Mediterana centrala.


In capitala este concentrata aproape toata industria insulei: santiere de reparatii navale, o fabrica de hartie si celuloza, ateliere mestesugaresti si mecanice care produc obiecte de arta si larg consum, intreprinderi alimentare etc.

Activitatea turistica din capitala si din tara constituie una dintre principalele surse de devize ale statului.


Bibliografie:
Capitalele lumii:

  Vasile Cucu
 Gabriel- Florin Matei
 Nicolae Vasenciuc
 Ion Bulea
 Sergiu Columbeanu

Editura enciclopedica,
Romana,
Bucuresti,
1971
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica